Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul DULCEȚURI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: DULCEAȚĂ

  Vezi și:DULCEAȚĂ, MERIȘOR, CHISEA, CHITRĂ, CICHIRGIU, GAVANOS, LEGA, LEGAT, MOLICIUNE, RODOZAHAR, RULADĂ ... Mai multe din DEX...

DULCEȚURI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DULCEÁȚĂ, dulcețuri, s.f. 1. Însușirea de a fi dulce; gustul mâncărurilor sau băuturilor dulci sau îndulcite; p. ext. gust plăcut al unei mâncări sau băuturi. 2. Preparat alimentar făcut din fructe sau petale de flori fierte în sirop de zahăr. 3. Aliment extrem de gustos; bunătate. 4. Fig. Calitatea de a fi plăcut; ceea ce desfată pe cineva sau procură cuiva o senzație plăcută. * Loc. adv. Cu dulceață = cu drag; din toată inima. ** Plăcere, desfătare; mulțumire sufletească, bucurie, fericire. 5. Fig. Blândețe, bunătate, duioșie. [Pl. și: dulceți] - Dulce + suf. -eață.

Sursa : DEX '98

 

Dulceațăvenin

Sursa : antonime

 

DULCEÁȚĂ s. v. magiun.

Sursa : sinonime

 

DULCEÁȚĂ s. (Transilv. și Ban.) pecmez, (Transilv.) silvoiz. (\~ de caise.)

Sursa : sinonime

 

dulceáță s. f., g.-d. art. dulcéții; (preparate alimentare) pl. dulcéțuri/(lucruri plăcute) dulcéți

Sursa : ortografic

 

DULC//EÁȚĂ^2 \~éțuri f. Preparat produs din fructe sau din petale de flori fierte cu zahăr. \~ de vișine. \~ de trandafir. /dulce + suf. \~eață

Sursa : NODEX

 

DULC//EÁȚĂ^1 \~éți f. 1) Proprietate de a fi dulce; gust dulce. 2) fig. Ceea ce produce plăcere, desfătare; senzație plăcută. \~eața somnului. /dulce + suf. \~eață

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DULCEȚURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 178 pentru DULCEȚURI.

Ion Luca Caragiale - Vizită...

... Înainte! marș! Și cu sabia scoasă, începe să atace strașnic tot ce-ntâlnește-n cale. În momentul acesta, jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele. Cum o vede, maiorul se oprește o clipă, ca și cum ar vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de ... e bine, domnule maior, zic eu; tutunul este o otravă... — Da tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul lucrând cu lingura în cheseaua de dulceață... — Ajunge, Ionel! destulă dulceață, mamă! iar te-apucă stomacul... Maiorul ascultă, după ce mai ia încă vreo trei-patru lingurițe; apoi iese cu cheseaua în vestibul. — Unde te ... paltonul și am plecat. Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceață

 

Alecu Văcărescu - În flacăra care mă arz

... flacăra care mă arz] de Alecu Văcărescu Informații despre această ediție     În flacăra care mă arz     În loc de chinuri și necaz         Găsesc tot mîngîiere,         Dulceață și plăcere.     Ca pervaneoasa am ajuns     Nu e vrun lucru de ascuns,         Singur alerg de voie,         În foc fără nevoie !     Cînd nu te văz, îngheț ... foc ce rai îmi pare !     Să arz trăind, să mor arzînd !     Și-al tău obraz numai văzînd,         Să-mi pară focul viață,         Și moartea o dulceață !     Așa m-am hotărît să fiu     Cît voi trăi, cît voi fi viu,         În piept purtîndu-ți focul,         Să-mi fericesc norocul !     Iar cînd pă ...

 

Emil Gârleanu - Musculița

... a dat tocmai peste ce căuta: o pată, zaharisită proaspăt, arăta că degețelul ce-și lăsase urma avusese grijă să se înmoaie dintru-ntâi în dulceață. Musculița se pune pe ospătat; prăpădenie de lacomă ce-i! Numai din când în când prinde, cu ochișorul, roșul slovei mari din susul foii, un ...

 

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... cu a lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se vedea;     Prea frumos la față, Chiar ca și o roză, acel tânăr om     Cânta cu dulceață, Dar de soi nu mare, nici fecior de domn.     Minvana uitase     Al său neam înalt,     Căci s-înamorase, Ea, neprihănită, de prostul amat...     Deci pe ... tată     Că s-au întâlnit,     Pe Armin îndată Peste mări departe l-au și urgisit.     Sara, dimineața, Sub stejar Minvana lăcrimând gândea...     Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea.     Dar în zadar plânge     Al său sorț amar;     Cântărețul dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar.     Toamna pe ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... cu a lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se vedea;     Prea frumos la față, Chiar ca și o roză, acel tânăr om     Cânta cu dulceață, Dar de soi nu mare, nici fecior de domn.     Minvana uitase     Al său neam înalt,     Căci s-înamorase, Ea, neprihănită, de prostul amat...     Deci pe ... tată     Că s-au întâlnit,     Pe Armin îndată Peste mări departe l-au și urgisit.     Sara, dimineața, Sub stejar Minvana lăcrimând gândea...     Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea.     Dar în zadar plânge     Al său sorț amar;     Cântărețul dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar.     Toamna pe ...

 

Costache Conachi - Visul amoriului

... răcnit.     Ah, ce foc, ce năcaz mare în inimă mi-au întrat,     Ce grădina minunată în lumea asta s-au dat !     Ce flori pline de dulceață aici au răsărit,     Ah, mirosul lor răvarsă un foc care m-au rănit !     Dă-mi voie s-alerg la ele și-n brață să le ... aprins.     Nu arde însă ca focul, ci foarte deosăbit,     Căci aducea răcoreală unui pept înnădușit.     O bucurie nespusă în mine să răvărsa     Și zefirii cu dulceață spre iubit mă-ntărta.     Atunci văzui cu ochii coborîndu-să din nori     O fată dumnezăoaie, îmbrăcată tot în flori,     Chiar asemenea cu chipul care mi ...

 

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ...

 

Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere

... dă făr' de cercetare     Privileghiu așa mare :     Tot un fel sînt cîte trele     Dopotrivă între ele.     Căci la apă și verdeață     Și dă este vro dulceață,     Dar o știm cu legătură     Într-un fel dă la natură.     Dînd dă obște o plăcere     La a tuturor vedere,     Și mai mult ...

 

Alexandr Pușkin - Șalul negru

... chin și durere Este sfășiat! Eu astăzi la lume a spune voiesc, Din care pricină cumplit pătimesc. Când eram mai tânăr iubeam cu dulceață O gingașă greacă cu părul frumos, Cu negre sprincene, cu rumănă față Și trup mlădios; Căci atunce lesne în amor credeam, Și amărăciunea-i încă ...

 

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania

... am de știre, Că e un cuib între verdeață, Eu l-am văzut în părăsire Ș-am fost cuprins l-acea privire De melancolica-i dulceață. Acolo corpul mi l-aș duce,... Ruina trage la ruină... -- Aș vrea ca moartea să m-apuce Purtându-mi viața ca o cruce Pe-un ...

 

Alexandru Macedonski - Focul sacru...

... un dafin, O rimează foarte lesne c-un melodios suspin; Fluturii vin mai la urmă, legănați pe aripioare; Văile sunt însmălțate, câmpurile,-ncântătoare; Vântul cu dulceață suflă, paserile ciripesc Mii de șoapte, mii de cânturi, mii de flori ce-mbălsămesc!... Pretutindeni sunt parfume, crini suavi sau roze dalbe, Vorbă ce-a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DULCEȚURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru DULCEȚURI.

DULCEAȚĂ

DULCEÁȚĂ , dulcețuri , s . f . 1. Însușirea de a fi dulce ; gustul mâncărurilor sau băuturilor dulci sau îndulcite ; p . ext . gust plăcut al unei mâncări sau băuturi . 2. Preparat alimentar făcut din fructe sau petale de flori fierte în sirop de zahăr . 3. Aliment extrem de gustos ; bunătate . 4. Fig . Calitatea de a fi plăcut ; ceea ce desfată pe cineva sau procură cuiva o senzație plăcută . 5. Fig . Blândețe , bunătate , duioșie . [ Pl . și : dulceți ] - Dulce + suf . -

 

MERIȘOR

... melifere ; a ) arbore originar din Siberia , cu frunze aproape rotunde , cu flori albe sau roz , cultivat pentru fructele sale din care se prepară dulceață ( Pirus baccata ) ; b ) ( reg . ) scoruș . 3. Mic arbust de munte cu frunze în permanență verzi , cu flori melifere de culoare albă sau roșiatică și cu ... Fructul merișorului ^1 ( 2 ) , de mărimea unei cireșe sau a unei nuci , de culoare roșiatică sau galbenă , cu gust dulce , adesea întrebuințat pentru dulceață

 

CHISEA

CHISEÁ^2 , chisele , s . f . ( Pop . ) Pungă ( de piele ) în care se țin banii sau tutunul . CHISEÁ^1 , chisele , s . f . Vas mic de sticlă , de cristal sau de porțelan în care se ține dulceața . [ Var . : cheseá s .

 

CHITRĂ

... CHÍTRĂ , chitre , s . f . Fructul chitrului , cu aspectul unei lămâi mari , din care se poate face dulceață

 

CICHIRGIU

... CICHIRGÍU , cichirgii , s . m . ( Înv . ) Cofetar ; cel care ducea tăvile cu dulceață

 

GAVANOS

... GAVANÓS , gavanoase , s . n . ( Reg . ) Borcan ( pentru dulceață

 

LEGA

LEGÁ^2 , leghez , vb . I . Tranz . ( Înv . ) A lăsa ceva prin legat ^2 , prin testament ; a testa ^1 . LEGÁ^1 , leg , vb . I . I. Tranz . 1. A împreuna , a uni strâns ( printr - un nod , o fundă ) capetele de sfoară , de ață , de sârmă , de lanț etc . ( astfel încât să formeze un tot ) . 2. A închide la gură un sac , o pungă , o boccea etc . , adunând marginile și înnodându - le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă ; a strânge , a împacheta un obiect sau un material într - o învelitoare ( basma , sac , pungă etc . ) și a o închide în felul arătat . 3. A fixa , a strânge ceva cu o funie , cu un șiret etc . ca să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a cartona ; p . restr . a coperta . II. 1. Tranz . A prinde , a agăța , a atârna un obiect de altul cu ...

 

LEGAT

LEGÁT^4 , - Ă , legați , - te , adj . , adv . 1. Adj . ( Despre oameni ) Zdravăn , vânjos , voinic . 2. Adj . ( Despre sosuri , dulcețuri etc . ) Îngroșat , devenit consistent . 3. Adv . În mod coerent , cu înțeles logic . - LEGÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) lega ^1 . 1. Strângere cu ajutorul unei legături a unor lucruri pentru a le împiedica să se desfacă . 2. Broșare , cartonare a unei cărți . 3. Rodire . - V. lega ^1 . LEGÁT^3 , legați , s . m . 1. Trimis al senatului , al împăratului etc . într - o provincie a Imperiului roman . 2. Reprezentant diplomatic al unui papă . LEGÁT^2 , legate , s . n . Dispoziție testamentară prin care se lasă cuiva o moștenire , un bun

 

MOLICIUNE

... de putere ; stare de moleșeală , de sfârșeală ; lipsă de perseverență , de hotărâre ; p . ext . viață ușuratică . 3. Intensitate scăzută ( a sunetelor ) ; delicatețe , grație , dulceață

 

RODOZAHAR

... RODOZAHÁR s . n . ( Înv . ) Dulceață

 

RULADĂ

... RULÁDĂ , rulade , s . f . 1. Prăjitură făcută dintr - o foaie de aluat , înfășurată în formă de sul și umplută cu dulceață , cremă etc . 2. Fel de mâncare preparat din mușchi de vacă sau de porc umplut cu tocătură , ouă fierte etc . și rulat , sau din carne ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...