Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:JUNCĂ, JUNCĂNAȘ, JUNCAN, JUNCUȘOR, JUNCUȚ ... Mai multe din DEX...

JUNC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

JUNC, junci, s.m. Bou sau taur tânăr (între doi și trei ani) nepus la jug. - Lat. juvencus.

Sursa : DEX '98

 

JUNC s. (ZOOL.) mânzat, (Transilv. și Maram.) tuluc. (Carne de \~.)

Sursa : sinonime

 

junc s. m., pl. junci

Sursa : ortografic

 

JUN//C \~ci m. Bou sau taur tânăr, în vârstă de la doi până la trei ani. /<lat. juvencus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru JUNC

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru JUNC.

Alexandru Vlahuță - Vifor

Alexandru Vlahuţă - Vifor Vifor de Alexandru Vlahuță Publicată în Vieața , an I, nr. 20, 10 aprilie 1894 I Dumitru-și mai număr-o dată Cei "doispre'ce lei ș-o bucată", Gîndește, se scarpină-n cap: "Că multe mai sunt și la casă ! Nu-i una, să dau și să scap. Nevastă și nouă copii, E gloată, și gurii nu-i pasă, Ea cere mereu; fă ce știi, Aleargă, din piatră să scoți, Să dai demîncare la toți !" La sanie juncii înjugă, Și-și face din traistă glugă. Se-nchină. "Rămîi sănătos !" — Faci rău că te-ntorci pe-așa vreme: A nins astă-noapte vîrtos; Și nu vezi ce vînt s-a stîrnit ?... — Mi-s juncii voinici, nu te teme, Pe viforul cel mai cumplit Încarc, și-ți pornesc unde vrei, Și n-am nici o grijă cu ei. II Pe alte tărîmuri te-ai crede: Nici cer, nici pămînt nu se vede. Vîrtejuri, urlînd, se răpăd Și munți de zăpadă ridică, E ceas de pieire — prăpăd. Și omul îndeamnă mereu, Plăvanii troianul despică, Și-ntind, să se rupă, din greu, Căci și ei au suflet, și lor De tihna de-acasă ...

 

George Coșbuc - Petrea

George Coşbuc - Petrea Petrea de George Coșbuc Urlă Petre prins de trude Și răpus de munci. Tată-său din coast-aude, Stă mirat și pari înșiră; Iar ascultă, iar se miră, Pleac-apoi pe lunci. Ce ți-e, Petre, cu strigarea? Dat-au lupii-n oi? Isprăvit-ai, poate, sarea? Ai vătui de șarpe supte, Ori opincile-ți sunt rupte Și ți-e dor de noi? Adormii prin vale, tată, Sub un tei bătrân. Vântul s-a stârnit deodată Și-a tot nins pe mine floarea, Până m-a-ngropat ninsoarea Și mi-a-ntrat un șarpe-n sân. Și mă strânge, biet de mine, Parcă-i lanț de fier Învălește-ți, tată, bine Cârpe groase până-n coate, Pleacă-te-n genunchi și-l scoate Tat-al meu, că pier. Am să-l scot eu, nu te teme, Capul să i-l crăp Dar acum n-am, Petre, vreme. Fânu-i ud pe coasta luncii, Rag de sete-n brazdă juncii, Cată să-i adăp. Urlă Petre prins de trude, Urlă-n chip păgân. Maică-sa din cas-aude, Fir și fus și ghem aruncă Și-și găsește fiu-n ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Sultănica Sultănica de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în martie 1883 în suplimentul literar al gazetei România liberă , sub pseudonimul Argus. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV I D-a stânga Râului Doamnei, razna de satul Domnești, se vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei - curate ca un pahar; prispa din față - lipită cu pământ galben; pe creasta casei, d-o parte și de alta, scârție, la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase. Ăst cămin fusese odinioară cu rost pe când trăia jupân Kivu. Fusese chiabur răposatul, dar biata Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gândul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare. Dar când e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mâna să sparge. De câte ori n- ...

 

Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpușneanu

Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpuşneanu Alexandru Lăpușneanu (1564 - 1569) de Constantin Negruzzi Dacia literară , tom I, ianuarie—iunie, 1840; vol. Păcatele tinerețelor, 1857 Cuprins 1 Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu… 2 Ai să dai samă, doamnă!… 3 Capul lui Moțoc vrem… 4 De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu… Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu… Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de Buzduganul lui Ștefan Tomșa, care acum cîrmuia țara, dar Alexandru Lăpușneanul, după înfrîngerea sa în două rînduri, de oștile Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești și se înturna acum sa izgonească pre răpitorul Tomșa și să-și ia scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vîndut de boieri. Intrase în Moldavia, întovărășit de șepte mii spahii și de vreo trei mii oaste de strînsură. Însă pe lîngă aceste, avea porunci împărătești cătră hanul tatarilor Nogai, ca să-i deie oricît ajutor de oaste va cere. Lăpușneanul mergea alăturea cu vornicul Bogdan, amîndoi călări pe armasari turcești și înarmați din cap pănă în picioare. — Ce socoți, Bogdane, zise după puțină tăcere, izbîndi-vom oare? — Să nu ...

 

Alecu Russo - Amintiri (Russo)

Alecu Russo - Amintiri (Russo) Amintiri de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cântă tot aceleași cântece voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros, câmpiile, dulcile priveliști duioase ce aveau? mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele trecute a rămas în închipuire un soare de-a purure cu raze strălucitoare și un miros neșters. Are dreptate aducerea-aminte: nimică nu poate fi pentru ...

 

Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie

Neagoe Basarab - Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie de Neagoe Basarab Traducere din slavonă în românește c. 1650. ÎNCEPUTUL ÎNVĂȚĂTURILOR BUNULUI CREDINCIOS IOAN NEAGOE, VOIEVODUL ȚĂRII UNGROVLAHIEI, CARELE AU ÎNVĂȚAT PRE FIIU-SĂU THEODOSIE VODĂ Partea întâi. Cuvântul 1 Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare și bun și milostiv și ziditorul nostru cel înțelept, și zioa și noaptea și în tot ceasul și în tot locul. Și să foarte cuvine să-l slăvești și să-l mărești neîncetat, cu glas necurmat și cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut și ne-au scos din-tunĂ©rec la lumină și den neființă în ființă. O, câtă iaste de multă mila ta, Doamne, și gândul și cugetul tău, care ai spre noi oamenii! O, mare taină și minunată! O, cine va putea spune toate puterile tale și lauda slavei tale! Dumnezeu, pentru mila sa cea multă, lăcui întru noi oamenii și să arătă noao. Dumnezeu fu în ceriu și om pre pământu și într-amândoao desăvârșit. Și pre om și-l făcu fiiu iubit și ...

 

Rezultate din Biblie pentru JUNC

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru JUNC.

1 Imparati Capitol 18

... din proorocii Domnului, pe cînd prooroci ai lui Baal sînt patru sute cincizeci. 23 Să ni se dea doi junci. Ei să-și aleagă un junc, pe care să -l taie în bucăți, și să -l pună pe lemne, fără să pună foc. Și eu voi pregăti celalt junc, și -l voi pune pe lemne fără să pun foc. 24 Apoi voi să chemați numele dumnezeului vostru; și eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul ... Și tot poporul a răspuns, și a zis: ,,Bine!`` 25 Ilie a zis proorocilor lui Baal: ,,Alegeți-vă un junc din cei doi, pregătiți -l voi întîi, căci sînteți mai mulți, și chemați numele dumnezeului vostru; dar să nu puneți foc.`` 26 Ei au luat ...

 

Matei Capitol 22

Matei Capitol 22 Matei 21 Matei Capitol 22 1 Isus a luat cuvîntul, și le -a vorbit iarăș în pilde. Și a zis: 2 ,,Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său. 3 A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiți la nuntă; dar ei n`au vrut să vină. 4 A trimes iarăș alți robi, și le -a zis: ,Spuneți celor poftiți: ,,Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sînt gata, veniți la nuntă.` 5 Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, și altul la negustoria lui. 6 Ceilalți au pus mîna pe robi, și-au bătut joc de ei, și i-au omorît. 7 Cînd a auzit împăratul s`a mîniat; a trimes oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia, și le -a ars cetatea. 8 Atunci a zis robilor săi: ,Nunta este gata; dar cei poftiți n`au fost vrednici de ea. 9 Duceți-vă dar ...

 

Ieremia Capitol 31

... zice Domnul; copiii tăi se vor întoarce în ținutul lor!` 18 Aud pe Efraim bocindu-se: ,M`ai pedepsit, și am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, și mă voi întoarce, căci Tu ești Domnul, Dumnezeul meu! 19 După ce m`am întors, m`am căit ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JUNC

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru JUNC.

JUNCĂ

JÚNCĂ , junci , s . f . Vacă tânără ( între doi și trei ani ) care nu a avut încă

 

JUNCĂNAȘ

JUNCĂNÁȘ , juncănași , s . m . Diminutiv al lui juncan . - Juncan + suf . -

 

JUNCAN

... JUNCÁN , juncani , s . m . Junc mai mare ( între trei și patru ani ) . Junc

 

JUNCUȘOR

... JUNCUȘÓR , juncușori , s . m . Diminutiv al lui junc ; juncuț . Junc

 

JUNCUȚ

... JUNCÚȚ , juncuți , s . m . Juncușor . - Junc