Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DUBLU, CENTRA, DROPGOL, FOTBAL, POARCĂ, POLO, PURCEA, SERVI, ÎNCERCARE, ȘUT ... Mai multe din DEX...

MINGE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MÍNGE, mingi, s.f. 1. Obiect sferic (rar ovoidal), de diverse dimensiuni și greutăți, confecționat din cauciuc, piele, celuloid, material plastic etc. (umplut cu aer), care se foloseşte în diferite jocuri (sportive), în gimnastica medicală etc.; balon (1). 2. Joc cu mingea (1). [Var.: míngie s.f.] - Cf. sl. %mê?%.

Sursa : DEX '98

 

MÍNGE s. (în unele sporturi) balon, (reg.) hapuc, (Transilv. și Olt.) cotcă, (Ban. și Transilv.) pilă, (prin Ban.) pulmă, (Transilv. și Ban.) surducă, (arg.) bășică. (Bate \~ pe maidan.)

Sursa : sinonime

 

mínge s. f., art. míngea, g.-d. art. míngii; pl. mingi

Sursa : ortografic

 

MÍNG//E \~i f. Obiect sferic, de diverse dimensiuni, elastic, care, fiind umplut cu aer, este folosit ca jucărie sau pentru a practica anumite jocuri sportive sau distractive. \~ de fotbal. [G.-D. mingii] /cf. sl. m?ci

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MINGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru MINGE.

Ion Luca Caragiale - Vizită...

... fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de martie

... îi scuturase flori de vinete zambile. Doctorul, care-o scăpase, în acea învălmășeală, Vrând să șeadă pe un scaun, doborât de osteneală, Ca pe-o minge de nimica mă turtea nemijlocit, Dacă doica ce, prin leafă, se afla interesată, Nu sărea ca o leoaică să-l oprească deodată     Printr-un țipăt ...

 

Gelu Vlașin - 19:45

... 10 →→ bei gin cu frutti-fresh spui tâmpenii despre cum e să renunți la trabucul de cuba stai în picioarele mele ca o minge în fața unei porți goale peste care s-au aruncat cojile de semințe ești agresivă ca un stol prin galaxia de silabe (unde verbul tău ...

 

Gelu Vlașin - 20:10

... picioarele mele și te-ai furișat printre ciorapi și pijamale și alte amintiri prăpăstioase ochiul maroniu s-a rostogolit pe mochetă,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ca o minge de ping-pong retina lipită de umerașul gol trupul tău pe geamul de la sufragerie bate cărțile din bibliotecă povestașul țipă lliosa adulmecă prada și ...

 

Gelu Vlașin - 21:39

... două săbii tăișul ascund într-o singură teacă jocul secund la cina de taină cu cifrele aliniate pe măsuța de scris un hotel ca o minge de ping - pong îmi saltă cuvintele pe hârtie cu fulgi mari așternuți peste buzele tale uscate printre care se ascund nopțile plimbate pe cărările lor ...

 

Gelu Vlașin - Suara

... un cunilingus în receptor poate-mi faci o felație zicea uite așaaaaa uiteeeeee aaaaaașaaaaa pe urmă așșșșșșșșșșa și tot așa până când luna ca o minge

 

Ion Luca Caragiale - Moșii

Ion Luca Caragiale - Moşii Moșii de Ion Luca Caragiale 1901 Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri -muzici - artifiții - fotografii la minut - comĂ©dii - tombole - Moftul român nr. 8 - oale - steaguri - flașnete - înghețată de vanilie - fleici - stambă - căni - pelin - călușei - scrânciob : cele din urmă invenție care era și la expoziția americană - pinteni - biciclete - cai - vite - jandarmi - basmale - telegrafiști - nepoate - mătuși - țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani - portretul țarului - "Moartea vânătorului" - icoane - bricege - săpun - lumânări - panglici - prescuri - măcelari - grâu - cofeturi pentru colivă - bețivi - căciuli - cojoace - căpestre - boi - hârâitori - Prima societate de bazalt și teracotă - Stella - sticle - fân - cercuri - doage - buți - plăpumi - saltele - perne - flori - scaune - paturi - mese - beteală - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene - doftorii de bătături - săpun de pete - madipolon - ace englezești -mere - portocale - năut - floricele - șerbet - răcoreală - Marsilieza - lulele - luleaua neamțului - Deșteaptă-te, române! - sacâz - sifoane - ciucalată - acadele - plesnitori - tunuri - călușari - smochine - păpuși - poame - capul vorbitor - Leul de mare - "Vasilache" - copilul cu trei picioare - încercarea puterii - distracția americană - belciuge - fonografe - războiul român pentru țesut - mingi - urcioare - bere - cruci - Dumnezei - fluiere - alune prăjite - Bragadir - fisticuri - Luther - beigălă - ...

 

Nicolae Gane - Stejarul din Borzești

... a viitorului domn. Apoi toți hatmanii și căpitanii lui Ștefan se adunară împrejurul stejarului și prinseră să judece pe hanul tătăresc, unii pentru vreo minge furată, alții pentru vreo cetate de hârtie dărămată, tot fapte răle ce nu puteau fi iertate; iar bietul han, cu ochii plecați în jos, își ...

 

Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)

Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi) Aprodul Purice de Constantin Negruzzi Apărută prima dată în broșură, Iași, 1837. Fost-au acest domn, om nu mare la stat, însă întreg, drept, viteaz și meșter la războaie... și era mare jale Și plâns în norod pentru, pederea acestui domn bun. Vornicul Ureche, La viața lui Ștefan cel Mare Ciocârlia cea voioasă în văzduh se legăna Ș-înturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba, Plugariul cu hărnicie s-apucase de arat Pământul ce era încă d-al său sânge rourat; Uitas-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lângă oi Cântă dragostele sale. Vai! el nu putea gâci Că vrăjmașu-ntr-a lui țară se gătește-a năvăli. Generalul cel mai falnic a dârjilor ungureni, Hroiot ros de-nverșunarea ce avea pe moldoveni — Care-n multe sângeroase lupte i-au fost arătat Că nume de viteaz mare pe nedrept și-a câștigat — Luând veste cum că Ștefan domnul lor atunci s-afla În ținuturi depărtate, având cu el oastea sa, Socoti că favorabil prilej altul n-a găsi De moldoveni și de Ștefan deodată a- ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D O vizită la castelul „Iulia Hasdeuâ€� de Ion Luca Caragiale În Epoca din 27 iunie-1 iulie 1897; retipărit în Notițe și fragmente literare , 1878, p. 129, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am fost alaltăieri la castelul „Iulia Hasdeu" de la Cîmpina unde am petrecut o zi nespus de încîntătoare, ospătat de d. și d-na Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare și totdeodată un templu. Baza lui are forma simetrică a unei cruci; axa-i principală urmează o linie perpendiculară pe meridian, așa căfațada templului privește drept la răsărit. Mi-ar fi cu neputință să fac o descriere completă a acestui locaș de înălțare sufletească, de mîngîiere, de credință, de rugăciune și inspirațiune. Mă voi mărgini ...

 

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon

Vasile Alecsandri - Cucoana Chiriţa în balon Cucoana Chirița în balon de Vasile Alecsandri Farsă de carnaval Cuprins 1 PERSONAJELE 2 SCENA I 3 SCENA II 4 SCENA III 4.1 I 4.2 II 4.3 III 5 SCENA IV PERSONAJELE COSTICĂ HAZLIUL LICĂ PANGLICĂ UN COMISAR UN VÂNZĂTOR DE ALUNE PRĂJITE PUBLIC CUCOANA CHIRIȚA GRIGORI BÂRZOI, soțul ei ELLIEN MOGHIOR, aeronaut ungur NAE NĂUCESCU DESPA, soția lui (Scenele se petrec din dosul Mitropoliei, pe piața destinată pentru ascendarea baloanelor, 1874.) Notă. La deschiderea cortinei, câțiva soldați, în mijlocul scenei, țin frânghiile ce sunt legate de năvodul balonului. Ellien Moghior e în naselă, ocupat a-și face pregătirile de plecare. Balonul, purtând cu litere mari numele de Ciubăr-Vodă, este înălțat astfel ca să fie văzut de publicul din sală. Nasela e ornată cu steaguri tricoloare. Lume multă în fund. În dreapta, o estradă. Pe laița din față, Năucescu și Despa. Hazliu și Panglică se primblă pe sub estrade lornietând damele. Vânzătorul se poartă pintre public, strigând din timp în timp: Alune prăjite! șeapte de-o para! SCENA I PUBLICUL, MOGHIOR, NĂUCESCU, DESPA, HAZLIU, PANGLICĂ,VÂNZATORUL, [CHIRIȚA] COR Ce minune! ce drăcie! Parcă-i din poveste, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru MINGE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru MINGE.

Isaia Capitol 22

... Domnul te va asvîrli cu o aruncătură puternică, te va învîrti ca pe un ghem. 18 Te va asvîrli, te va asvîrli ca pe o minge, pe un pămînt întins, și acolo vei muri, acolo vor veni carele tale cele strălucite, tu, ocara casei stăpînului tău! 19 Vei fi izgonit din ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MINGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 72 pentru MINGE.

DUBLU

... Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face în două locuri . 3. ( În sintagma ) Minge dublă ( și substantivat , f . ) = mișcare nereglementară constând ( la volei și la handbal ) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori ...

 

CENTRA

CENTRÁ , centrez , vb . I . 1. Tranz . A fixa o piesă de prelucrat într - o mașină - unealtă , astfel încât axa de rotație a suprafeței supuse prelucrării să coincidă cu axa de rotație a sculei sau a axului principal al mașinii . 2. Tranz . Fig . A orienta o activitate spre un anumit obiectiv , a grupa elemente disparate în jurul unui nucleu . 3. Tranz . A aduce în poziții corecte două sau mai multe mașini care funcționează cuplate . 4. Intranz și tranz . ( La fotbal , polo , handbal , rugbi etc . ) A trimite sau a trece mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui ; spec . ( la fotbal ) a trimite mingea din marginea terenului în careul de la

 

DROPGOL

... DRÓPGOL , dropgoluri , s . n . ( La rugbi ) Lovitură de picior dată în minge în momentul când aceasta atinge pământul și care face ca mingea să treacă peste bara de sus a porții adverse , consemnând înscrierea a ...

 

FOTBAL

FÓTBAL s . n . Joc sportiv cu mingea între două echipe de câte 11 jucători , fiecare dintre jucători căutând să introducă mingea în poarta celeilalte echipe , lovind - o cu piciorul sau cu oricare altă parte a corpului , în afară de

 

POARCĂ

... poarce , s . f . 1. ( Pop . ) Scroafă . 2. Joc de copii , la care unul dintre jucători , numit porcar , împinge cu un băț spre o groapă o minge , o bilă etc . , în timp ce ceilalți jucători încearcă să - i oprească trecerea ; p . ext . minge

 

POLO

PÓLO s . n . 1. ( Adesea urmat de determinarea " pe apă " ) Joc sportiv de echipă în care jucătorii , deplasându - se înot într - un bazin , încearcă să marcheze goluri prin aruncarea mingii cu mâna în poarta adversarilor . 2. Joc sportiv de echipă practicat călare , în care mingea este lovită cu bastoane

 

PURCEA

... sex feminin al scroafei ; p . gener . scroafă ( tânără ) . 2. ( Art . ) Numele unui joc de copii la care unul dintre jucători împinge cu un baston o minge , o bilă , un os etc . , în timp ce ceilalți jucători caută să - i împiedice cu bastoanele trecerea ; p . restr . minge

 

SERVI

SERVÍ , servesc , vb . IV . 1. Tranz . A îndeplini anumite funcții , însărcinări , datorii față de cineva ; a sluji . 2. Intranz . ( Despre lucruri ) A folosi la . . . , a fi utilizat ca . . . , a avea rolul de . . . 3. Tranz . A pune , a aduce la masă mâncare , băutură etc . 4. Tranz . ( La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți ) A pune mingea sau cărțile în

 

ÎNCERCARE

ÎNCERCÁRE , încercări , s . f . 1. Acțiunea de a încerca și rezultatul ei ; verificare , probă . 2. Tentativă ; străduință , silință . 3. ( La jocul de rugbi ) Așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse ; punctele obținute în urma acestei acțiuni ; eseu . 4. Lucrare ( literară ) de debut . 5. Necaz , suferință . primejdie ; dificultate pe care o îndură cineva . 6. ( Înv . ) Experiență practică ;

 

ȘUT

... ȘUT ^3 , - Ă adj . v . ciut . ȘUT ^2 , șuturi , Lovitură ( puternică ) dată cu piciorul , cu mâna , cu capul sau cu un instrument special în minge , la anumite jocuri sportive . ȘUT ^1 , șuturi , s . n . Durata zilei de lucru a unei echipe de muncitori într - o mină ; schimb ; normă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...