Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MATA, MULTIPLU, SEMIMAT, ÎNTREG, ȘIR, ABSOLUT, ADIȚIE, ADITIV, ADUNA, ALICOTĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MAT: MAȚ, MÂȚ.

 

MAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MAT^2, -Ă adj. 1. lipsit de luciu; opac. 2. (despre sunete) lipsit de rezonanță. (< fr. mat)

Sursa : neoficial

 

MAT^1 s. n. (șah) situație în care regele uneia dintre părți este într-o poziție în care nu mai poate fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. o a face (pe cineva) ~ = a) a câștiga o partidă de șah contra cuiva; b) (fig.) a pune (pe cineva) în imposibilitatea de a mai spune sau de a mai face ceva. (< fr. mat)

Sursa : neoficial

 

MAT^1 s.n. Situație în cadrul unei partide de șah în care regele uneia dintre părți, fiind atacat, este pus în imposibilitate de a mai fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. * Expr. A face (pe cineva) mat = a învinge (categoric) pe cineva (într-o luptă, într-o dispută etc.) ** (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se anunță această situație în cursul jocului. - Din fr. mat, germ. Matt.

Sursa : DEX '98

 

MAT^2, -Ă, mați, -te, adj. 1. Care este fără luciu, fără strălucire; șters^2. 2. (Despre sticlă; p.ext. despre obiecte de sticlă) Care este lipsit de transparență. 3. Fără lumină; împâclit, acoperit. 4. Fig. (Despre sunete) Care are rezonanță slabă; surd, înfundat. - Din fr. mat, germ. matt.

Sursa : DEX '98

 

Matstrălucitor, străveziu, transparent

Sursa : antonime

 

MAT adj. 1. v. opac. 2. lăptos. (Un geam \~.)

Sursa : sinonime

 

mat adj. m., pl. mați; f. sg. mátă, pl. máte

Sursa : ortografic

 

mat s. n., pl. máturi

Sursa : ortografic

 

MAT^2 n. Situație în cadrul unei partide de șah, în care regele uneia dintre părți nu-și poate părăsi locul fără a fi prins, determinându-se în felul acesta sfârșitul partidei în valoarea părții adverse. /mat, germ. Matt

Sursa : NODEX

 

MAT^1 \~ă (mați, \~e) 1) Care este lipsit de luciu; fără strălucire. 2) (despre sticlă) Care este lipsit de transparență; fără transparență. 3) (despre sunete) Care este lipsit de sonoritate; fără rezonanță; șters; surd. /mat, germ. matt

Sursa : NODEX

 

MAT s.n. Situație la jocul de șah în care regele uneia dintre părți este într-o poziție în care nu mai poate fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. * A face (pe cineva) mat = a câștiga o partidă de șah contra cuiva; (fig.) a pune (pe cineva) în imposibilitate de a mai spune sau de a mai face ceva. [< fr. mat, cf. germ. matt, pers. mat - mort].

Sursa : neologisme

 

MAT, -Ă adj. Lipsit de luciu; șters; opac. ** (Fig.; despre sunete) Lipsit de rezonanță. [< fr. mat].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentru MAT.

Matei Milu - Asupra istericalilor

Matei Milu - Asupra istericalilor Asupra istericalilor de Matei Milu Informații despre această ediție     O boală nouă ivită,     În modă acum ișită,     Stîrnită de flocane,     Ce-i zic istericale.     Aceasta patimă grecească     La țigance este firească.     Iar grecele o au de gingășii     Să se zbuciume ca d-epilepsii.     Apoi și din moldovence     Ca să samene a grece,     Și ele se fac c-amețescu,     Socotind ca să arate delicate,     Fără pricină, de-orice cad leșinate,     Să afumă cu pene     Pe subt nas, ochi și gene.     Dar spre acești patimi vindecari     Ne face gazeta înștiințari,     De o doftorii ispitită,     Acum în public prevestită.     În vreme cînd năbădaica vine     Să aibă bărbatul un bici bun la sine     Și la c... să-i deie una sută bine     Șăptezăci sau noăzăci și unul la vine,     Cinzăci, șăsăzeci la spati,     Să o umple de sănătati.     Cu aceasta pre mult să folosăscu,     Grece, moldovence să tămăduiescu ;     Iar la țigance să nu ispitească,     Fiind boala la ele

 

Matei Milu - Pe aceasta îi gîci-o

Matei Milu - Pe aceasta îi gîci-o Pe aceasta îi gîci-o de Matei Milu Informații despre această ediție         Pe aceasta îi gîci-o,     Lesne îi nimeri-o,     O babă cu fumuri de frumoasă,     Dar o foarte mare mincinoasă,     Zavistnică, clevetitoare,     Ocarnică, hulitoare,     Grăiește cu necontenire,     Răcnește, țipă de piire,     Se împodobește, zarifefsăște,     Se pudruește și sulimenește,         Gîci cine

 

Matei Milu - Un om nalt și deșarat

Matei Milu - Un om nalt şi deşarat Un om nalt și deșarat de Matei Milu Informații despre această ediție     Un om nalt și deșarat,     La față foarte scurmat,     Cu barbă dintr-însu,     Vrednic de tot rîsu,     Umblă crăcănat,     Din șolduri legănat,     La chip urît și slut,     Să socotește ariftè,     Ocara lumii și eglengè,     Se mîndrește, fudulește         Gîci cine

 

Matei Milu - Vîrsta și vremea... carele toate le preface

Matei Milu - Vîrsta şi vremea... carele toate le preface Vîrsta și vremea... carele toate le preface de Matei Milu Informații despre această ediție     Vîrsta și vremea... carele toate le preface,     Scumpete în galantomie     Și galantomie în iconomie     Vrut-au și pah. Lazu să se-îmbrace,     Deci gustul nu-i lipsește,     Punga nu-l embodisăște,     În Ies să ivește,     Pe ulița mare să trăzaște,     Cu 15 lei cheltuială     Să facă pombă și fală     Întră în sultan mezat,     Cumpără un șlic albu lat,     Banița în cap își trîntește     Și singur să fudulește ;     Iar ca să nu fie strănțuros,     Își întoarce bernevici pe dos,     Iar antereu și caftan     Are din zilele lui Cehan,     Dar conteș din zilele cui,     La letopiseți nu-

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

... Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca ... viu... Stai oleacă; mai am două lovituri, și-l regulez eu pe domnul Wiest! Și mută calul. — Dar sunt 2 trecute, coane Manolache!! — Mat! strigă Wiest. Conul Manolache deschide ochii mari pân ochelari și vede că-n adevăr partida e pierdută. Atunci, se ridică busumflat cătră Mănescu: — Aracan ...

 

Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei

Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei La moartea fratelui meu Matei de Nicolaus Olahus Plângeți, oh, rogu-vă, Muze! De-al vostru poet aveți milă, Iar voi, o, Grații, acum ziua cea tristă slăviți! Însuți chiar tu, Apolo, citarede, pe care-l răsfață Veselul cântec, a mea liră de-acum s-amuțești. Voi, zeități, ce cândva prielnice mie îmi furăți, De amărâtul vost' bard vă-ndepărtați de acum! Numai doar tu, Elegia, cosițele triste răsfiră-ți Și mă silește să-ncep versul cu ritm dureros. Căci chinuit fără preget eu sunt de-o cumplită restriște, Iar al meu cuget bolnav de toropeală-i cuprins. O jumătate din sufletul meu de destin fu răpită, Cealaltă, care-a rămas, zace-n cumplite dureri. Spuneți de ce, Ursitoare, voi a muritorilor inimi Tinere le sfâșiați, vai! înainte de timp? Zeii de sus pentru ce vă dădură atâta putere, Ca să puteți cu al vost'braț să ucideți orice? Dar când cu mintea-mi frământ, lăcrimând, întrebarea aceasta, În ușurința-mi pe Zei mă mâniez c-au fost duri. Căci deopotrivă la toți muritorii sărmani le stă-n cale Moartea cumplită și toți au sorocit ...

 

George Coșbuc - Sărindar

George Coşbuc - Sărindar Sărindar de George Coșbuc Iar Matei în baltă stete Până-n zori, în stuf ascuns, Frigul nopții l-a pătruns Și prin suflet spaimă-i dete Că pierirea l-a ajuns. Dumnezeule-al puterii, Vezi-mă-n ce stare sânt! Fă, să scap de-acest mormânt, Depărtându-mi ianicerii, Și mă leg cu jurământ Că scurgând această baltă, Chiar pe locul unde zac Mănăstire am să fac, Mândră, veselă și naltă, Și cu aur am s-o-mbrac. Turcii însă-l căutară Și-altă zi, și nencetat, Iar Matei în stuf a stat Și-altă noapte, mai amară, Mort de foame și-nsetat. Dat-ai prin Hristos, Părinte, Cele nouă fericiri! Scapă-mă de prigoniri Și-ți voi ridica, preasfinte, Tot pe-atâtea mănăstiri! Ruga nu i-a fost primită Nici acum, și-a stat Matei Ocolit de agarei Înc-o noapte-așa cumplită, Și plângea, gândind la ei: Vai, Părinte-al îndurării, Depărteaz-acest pahar, Și scăpând dintr-un amar, Mănăstiri voi face țării Câte slujbe-n sărindar. Și-apoi fu, că tot plecară Nechemații venetici. Iar Matei a strâns voinici Și- ...

 

Duiliu Zamfirescu - Viața la țară

Duiliu Zamfirescu - Viaţa la ţară Viața la țară de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX 20 XX 21 XXI 22 XXII 23 XXIII I Cum ridici priporul Ciulniței, în pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murguleț, case bătrânești și sănătoase, cum nu se mai întâlnesc astăzi pe la moșiile boierești. De sus, de pe culme, ele văd roată împrejur până cine știe unde, la dreapta, spre valea Ialomiței, la stânga, pe desișul pădurii de Aramă, iar în față pe cotiturile ulițelor strâmbe ale satului. Toată curtea boierească trăiește liniștită și bogată, cu cârduri întregi de gâște, de curci și de claponi; cu bibilici țiuitoare; cu căruțe dejugate; cu argații ce umblă a treabă de colo până colo — și seara, când vine cireada de la câmp, cumpăna puțului, scârțâind neunsă între furci, ține isonul berzelor de pe coșare, ale căror ciocuri, răsturnate pe spate, toacă de-ți iau auzul. Fără a fi risipă și zarvă, curtea boierească pare populată ...

 

Ion Creangă - Scrisori către Mihai Eminescu

Ion Creangă - Scrisori către Mihai Eminescu Scrisori către Mihai Eminescu de Ion Creangă 1887-1888 Scrisoare Bădie Mihai, Ai plecat și mata din Ieși, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Să deie Dumnezeu să fie mai bine pe acolo, dar nu cred. Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi; ș-apoi dă, poate nu-s cu inima curată când grăiesc de fratele nostru că-i cu dracul, în loc să fie cu Dumnezeu. Dar, iartă și mata, căci o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur. Această epistolie ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase… frumoase… Dar coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă… Bădie Mihai, nu pot să uit acele nopți albe când hoinăream prin Ciric si Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Ieșul nostru uitat si părăsit de toți. Și dimineața când ne întorceam la cuibar, blagosloviți de aghiazma cea fără ...

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei

Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare în târgul Băiei Ștefan cel Mare în târgul Băiei de Mihail Kogălniceanu Toate popoarele au câte un bărbat în care au personificat idealul virtuților și însușirilor ce ar dori să găsească în domnitorul lor; numele și faptele acestor bărbați îndumnezeiți se fac o fală, o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat între moldoveni, și pot zice între români, un nume așa de drag, așa de curat, așa de popular ca al lui; încă astăzi, aproape de trei veacuri și jumătate după moartea sa, Ștefan cel Mare este idealul poporului nostru; el personifică patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea [1], în sfârșit, toate însușirile unui mare domn, a unui geniu scutitor. Numele său nu mai puțin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile ...

 

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 200 pentru MAT.

MATA

MATÁ pron . pers . ( Reg . și fam . ) Dumneata . [ Gen - dat . : matale . - Var . : matále pron .

 

MULTIPLU

... MULTÍPLU , - Ă , multipli , - e , s . m . adj . 1. S . m . ( Mat . ) Număr întreg divizibil cu un număr întreg dat ; produs rezultat din înmulțirea unui număr dat cu un număr întreg . 2. S . m . ( Mat . ) Fiecare dintre unitățile de măsură mai mari decât unitatea - tip , considerate în raport cu aceasta . 3. Adj . ( La pl . ) Care este în număr mai mare ...

 

SEMIMAT

... SEMIMÁT , - Ă , semimați , - te , adj . Între transparent și mat . - Semi - + mat

 

ÎNTREG

... întregi , adj . 1. Tot , complet , din care nu s - a luat nimic . 2. Teafăr , sănătos , nevătămat . 3. ( Despre noțiuni temporale ) Deplin , complet . 4. ( Mat

 

ȘIR

... de întâmplări . 3. Desfășurare continuă și regulată , înlănțuire logică a ideilor , a faptelor într - o expunere , într - o relatare ; fir . 4. ( Mat

 

ABSOLUT

... cantitativă ) Considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare ; care se află pe treapta cea mai de sus . 3. ( Mat . ; despre mărimi ) A cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat ...

 

ADIȚIE

... Chim . ) Adăugare . 2. ( Fiziol . ; în sintagma ) Adiție latentă = apariție a unei reacții fiziologice într - un organism în urma unor excitații succesive ; sumație . 3. ( Mat

 

ADITIV

... ADITÍV , - Ă , aditivi , - e , adj . , s . n . 1. Adj . ( Mat . ) Referitor la operația de adunare . 2. S . n . Substanță care se adaugă la un ulei mineral pentru a - i ameliora proprietățile sau pentru ...

 

ADUNA

... culege ( alegând de ici și de acolo ) . 4. Tranz . A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale ; a agonisi . 5. Tranz . ( Mat . ) A totaliza mai multe numere într - unul singur . 6. Tranz . și refl . A ( se ) strânge la un loc , formând un grup ...

 

ALICOTĂ

... ALICÓTĂ , alicote , adj . f . Parte alicotă ( Mat

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...