Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ELECTRON-VOLT, ANALOGIC, BAZĂ, ELECTRONIC, POZITRON, SINCROTRON, ACCEPTOR, AFIȘOR, ANTIELECTRON, BETA ... Mai multe din DEX...

ELECTRON - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ELECTRÓN, electroni, s.m. Particulă elementară cu cea mai mică sarcină electrică cunoscută în natură și care intră în alcătuirea atomilor tuturor substanțelor. - Din fr. électron.

Sursa : DEX '98

 

ELECTRÓN s. m. particulă elementară stabilă, cu cea mai mică sarcină negativă. (< fr. électron)

Sursa : neoficial

 

ELECTRÓN s. (FIZ.) (rar) negatron.

Sursa : sinonime

 

electrón s. m., pl. electróni

Sursa : ortografic

 

ELECTRÓN \~i m. Particulă elementară cu cea mai mică sarcină electrică negativă, care intră în componență atomului. [Sil. e-lec-tron] /électron

Sursa : NODEX

 

ELECTRÓN s.m. Particulă elementară de materie care intră în compoziția atomului și este încărcată cu electricitate negativă; negatron. [< fr. électron, cf. engl. electron, germ. Elektron].

Sursa : neologisme

 

ELECTRÓN s.n. Aliaj dur și ușor de magneziu, aluminiu, aramă și zinc, folosit mai ales în aeronautică. [Scris și elektron. / cf. fr. électron, it. electron, germ. Elektron].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELECTRON

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru ELECTRON.

ELECTRON-VOLT

ELECTRON - VOLT , electron - volți , s . m . Unitate de măsură a energiei , egală cu energia dobândită de un electron

 

ANALOGIC

... ANALÓGIC , - Ă , analogici , - ce , adj . Întemeiat pe analogie , produs prin analogie . 2. ( Electron . ; despre semnale ) A cărui valoare poate fi reprezentată printr - o funcție continuă în timp , putând lua o infinitate de valori cuprinse în domeniul ...

 

BAZĂ

... are gust leșietic și , în combinație cu un acid , formează o sare . III. 1. Distanță între difuzoarele ( externe ) ale unui sistem de redare stereofonică . 2. ( Electron . ) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor . 3. ( Electron

 

ELECTRONIC

ELECTRÓNIC , - Ă , electronici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care aparține electronilor sau electronicii , privitor la electroni sau la electronică . 2. S . f . Știință care studiază fenomenele legate de mișcarea în diferite medii a particulelor încărcate electric , interacțiunea dintre aceste particule , producerea lor etc . , precum și construcția și studiul dispozitivelor și aparatelor care funcționează pe baza acestor

 

POZITRON

POZITRÓN , pozitroni , s . m . Particulă elementară nestabilă care are aceeași masă ca electronul și a cărei sarcină electrică este pozitivă și egala în valoare absolută cu sarcina electronului ;

 

SINCROTRON

SINCROTRÓN , sincrotroane , s . n . ( Fiz . ) Accelerator de electroni folosit în fizica nucleară , în care electronii sunt accelerați întâi de un câmp magnetic variabil în timp , iar apoi de un câmp electric

 

ACCEPTOR

ACCEPTÓR , acceptori , s . m . ( Fiz . ) Atom trivalent care introdus într - un semiconductor primește electroni de la un atom din rețeaua cristalină a

 

AFIȘOR

... AFIȘÓR , - OÁRE , afișori , - oare , s . m . și f . , s . n . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu lipirea afișelor . 2. S . n . ( Electron

 

ANTIELECTRON

... ANTIELECTRÓN , antielectroni , s . m . Pozitron . [ Pr . : - ti - e - ] - Anti - + electron

 

BETA

... BETA s . m . 1. A doua literă a alfabetului grecesc , corespunzând sunetului b . 2. ( Fiz . ; în sintagmele ) Particulă beta = electron

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...