Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GARDĂ, GĂRDURARIȚĂ, ȚARC, GĂRDUI, GĂRDULEȚ, GRĂDEA, OSTREȚ, POP, STOBOR, ULUCĂ ... Mai multe din DEX...

GARD - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GARD, garduri, s.n. 1. Construcție de lemn, de metal, de zidărie etc. care împrejmuiește o curte, un teren, o grădină etc. * Gard viu = plantație deasă de arbuști, de forma unui gard (1), care serveşte la împrejmuirea unui loc sau ca element decorativ. * Expr. A nimeri (sau a da) (ca Ieremia) cu oiștea-n gard = a spune un lucru nepotrivit, a face o gafă, o prostie. A lega (pe cineva) la gard = a prosti, a păcăli (pe cineva). A sări peste garduri = a avea o comportare imorală, a umbla după aventuri amoroase. A sări peste (sau dincolo de) gard = a depăși limita admisă (prin atitudinea, faptele sale). A lega (ceva) la (sau de) gard = a abandona, a renunța (la ceva). 2. împletitură de nuiele, de trestie etc. cu care se face un baraj de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru prinderea peștelui. 3. (Sport) Fiecare dintre obstacolele în formă de gard (1) de la unele probe atletice de alergări; (la pl.) probă atletică în care se folosesc aceste obstacole. - Cf. alb. %gardh%, sl. %grad?%.

Sursa : DEX '98

 

GARD s. 1. împrejmuire, îngrăditură, ocol, ulucă, (înv. și reg.) ogradă, stobor, (reg.) târcol, (Mold. și Bucov.) zăplaz, (înv.) cuprins. (Și-a ridicat un \~ în jurul curții.) 2. gard viu = spalier.

Sursa : sinonime

 

gard s. n., pl. gárduri

Sursa : ortografic

 

GARD \~uri n. 1) Construcție (de lemn, de piatră, de metal etc.) care înconjoară un teren, o curte sau o grădină. * \~ viu împrejmuire formată din plantații dese de arbuști. A nimeri (sau a da) (ca Eremia) cu oiștea în \~ a spune sau a face ceva nepotrivit într-o situație; a da greș. A lega ceva de \~ a abandona ceva; a se lăsa de ceva. A sări peste \~ a trece peste limitele admise. A dezlega calul de la \~ a găsi ieșire dintr-o încurcătură. 2) Baraj de nuiele sau de trestie făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a opri peștele. 3) pl. sport Obstacole amplasate special pe o pistă de alergări. /<alb. gardh, sl. gradu

Sursa : NODEX

 

gard (-duri), s.n. - 1. Construcție care împrejmuiește o curte. - 2. Împletitură care împrejmuiește o proprietate. - 3. (Rar, Trans.) Grădină, livadă. - Mr. gardu, megl. gard. Sl. grad? "perete; livadă" (Miklosich, Lexicon, 141; Cihac, II, 115; Conev 79), cf. alb. garth (Philippide, II, 712 și DAR par a prefera o der. directă din alb.). Ca baltă și daltă der. din sl. ridică o problemă fonetică greu de explicat: s-a încercat rezolvarea acestei dificultăți presupunîndu-se împrumutul rom. este anterior metatezei lichidelor sl., deci, termenul sl. trebuia fie *gard?. Perfecta identitate semantică, precum și corespondența exactă cu ceilalți der. din sl. (cf. grădină, grajd, îngrădi, ogradă), nu lasă nici o îndoială în legătură cu v. germ. gards "casă", dar este puțin probabil. Rosetti, II, 116 și Rosetti, BL, XIV, 115, neagă numai posibilitatea der. din sl. Der. gardagiu, s.m. (pescar care foloseşte în loc de plasă o împletitură de răchită); gărdui, vb. (a împrejmui cu gard); gărdurăriță, s.f. (pasăre nedeterminată); gărdurărit, s.n. (impozit special plătit de locuitorii din județele Saac (marelui armaș) și Rîmnicul-Sărat (celui de al doilea spătar), pe băuturile vîndute și pe porci; amendă plătită de aceștia pe animalele care intrau în vie). Din rom. provine sb. garda (Miklosich, Etym. Wb., 76; Petrovici, Dacor., X, 93) ca și rut. gard "dig, stăvilar" (Candrea, Elemente, 402). Coresi folosește grădiș, s.n. (împletitură, gard), cu fonetismul din sl.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GARD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 134 pentru GARD.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Văduvele Văduvele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Oamenii, când n-au ce face, se-apucă de gâlceavă. Se dau la vorbă, și destul e unul s-o apuce anapoda, că cearta e gata. Prostia pândește mintea omului cum pândesc lupii razna oilor. Când inima e spre rele, apoi velințe de flori să-i semeni, că tot ciulini și pălămidă dă și, de n-o găsi în miere fiere, iepuri la biserică, câini cu covrigi în coadă și apa Dunării prin curtea vecinului, atunci e atunci, să te mai ții, pârleo, că nu-și mai vine în voie măcar de i-ai da tot mărunțișul și pe deasupra și toiagul lui vodă pe spinare. Se întâmplă, câteodată, și mai altfel de cum gândești. Nici lene, nici prostie, nici răutate să nu fie la mijloc, și totuși sare omului țâfna din senin, din iarbă verde. Ba că s-a gândit la cutare lucru când a zis cutare cuvânt; ba că a tras cu coada ochiului când se uita la mine; ba că îi dau din toată inima și-mi răspunde: "Aș, la ce te mai superi!" Și pe-așa povârniș, până nu s- ...

 

George Coșbuc - Dragoste învrăjbită

George Coşbuc - Dragoste învrăjbită Dragoste învrăjbită de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Fata sta la poartă, mă-sa la prilaz Nu știu ce-avea fata, că-i era necaz Și umbla de colo până colo beată. O vedea și mă-sa că e supărată Și că-i joacă-n lăcrămi ochii arși de foc, O vedea prin casă că se-nvârte-n loc; Prinde-n mâini un lucru numai ca să-l prindă, Iese-n tindă, intră, iarăși iese-n tindă Și frământă casa cu nimic, așa. Ieri, cât a fost ziuă, nu s-astâmpăra Nici cât bați în palme, și-alerga silhuie, O trudea vreo taină și-ar fi vrut s-o spuie Și de multă trudă, n-a vorbit deloc. S-a culcat în urmă supărată foc Și prin somn întruna a vorbit cu șoapte. Astă-dimineață s-a sculat de noapte Și-a tors două fuse până s-au sculat Ceialalți ai casei. Și-avea plânsă fața. N-a vrut să mănânce. Toată dimineața N-a vorbit ...

 

Emil Gârleanu - Sărăcuțul! ...

... feri parcă să nu calce cărăbușul când îl ajunse, și acesta, bietul, răsuflă: „Bine c-am avut noroc!â€� Dar deodată, de după un gard, sări, mare, cu coada rotundă cât soarele la răsărit, un păun. Pasărea se legănă o clipă, apoi își strânse coada și zbură în drum. â ... se lăsă lângă bucățica de hârtie, deschise pliscul, apucă, cu lăcomie, cărăbușul și: hap! hap! mai să se înece, îl înghiți. Sărăcuțul cărăbuș! De pe gard, o vrabie, care văzuse multe în viața ei, își așezase puișorii în rând, să privească, de cum zărise cărăbușul jos. Și acum își lua zborul ...

 

Ioan Slavici - Scormon

... cu firul în mână. Jos, lângă portiță, e vârtelnița cu jirebia de tort. Sanda ia capătul firului, îl sucește pe lângă cel dintâi par din gard, apoi merge lăsând firul printre degete, din par în par, până la stâlpul din cotitură; acolo sucește firul încă o dată și iarăși se întoarce ... mai bun urzitor: pari bătuți unul lângă altul și legați între dânșii, loc de șase palme de la pământ, cu o împletitură de nuiele. Lângă gard locul e neted; dincolo grădina cu legume și cu flori. Cucurbăta se întinde de-a lungul, se ridică și pe alocurea se răsucește ...

 

Anton Pann - Grădinarul pagupaș

... rînd. -Ce ? zapciul s-a răstit, Vaca mea zici c-a sărit! Și cine ț-e vinovat ? De ce nu faci gard înalt ? Șl încă mai îndrâznești Să vii sâ te jeluiești ? leși afarâ d-aci-ți spui, C-acum să te bată pui. Această lucrare se ...

 

Emil Gârleanu - În curtea mea

... În curtea mea În curtea mea de Emil Gârleanu Curtea mea e la țară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curții se încinge un gard de cătină, iar pe cătina în care vrăbiile stau împănate ca albinele în roi, se țese, de cu primăvară până-n toamnă, tulpina de rochița ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

... femei, moșnegi și câțiva copilandri stau cu pieptul peste masă, cu capul sprijinit de mână, cu ulcelele dinainte. Stăpânul îl duse din dos, lângă un gard, și-i legă dârlogii de un par. Calul rămase singur. Întoarse capul după stăpânul care plecase grăbit. Primprejur nici un fir de iarbă, de fân ...

 

George Coșbuc - Iarna pe uliță

... mping și sar râzând; Prin zăpadă fac mătănii; Vrând-nevrând. Gură fac ca roata morii; Și de-a valma se pornesc, Cum prin gard se gâlcevesc Vrăbii gureșe, când norii Ploi vestesc. Cei mai mari acum, din sfadă, Stau pe-ncăierate puși; Cei mai mici, de foame-aduși, Se ...

 

Ion Creangă - Inul și cămașa

Ion Creangă - Inul şi cămaşa Inul și cămașa de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Învățătorul copiilor... , ed. a III-a, Iași, 1874 Inul: — Știi tu, cămeșă dragă, ce erai odată? — Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi: cămeșă albă, cu care se îmbracă oamenii. — Nu-i așa! Ai fost o sămânță, apoi o burueană, clătinată de vânt, ca toate buruenele: așa naltă, supțirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricică albastră, fata mea. Când ai fost crescut și copt, cum sunt eu acum, oamenii te-au smuls din pământ, te-au legat în fuioare, te-au pus copăcel și te-au lăsat la soare ca să te usuci. După aceea te-au culcat pe țol și te-au bătut cu bețe, ca să-ți scoată sămânța; apoi bătut și stâlcit cum erai, te-au dus la baltă și te-au pus în topitoare, unde-ai stat vro zece zile, ca să te topești, adecă să-ți putrezească hlujul. După asta, te-au scos și te-au pus iarăși la soare, ca să te usuci, răzămându-te de gardul pe care ești întinsă acum. Fiind uscat, te- ...

 

Mihai Eminescu - Antropomorfism

... a naturii-adânci mistere Și a stelelor mari drumuri, ce viitorul îl lumină. Cum vorbeau înțelepțește, ce s-audă și să vadă? După gard străin cucoșul se preîmblă-ncet turcește. Puicei-i trece-ndată pofta de-a vorbi filozofește, Ea ascultă cu iubire cucoșeasca serenadă. Ah, amorul ... n van bătrâna O ciupește-n cap cu ciudă, vrea s-o ție de aripă; Ea se smulge și aleargă tremurândă într-o clipă, Printre gard privește dulce l-arătarea lui păgână. Iar bătrâna cruce-și face cu-a ei labă și gândește: ,,Tinereță, tinereță!" și oftând intră-n ... glas și fără coadă. Și făcând un paa! angelic, îl întreabă de nu-i frate, De nu-i văr cu Don Juanul ce cânta de gard dincolo. Dar monahul cel sinistru zise tragic: ­ ,,O! Apollo Mă ferească să fiu rudă cu-aste firi întunecate. Nu! pe mine preuteasa zeității pământene ... i lipsește lui Chirilă, ce au verii lui fieroși Și el n-are?" Astfel dânsa meditând îmblă pe scânduri. Dar îi bate inimioara. Ea la gard se duce iarăși, Să privească iar la idol, cu-a lui pas de maiestate, Creasta roșă, pieptu-n care inima bărbată bate. Cum ...

 

Ioan Slavici - Popa Tanda

Ioan Slavici - Popa Tanda Popa Tanda de Ioan Slavici 1874 I Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou și i se dregea organul, încât răsunau ferestrele când cânta Mântuiește, Doamne, norodul tău ! Era dascăl în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și socoteală, pomeni și ospețe de bogat. Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni. Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții. Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui. Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru GARD

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru GARD.

Psalmii Capitol 62

... vă veți năpusti asupra unui om, pînă cînd veți căuta cu toții să -l doborîți ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe? 4 Da, ei pun la cale să -l doboare din înălțimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima ...

 

Psalmii Capitol 80

Psalmii Capitol 80 Psalmii 79 Psalmii Capitol 80 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii mărturiei``. Un psalm al lui Asaf.) Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povățuiești pe Iosif ca pe o turmă! Arată-Te în strălucirea Ta, Tu, care șezi pe heruvimi! 2 Trezește-Ți puterea, înaintea lui Efraim, Beniamin și Manase, și vino în ajutorul nostru! 3 Ridică-ne, Dumnezeule, fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! 4 Doamne, Dumnezeul oștirilor, pînă cînd Te vei mînia, cu toată rugăciunea poporului Tău? 5 Îi hrănești cu o pîne de lacrămi, și -i adăpi cu lacrămi din plin. 6 Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noștri, și vrăjmașii noștri rîd de noi între ei. 7 Ridică-ne, Dumnezeul oștirilor! Fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! 8 Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri, și ai sădit -o. 9 Ai făcut loc înaintea ei: și ea a dat rădăcini și a umplut țara. 10 Munții erau acoperiți de umbra ei, și ramurile ei erau ca niște cedri ai lui Dumnezeu. 11 Își întindea mlădițele pînă la mare, și lăstarii pînă ...

 

Isaia Capitol 5

Isaia Capitol 5 Isaia 4 Isaia Capitol 5 1 Voi cînta Prea Iubitului meu, cîntarea Prea Iubitului meu despre via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. 2 I -a săpat pămîntul, l -a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să -I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. 3 ,,Acum dar, -zice Domnul-locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați voi între Mine și via Mea! 4 Ce aș mai fi putut face viei Mele, și nu i-am făcut? Pentruce a făcut ea struguri sălbatici, cînd Eu mă așteptam să facă struguri buni? 5 Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; 6 o voi pustii; nu va mai fi curățită, nici săpată, spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor, să nu mai ploaie peste ...

 

Isaia Capitol 17

... Stînca scăpării tale. De aceea ți-ai sădit răsaduri plăcute, și ai sădit butuci străini. 11 Cînd i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard, și în curînd i-ai văzut înflorind. Dar culesul roadelor a fugit tocmai în clipa veseliei: și durerea este fără leac. 12 Vai ...

 

Marcu Capitol 12

... a început pe urmă să le vorbească în pilde. ,,Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, și a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri și a ...

 

Luca Capitol 14

Luca Capitol 14 Luca 13 Luca Capitol 14 1 Într`o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntașii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape. 2 Și înaintea Lui era un om bolnav de dropică. 3 Isus a luat cuvîntul, și a zis învățătorilor Legii și Fariseilor: ,,Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?`` 4 Ei tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, și i -a dat drumul. 5 Pe urmă, le -a zis: ,,Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?`` 6 Și n`au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe. 7 Apoi, cînd a văzut că cei poftiți la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Și le -a zis: 8 ,,Cînd ești poftit de cineva la nuntă, să nu te așezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiți de el, să fie altul mai cu vază decît tine, 9 ...

 

Matei Capitol 21

... credeți. 33 Ascultați o altă pildă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, și a zidit un turn. Apoi a dat -o unor vieri, și a ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GARD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru GARD.

GARDĂ

GÁRDĂ , gărzi , s . f . 1. Pază , supraveghere efectuată într - o unitate militară , într - o instituție civilă etc . ; ( concr . ) persoană sau grup de persoane care asigură această pază . 2. Apărătoare metalică montată între mânerul și lama unei săbii , unei spade

 

GĂRDURARIȚĂ

... s . f . Arbust spinos , otrăvitor , cu frunze lanceolate și flori roșii - violete , cultivat pentru a forma garduri vii ( Lycium halimifolium ) . - Garduri ( pl . lui gard

 

ȚARC

... ȚARC , țarcuri , s . n . 1. Loc îngrădit ( uneori acoperit ) , unde se adăpostesc sau se închid oile , vitele etc . ; ocol . 2. Îngrăditură , gard de nuiele , spini , de spini etc . în jurul unei clăi de fân pentru a o feri de vite ; p . ext . suprafața împrejmuită de ...

 

GĂRDUI

... GĂRDUÍ , gărduiesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A îngrădi , a împrejmui un loc , un teren cu gard ( 1 ) . - Gard

 

GĂRDULEȚ

... GĂRDULÉȚ , gărdulețe , s . n . Diminutiv al lui gard . - Gard

 

GRĂDEA

... GRĂDEÁ , grădele , s . f . ( Reg . ) Nuia din care se împletesc unele garduri ; p . ext . ( la pl . ) gard

 

OSTREȚ

... OSTRÉȚ , ostrețe , s . n . Fiecare dintre șipcile din care se fac garduri sau diferite îngrădituri ; vergea de fier ; zăbrea ; p . ext . îngrăditură , gard

 

POP

... de susținere sau de sprijin : a ) bucată lungă de lemn , prăjină sau par , folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard , crengile unui pom etc . ; proptea , sprijin ; b ) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid , un planșeu ... înfipt în talpa prispei , susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului ; d ) ( reg . ) fiecare dintre stâlpii care , având unul dintre capete înfipt în pământ , susțin un gard sau o poartă . 2. ( Reg . ) Nume dat mai multor piese , obiecte sau părți ale acestora , asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop ^1 ...

 

STOBOR

... 1. S . m . Fiecare dintre parii sau dintre scândurile înguste ( cu vârful ascuțit ) din care se fac gardurile : ulucă . 2. S . n . Împrejmuire de uluci ; gard

 

ULUCĂ

... ULÚCĂ , uluci , s . f . 1. Scândură groasă întrebuințată în construcții , mai ales la facerea gardurilor și a împrejmuirilor . 2. Gard

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...