Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCREMENI, AMNAR, FLINTĂ, OȚEL, SÂNEAȚĂ, SCĂPĂRĂTOR ... Mai multe din DEX...

CREMENE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CRÉMENE, (rar) cremeni, s.f. 1. Varietate de rocă sedimentară silicioasă, alcătuită din calcedonie, opal și cuarț, care are proprietatea producă scântei atunci când este lovită cu obiecte de oțel. 2. Bucățică de cremene (1) folosită la scăpărat cu amnarul. * Expr. Cât ai da în cremene = într-o clipă. 2. Bucățică de cremene (1) care înlocuia la armele vechi capsa de aprindere și care, lovită de cocoș, producea scântei și aprindea praful de pușcă. - Din bg. kremeni.

Sursa : DEX '98

 

CRÉMENE s. v. silex.

Sursa : sinonime

 

crémene s. f., g.-d. art. crémenii; pl. crémeni

Sursa : ortografic

 

CRÉMEN//E \~i f. 1) Varietate de piatră foarte dură care, lovită cu un obiect de oțel, produce scântei. 2) Bucată din această piatră folosită la scăpărat cu amnarul. /kremeni

Sursa : NODEX

 

crémene (-ni), s.f. - Varietate de rocă silicioasă, silex. Sl. kremy (gen. kremene), sau bg., sb., rus. kremen (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 81). - Der. cremenos, adj. (dur ca și cremenea); cremenar (var. creminar), s.n. (pungă pentru cremene); încremeni, vb. (a pietrifica, a transforma în piatră; a uimi, a năuci, a zăpăci); încremenitor, adj. (uimitor, năucitor, uluitor); încremeneală, s.f. (stupefacție; imobilitate).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CREMENE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru CREMENE.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)

... fi luat sarica... Vinul ține de cald... dar, ploscă mică, vin bun și foale găurite... dă... (S-apropie încet, din partea opusă, Corbea, Sandomir și Cremene.) SANDOMIR: Cine-i acolooo? MOGÂRDICI (tresărind): Cine să fie? CREMENE (întinde arcul): Cine-acoloo... că dau... MOGÂRDICI: Cremene, să nu dai, că te fac iască... Mă... (Se pitulă și se ridică.) Eu sunt... Ce, ești nebun?... Nu sunt eu mai mare, mă? CREMENE ... stăm în picioare... Zaoa ta umblă pe două cărări... MOGÂRDICI: Nu mai spune... vasăzică, ea e de vină... Bâr! frig al dracului! (Corbea, Sandomir și Cremene trec de cealaltă parte, la Mogârdici.) CREMENE: Cum o duci cu veghea, bădiță Mogârdici? MOGÂRDICI: Mi-e frig, mi-e foame, și foamea ca foamea, dar mi-e sete... CREMENE: Bădiță Mogârdici, dormiși ceva? MOGÂRDICI: Cine? Eu? Șăguiești?... Am umblat, am învârtit lancea, am întins arcul, am... SANDOMIR: ...mângâiat plosca... MOGÂRDICI: Ei, da, de ce ... ar fi trăgând, după spiță, din franțuji, și mai de dincolo... CORBEA: De, hotărât, îmbătrânesc copil de casă! Pe cine păzim noi? Ce păzim noi? CREMENE: Castelul din Suceava... SANDOMIR: Și Suceava... CREMENE ...

 

Alexandru Vlahuță - Scrisoare cătră un bătrân

... strâmb, ori de-ai fost drept! Ah! și când știi că de ochiu-i nu-i ascuns nimic în vremuri, Trebui să fii dinainte-i cremene, ca să nu tremuri! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Și-n auzul celui vecinic, și-n auzul tău atunci, S-or deschide-ngrozitoare, ca ale gheenei munci, Două guri. Una ...

 

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F

... Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i capricioasă și strălucește ...

 

Constantin Stamati - Dorul de patrie

Constantin Stamati - Dorul de patrie Dorul de patrie de Constantin Stamati Dedicat României Am fost și eu român, Dar m-am făcut păgân, Căci tânăr fiind, Bietul meu pământ, De tătari călcat, Ei sclav m-au luat. . . . . . . . De-acum numai moartea Să mă scape poate Din păgânătate. Doina veche a unui prizonier la tătari1 Bunului patriot și fumul țării sale i se pare dulce și mirositor...2 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Când aș fi o frunzișoară Ca de zefir aripioară, Care căzând în izvor Plutește pe el ușor, Eu m-aș smulge cu grăbire Din crenguța unde sunt, Aș sări cu mulțumire În pârăuț sau în vânt; Sau aș zbura pân-departe, Peste păduri neumblate, Sau aș zbura peste râpi, Ca pasăre cu aripi, Peste stânci de cremeni oable, Peste răsfățatul lac, În care ca plete albe Rădăcini de copaci zac, Peste dumbrava cerboaicei, Peste bârlogul ursoaicei, Peste-ăuîn codru de stejari Ce stau chiar niște străjari, Peste râpi întunecoase, Lăcaș aprigului hoț, A căruia frunte arsă Și a lui ucigaș glonț N-ar putea să mă-ngrozească, N-ar putea să mă ...

 

Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure

... o zînă din bolboacă Cărei ramurile plouă Sărutări de promoroacă. Rîd stejarii, fioroșii, Scot din flori mirezme teii, Ies din veacuri Făt-Frumoșii Și din cremene ies zmeii. Mura tremură pe viță, Ard din aripi licuricii, Vin zmeriți către Domniță Uriașii și piticii: Sîsîilă și Gînganul Vin călări pe rîși de ...

 

George Topîrceanu - Scrisoare (Topîrceanu)

... moment în locul meu ! Că mă știe fiecare, Sunt sfios ca fata mare Și blajin de obicei, — Însă când mă apăr Scapăr Ca din cremene scântei ! În cuptor îmi vâr colacii Când s-arată vârcolacii. Spada-mi gata de atac, Luminoasă ca o dâră, Vâră Spaima-n orice vârcolac ! Ce ...

 

George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Blesteme

... aibă și-o muscă-necată Și stropi de negreală zvârlind pe hârtie, Penița crăcită să nu vrea să scrie. Un dinte să-ți crească, de cremene lungă Întors către lume să-mpungă, Iar altul, de cocă și moale, atins, Să-l simți că te doare-ntr-adins... La urmă, o droaie ...

 

George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Psalm

... George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Psalm Tudor Arghezi: Psalm de George Topîrceanu Ajuns acum la pragul tău, mă iată. Cremene dură, mă putui în pisc Să mă găsesc prin stânci și să mă isc Din pulbere, cu glezna-nsângerată. Îngerul tău merinde nu-mi prea ...

 

Mihai Eminescu - Ondina

... a lui amor. El fură munților ecouri tinere,        Cântul la dor, Răpește buzelor naivei Vinere        Vorba d-amor. Pe munți în negură, pe stânci de cremene,        El a cătat O albă vergină, să-i fie gemene        Și te-a aflat. Tu ești cântărilor sororă gemene,        Sufletul lor ...

 

Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie)

... a lui amor. El fură munților ecouri tinere,        Cântul la dor, Răpește buzelor naivei Vinere        Vorba d-amor. Pe munți în negură, pe stânci de cremene,        El a cătat O albă vergină, să-i fie gemene        Și te-a aflat. Tu ești cântărilor sororă gemene,        Sufletul lor ...

 

Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman

Cezar Bolliac - O dimineaţă pe Caraiman O dimineață pe Caraiman de Cezar Bolliac Și iacă-mă pe vârfuri ararea străbătute, Și unde achilonii locașul lor își pun. Dar nici o vegetare! A iernelor trecute Ninsorile, prin râpe, grămezi, grămezi s-adun. Nici mușchiul nu se ține pe cremenea lucioasă Ce-o zvântă vijelia în drumul său trecând. O! nici un semn de viață! nimica nu trăiește, Decât p-un colț un vultur lumina ațintând. Și corbi, afund în vale, de carnivore doruri Împunși, se-ntrec și plană, - vr'un hoit și-au însemnat, Sau paseri d-alte paseri mai tari ucise-n zboruri, Sau fiare ce-alte fiare mai tari au sfâșiat. Pe a căruntă stâncă ș-adesea porfirie, Se sparg, se primblă norii, troienii mișcători, Și raza dimineței, d-un soare ce-a să vie, Aduce salutarea la vârfuri peste nori. Departe, pe o creastă de culme lung întinsă, Se-nșiră, fără număr, molifți ieșiți din nor, Și-n pompă militară, c-o frunte neînvinsă, Îmi trec pe dinainte cu uniforma lor. În văile afunde, a nopții locuință, Coboară-n șiruri brazii spre râul zgomotos Ce spumegă, se luptă, în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREMENE

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CREMENE.

ÎNCREMENI

... etc . ) ; a înlemni , a împietri . 2. ( Despre lucruri în mișcare ) A sta , a se opri locului . - În + cremene

 

AMNAR

AMNÁR , amnare , s . n . 1. Bucată de oțel cu care se lovește cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii fitilului sau iascăi . 2. ( Reg . ) Fiecare dintre stâlpii de lemn care se pun la colțurile unei construcții țărănești , pentru a sprijini acoperișul . 3. ( Reg . ) Mâner de lemn cu ajutorul căruia se învârtește și se fixează sulul la războiul de țesut . 4. ( Reg . ) Dispozitiv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului . [ Var . : ( reg . ) amânár s . n . ] - A + mânar [ e ] ( < lat .

 

FLINTĂ

... FLÍNTĂ , flinte , s . f . Pușcă cu fitil , cu țeavă lungă , cocoș și cremene

 

OȚEL

... 1 ) ; p . ext . obiecte fabricate din acest aliaj . 3. ( Înv . ; la pl . ) Mecanism de declanșare la puștile și pistoalele de tip vechi , alcătuit din cocoș , cremene

 

SÂNEAȚĂ

... SÂNEÁȚĂ , sânețe , s . f . Pușcă primitivă cu cremene

 

SCĂPĂRĂTOR

... SCĂPĂRĂTÓR , - OÁRE , scăpărători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care scapără ; scânteietor , sclipitor . 2. S . f . Obiect ( cremene