Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ITALIENEȘTE, CANȚONETĂ, GONFALONIER, ITALIENESC, ITALIENISM, ITALIENIST, SIGNORIE, ȘVAB, ȚECHIN, ARLECHIN ... Mai multe din DEX...

ITALIAN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ITALIÁN, -Ă, italieni, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Italiei sau este originară din Italia. 2. Adj. Care aparține Italiei sau populației ei, privitor la Italia sau la populația ei; italienesc. ** (Substantivat, f.) Limba italiană. [Pr.: -li-an] - Din it. italiano.

Sursa : DEX '98

 

ITALIÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Italia. II. adj. care aparține Italiei sau italienilor. o artă ~ă = artă dezvoltată pe teritoriul Italiei, pe baza tradiției atât a artei romane, cât și a celei paleocreștine și bizantine. * (s. f.) limbă romanică vorbită de italieni. (< it. italiano)

Sursa : neoficial

 

ITALIÁN s., adj. 1. s. (fam.) macaronar. 2. adj. italienesc. (Marfă \~.)

Sursa : sinonime

 

italián s. m., adj. m. (sil. -li-an), pl. italiéni (sil. -li-eni); f. sg. italiánă, pl. italiéne

Sursa : ortografic

 

ITALI//ÁN^1 \~ánă (\~éni, \~éne) Care aparține Italiei sau populației ei; din Italia. [Sil. -li-an] /italiano

Sursa : NODEX

 

ITALI//ÁN^2 \~éni m. Persoană care face parte din populația de bază a Italiei sau este originară din Italia. [Sil. -li-an] /italiano

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ITALIAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentru ITALIAN.

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)

... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Prin articolul nostru din no. 74 al gazetei Naționalul arătarăm maltractarea ce suferi publicul în anul trecut din partea domnului contracciu al ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză ... și pînă acum în magazinul de muzică al domnului Tito Ricordi de la Milan. Unde sunt costumele cele bogate și conforme cu operile? Publicul teatrului italian trăiește și poate mărturisi că de cînd există opere la noi, nu s­a văzut pe scenă costume mai bogate în sărăcie și ...

 

Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană

Nicolae Filimon - Influenţa cometului asupra artiştilor de la opera italiană Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană de Nicolae Filimon Astronomii moderni strigă din toate puterile să nu avem frică de comeți, căci ei nu sunt decît niște corpuri luminoase și cu coadele lungi care, negăsind pe nimeni să-i ia în serviciu, umblă rătăcind pe bolta stelată a cerului, fără a pricinui cuiva vreun rău. Părerea acestor învățați poate să fie prea adevărată, mai cu seamă că, pînă a nu se arăta pe la noi cometul Donati, mi-au mai repetat-o chiar descoperitorul lui, pe cînd mă aflam la Florența. Cu toate acestea, am rămas și voi rămînea totdauna statornic în convicțiunea mea că toate relele ce suferă omenirea vin din influența fatală a comeților. Spuneți-mi, mă rog, ar fi murit oare Friederich cel Mare daca nu venea un blestemat de comet să se așeze cu cea mai mare impertinență dasupra Berlinului? Napoleon I s-ar fi dus el oare pe corabia Belerofon, ca să se dea de bunăvoie prizonier eternilor săi inemici și să moară la insula Santa Elena, bătîndu-se cu șoarecii? Dar astea sunt ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da ... cu impresarii din anii trecuți și am văzut cu părere de rău că nu s-a păzit, căci condițiunele erau astfel încît teatrul italian trebuia să fie bun, cînd în faptă nu era decît foarte mediocru. Astă tristă realitate, în contra așteptării noastre și a frumoaselor noastre ... condițiunelor impuse impresarilor prin contract, nu vom putea avea decît tot ce am avut pînă acum, adică un simulacru, o umbră, o parodie de teatru italian, iar nu un teatru în tot înțelesul cuvîntului. Ne place dar a spera că vom vedea în țara noastră, pe lîngă toate celelalte ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

... formarea acestei trupe îndoite, a dat dovezi evidente că cunoaște prea bine iconomia sau comerțiul teatral. Toți aceia ce merg adesea la teatru italian au cunoscut foarte bine că mai toate operile ce compune repertoriul nostru modern sunt bazate mai mult pe vocea de soprano și pe cea de ... ar evita acest mare anacronism, iar străinii nu ar mai avea ocaziune de a ne taxa de ignoranți? Iaca ce pretinde publicul teatrului italian de la actuala impresă, de la d. Hiotu. Fi-va el oare auzit? I se vor împlini oare aceste cereri, atît de drepte pe cît ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Din italienește

Ştefan Octavian Iosif - Din italieneşte Din italienește de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 28 septembrie 1908 S-a stins virtutea-n a Italiei țară, Ce-a fost regina lumii în vechime. De muzele Castaliei azi nime Nu poartă grijă; toți le delăsară. A laurului verde frunză rară E pîngărită într-un veac de crime Și lăcomie; iar din adîncime Desfrîul scoate fruntea dîrz afară. De ne-au lăsat străbunii-n zile bune Frumosul stil al versului și-al prozei, Nu-mi pare-a fi aceasta vreo minune... Ci vin' să plîngem zilele de față, Modernul gust ce-și are azi rapsozii Și decadența-n care se

 

Ion Luca Caragiale - Ultima oră

... belicos. - Ai aflat? - Ce? zic eu. - Care va să zică, nu știi nimic? - Ce, frate? - Aseară s-au prins doi inși, un bulgar și un italian... - Unde? - Pe bulgar l-au prins la Valea Largă când se cobora din tren și pornea pe jos către Sinaia. Au găsit la el două ... răsucească; s-a contrazis și l-au arestat. - Și acuma, unde e? - E închis la cazarma vânătorilor în deal. - Ei! dar italianul? - Care italian? - Italianul pe care l-a prins. - Nu, nene; nu-ți spui că e bulgar? - Bine, ăsta pe care l-a-nchis ... bulgar; dar ăla pe care spuseși că l-a prins la Bușteni... nu era italian? - A! da! ala, da, ala era italian... - Ei! cu ala cum stă lucru? - Vine din America... S-a găsit la el un pachet de dinamită, cam de vreo patru kilograme ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcţiune şi cele de astăzi Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi de Nicolae Filimon Este necontestabil că teatrul italian, la noi, ca și în celelalte țări, are multe datorii de împlinit ca să corespunză cu fidelitate misiunii lui. El urmează a fi ...

 

Ion Grămadă - In Abbiategrasso

... așa, în deșert, ca și cum și-ar aminti ceva, apoi își pironi ochii ei de foc într-ai mei și începu un cântec vechi italian: - Noz son rose senza spine… Nu sunt roze fără spini… O melodie moale, ce-ți răpește mințile, și cuvinte îndrăznețe, pline de patimă. Toți încremenirăm ...

 

Nicolae Filimon - Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale

... trei din notabilitățile muzicale ale capitalei noastre. Din discuțiune în discuțiune, ajunseră la muzică. — Cine din d-stră a fost la Teatrul italian ca să asculte frumoasa operă Il Trovatore? întrebă unul din adunare. — Noi am fost, răspunseră mai mulți dintr-o dată. — Ei bine, cum ... italieni, germinile tutulor frumuseților ei melodice și armonice, ea e datoare marilor maeștri germani Sebastian Bach, Mozart și Beethoven? Nu știți d-stră proverbul: gust italian, instrucțiune germană și finețe franceză? Trebuie să fie cineva surd sau să nu aibă deloc inimă ca să nu poată simți și a nu ... și Auber vor rămînea pentru totdauna la gradul de înălțime unde i-au pus meritele dobîndite prin talentul lor. Cît despre Verdi, este unicul maestru italian al actualităței care, prin geniul său, a pătruns în spiritul seculului și a devinat esigențele dramei moderne, fără care el n ...

 

Nicolae Filimon - M. A. Canini

... destul a-l face să guste toată frumusețea poetică și sublimitatea dramatică a libretelor. De aceea, spre intelegința adevăraților amatori ai teatrului italian și în dorința sa de a putea să le fie util, a luat asupră-i de a traduce, într ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru ITALIAN

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ITALIAN.

Fapte Capitol 10

Fapte Capitol 10 Fapte 9 Fapte Capitol 10 1 În Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutaș din ceata de ostași numită ,,Italiana``. 2 Omul acesta era cucernic și temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului, și se ruga totdeauna lui Dumnezeu. 3 Pela ceasul al nouălea din zi, a văzut lămurit într`o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el, și i -a zis: ,,Cornelie!`` 4 Corneliu s`a uitat țintă la el, s`a înfricoșat, și a răspuns: ,,Ce este, Doamne?`` Și îngerul i -a zis: ,,Rugăciunile și milosteniile tale s`au suit înaintea lui Dumnezeu, și El Și -a adus aminte de ele. 5 Trimete acum niște oameni la Iope, și chiamă pe Simon, zis și Petru. 6 El găzduiește la un om, numit Simon tăbăcarul, a cărui casă este lîngă mare: acela îți va spune ce trebuie să faci.`` 7 Cum a plecat îngerul, care vorbise cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale, și un ostaș cucernic din aceia ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ITALIAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru ITALIAN.

ITALIENEȘTE

... ITALIENÉȘTE adv . În felul italienilor ; în limba italiană . [ Pr . : - li - e - ] - Italian

 

CANȚONETĂ

... CANȚONÉTĂ , canțonete , s . f . 1. Mic cântec popular italian

 

GONFALONIER

GONFALONIÉR , gonfalonieri , s . m . 1. Purtătorul steagului sau insignelor unui stat , unui oraș , unei instituții în vechile republici italiene . 2. Numele unor magistrați superiori din vechile republici

 

ITALIENESC

... ITALIENÉSC , - EÁSCĂ , italienești , adj . Italian ( 2 ) . [ Pr . : - li - e - ] - Italian

 

ITALIENISM

ITALIENÍSM , italienisme , ( 1 ) s . n . 1. Element de jargon împrumutat ( fără necesitate ) din limba italiană . 2. Curent lingvistic din sec . XIX care urmărea să apropie prin mijloace artificiale limba română de italiană . [ Pr . : - li -

 

ITALIENIST

... privitor la italienism . 2. S . m . Adept al italienismului ( 2 ) . 3. S . m . și f . Specialist în limba , literatura și cultura italiană . [ Pr . : - li - e - ] - Italian

 

SIGNORIE

SIGNORÍE , signorii , s . f . 1. Formă de guvernământ instituită în unele orașe italiene în evul mediu târziu și în Renaștere . 2. Organ de conducere în unele orașe - republici italiene , în evul mediu , ales dintre membrii de vază ai breslelor . [ Pr . :

 

ȘVAB

ȘVAB ^2 , - Ă , șvabi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Nume generic dat coloniștilor germani , francezi , italieni , spanioli și bulgari așezați succesiv în unele regiuni din Banat și Transilvania , prin sec . XVIII ; persoană care face parte dintre urmașii acestor coloniști . 2. Adj . Care aparține șvabilor ^2 ( 1 ) , privitor la șvabi ^2 . ȘVAB ^1 , șvabi , s . m . Numele a două insecte din ordinul ortopterelor , care trăiesc în locuri întunecoase și se hrănesc cu resturi alimentare : a ) insectă lată , moale , de culoare neagră - cafenie , care miroase urât ; libarcă , gândac - de - bucătărie , gândac - negru ( Blatta orientalis ) ; b ) insectă mică , de culoare galbenă - roșcată ( Phyllodromia

 

ȚECHIN

ȚECHÍN , țechini , s . m . Veche monedă de aur , arabă și

 

ARLECHIN

ARLECHÍN , arlechini , ( 1 ) s . m . , arlechine , ( 2 , 3 ) s . n . 1. S . m . Personaj comic din vechile farse ( populare ) italiene . 2. S . n . Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unui scene , pentru a permite micșorarea lățimii acesteia ; fiecare dintre extremitățile laterale , din față , ale unei scene . 3. S . n . Fiecare dintre reflectoarele din fața

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...