Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PASCĂ, PĂȘUNA, PĂSCARE, PĂȘUNE, PĂSCUT, ÎMPISTRI, ÎNCONDEIA, ÎNCONDEIAT, ÎNCONDEIETURĂ, BOTNIȚĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PAȘTE: PASTE.

 

PAȘTE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PAȘTE^1, pasc, vb. III. 1. Intranz. și tranz. (Despre vite; la pers. 3). A se hrăni rupând cu gura iarbă, plante etc. ** Tranz. Fig. A întreține, a cultiva, a dezvolta stări sufletești etc. 2. Tranz. (Despre oameni) A păzi animalele care pasc (1), a duce la pășune; a păstori, a pășuna. * Expr. (Fam.) Ce paști aici? se spune ca mustrare celui care nu și-a făcut datoria, care nu a fost atent, nu a fost vigilent. A paște muștele (sau vântul, bobocii) = a pierde vremea fără rost. A-l paște (pe cineva) gândul = a fi preocupat de ceva. A paște pe cineva = a urmări pe cineva, pândind momentul potrivit pentru a-i face un rău. N-am păscut porcii (sau gâștele, bobocii etc.) împreună, se spune pentru a-i atrage cuiva atenția -și permite prea multe. * Compus: paște-vânt s.m. invar. = om fără căpătâi, pierde-vară. 3. Tranz. (Despre primejdii, moarte, noroc) A urmări cu perseverență, a amenința dintr-un moment în altul sau a favoriza pe neașteptate; a pândi. * Expr. nu te pască păcatul ... = nu cumva ..., nu care cumva ... A-l paște pe cineva moartea (sau păcatul, primejdia) = a-l amenința pe cineva moartea (sau păcatul, primejdia). - Lat. pascere.

Sursa : DEX '98

 

PÁȘTE^2 s.n. v. paști.

Sursa : DEX '98

 

PÁȘTE vb. 1. a pășuna. (Vitele \~ pe izlaz.) 2. a păstori, a pășuna, (înv. și reg.) a păcurări. (Gheorghe \~ vitele.)

Sursa : sinonime

 

PÁȘTE vb. v. amenința, pândi.

Sursa : sinonime

 

páște vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pasc, 1 pl. páștem

Sursa : ortografic

 

A PÁȘTE pasc 1. tranz. 1) (iarbă sau alte plante) A mânca rupând cu gura direct de unde crește. 2) (vitele) A supraveghea în timpul păscutului; a pășuna; a păstori. * \~ pe cineva a urmări pe cineva, pentru a-i face un rău. 3) (despre nenorociri, primejdii) A amenința ca o fatalitate. * A-l \~ norocul (pe cineva) a-l urmări norocul (pe cineva). 2. intranz. (despre animale erbivore) A mânca iarbă (sau alte plante), rupând cu gura direct de pe teren; a pășuna. /<lat. pascere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PAȘTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 194 pentru PAȘTE.

Duiliu Zamfirescu - Flori de paște

... Duiliu Zamfirescu - Flori de paşte Flori de paște de Duiliu Zamfirescu La Palermo La Palermo, primăvara, Trandafirii urcă scara. Liliacul alb roșește Când sărută Dintr-o cută Sânul ce-l adăpostește. Prin grădini ... o fată Cu un coș de portocale. Vin, Bălcescule, din somnul Adormiților în Domnul, Să vezi firea cum renaște: Totul cere Mângâiere Pentru florile de Paște. Unde ești, în care floare Clipa ta nemuritoare Și-a luat ființă nouă? Care plantă Elegantă Poartă sufletu-ți în rouă? Căutând urmele ...

 

George Coșbuc - La paști

George Coşbuc - La paşti La paști de George Coșbuc Prin pomi e ciripit și cânt, Văzduhu-i plin de-un roșu soare, Și salciile-n albă floare E pace-n cer și pe pământ. Răsuflul cald al primăverii Adus-a zilele-nvierii. Și cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți din vale Și doi de se-ntâlnesc în cale Își zic: Hristos a înviat! Și râde-atâta sărbătoare Din chipul lor cel ars de soare. Și-un vânt de-abia clătinitor Șoptește din văzduh cuvinte: E glasul celor din morminte, E zgomotul zburării lor! Și pomii frunțile-și scoboară Că Duhul Sfânt prin aer zboară. E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe până-n văi străbate Și clopotele cântă rar: Ah, Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd a drag și plâng a jale! Biserica, pe deal mai sus, E plină astăzi de lumină, Că-ntreaga lume este plină De-același gând, din cer adus: În fapta noastră ni e soartea Și viața este tot, nu moartea. Pe deal se suie-ncetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna vieții-n plete; Și-ncet, în ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

Ion Luca Caragiale - La Paşti La Paști de Ion Luca Caragiale 10 ceasuri și jumătate seara, în sâmbăta Paștelui... „Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a lăsat obloanele și închis gazometrul. Tânărul Lache, funcționar comercial în acest mare magazin, își pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun... Lache a intrat în curte la Doamna Bălașa. În biserică nu mai e loc. Lache stă afară... Se închină... Cuprins de o adâncă evlavie, își aduce aminte cu dor de părinții lui de la Otopeni. Încet-încet, tot vârându-se, reușește să suie treptele de la intrarea templului. Aude corul... dar nu poate vedea decât marele policandru, învăluit într-o ceață groasă. Se ridică în vârful picioarelor, rezemându-se cu ...

 

George Topîrceanu - La Paști (Topîrceanu)

George Topîrceanu - La Paşti (Topîrceanu) La Paști de George Topîrceanu Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite si mânjite, Zece ouă înroșite. Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce vă este, frătioare, - Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stați gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ați fi ouă... - Suntem fierte! Zise-un ou rotund și fraise Lângă pasca cu orez. Și schimbându-și brusc alura, Toate-au început cu gura: - Pân'la urmă tot nu scap! - Ne gătește de paradă. - Ne ciocnește cap în cap Și ne zvârle coaja-n stradă... - Ce rușine! - Ce dezastru! - Preferam să fiu omletă! - Eu, de m-ar fi dat la cloșcă, Aș fi scos un pui albastru... - Și eu unul violet... - Eu, mai bine-ar fi să tac: Așa galben sunt, că-mi vine Să-mi închipui că pe mine M-a ouat un

 

Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște

... Ion Luca Caragiale - O făclie de Paşte O făclie de Paște de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Leiba Zibal, hangiul de la Podeni, stă pe gânduri la o masă subt umbrarul de dinaintea dughenii, așteptând ...

 

Vasile Alecsandri - Călărețul

Vasile Alecsandri - Călăreţul Din Siret și până-n Prut Murgul apă n-a băut, Iarbă verde n-a păscut, De-a păscut în câmp vreodată, A păscut iarbă uscată Ș-a băut apă din baltă Cu glod negru-amestecată. Țiu, țiu, țiu, murgule, zboară Pân' la verde dumbrăvioară, S-ajungem încă cu soare, La Florica, dulce floare, Că m-așteaptă cu mâncare Și cu dulce sărutare. Țiu, țiu, țiu, murguțul meu, Fugi în zbor ca dorul meu Că eu, frate, bine-ți vreu. Calcă, murgule, lupește Și te-așterne iepurește, Că zăresc în bătătură Mândra mea cu mierea-n gură Să-mi dea mie flori din sân, Să-ți dea ție braț de

 

Ștefan Octavian Iosif - Odă bachică

... Ştefan Octavian Iosif - Odă bachică Odă bachică de Ștefan Octavian Iosif Poate ai vreun dor să-ți vindeci, Ori te paște vreun blestem? Dragul meu prieten, vin', deci, Toarnă în pahare vin, deci, Și să bem! Că beția-i rost de glume, E uitare de necaz ...

 

Alecu Donici - Măgarul

Alecu Donici - Măgarul Măgarul de Alecu Donici La un țăran era o vită de măgar, Cu care el la toți se lăuda; Căci în părerea lui prea bine se purta. Și pentru că-mprejur era tot codri mari, Apoi ca nu cumva, păscând, să rătăcească Măgarul lăudat, Și totodată vrând ca să-l împodobească, Un zurgălău la gât țăranul i-au legat; Măgarul s-au făcut măreț și îngâmfat. (De decorații el pesemne auzise, Că prea se fudulise.) Dar rangul nou au fost lui spre osândă mare. (Urmează și la noi această întâmplare.) Eu însă mai întâi dator sunt să vă spun, Că în purtări era măgarul nu prea bun; Iar pân' la zurgălău el bine petrecea. Prin țarini, prin grădini, prin curături umbla, Păștea, se-ndestula; Ș-apoi cam pe furiș acasă se-ntorcea. Acum însă mai rău măgarul petrecea. Pentru că rangul nou, Sunând prin zurgălău, Chema când pe vecin cu vro despicătură Să deie pe măgar afar' din curătură, Când pe stăpânul său cu jărdia în mână, Să-l scoată din grădină; Apoi și pe jitar, Să-i rupă coastele cu parul din ogoară, Încât bietul măgar, Stâlcit și osândit, rămase mai să moară. Și oamenii ...

 

Anton Pann - Ciobanul și magarul

Anton Pann - Ciobanul şi magarul Ciobanul și magarul de Anton Pann Cum dormea un biet cioban L-a umbra unui tufan, Măgarul își pășuna Și de căpăstru-l ținea. Doi hoți vin cu vicleșug Și fac acest meșteșug : Unul zise : -Să iau eu Căpăstrul în capul meu, Precum și al său samar Și să mă prefac măgar, Iar tu măgarul luînd, Mergi undeva mai curînd, Că eu lesne poci scăpa Cînd el să va deștepta. Precum a zis făcînd dar, Și hoțul stînd drept măgar, Omul cînd s-a deșteptat Și asupra-i s-a uitat, Începu a să cruci, Zicînd : -Fugi, drace, d-aci. Iar hoțul privind la el Îi zise într-acest fel : -Stăpîne, eu drac nu sînt, Să mă păzească cel sfînt, Ci sînt chiar al tău măgar, Poți să cunoști pe samar. -Lucru ciudat, zise el, Eu nu mă pricep ce fel ! Zise hoțul către prost: -Stăpîne, eu om am fost, Și la părinți cînd eram, Totdauna supăram, Așa într-o zi pe loc, Cum m-a blestemat cu foc, În măgar m-am prefăcut Ș-am plecat după păscut. Umblînd pe cîmpul ...

 

Cincinat Pavelescu - Egoism

... taie ca un brici...  Orice s-ar zice: E mai bine Aici, decât la cimitir! Al doilea monolog Într-un cimitir de țară. Un miel paște iarbă pe mormântul unui domn și, pe cât îl taie capul, cugetă și el Când vezi c-ai fost ursit de soartă Doar miel în ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană

Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană Oaia năzdrăvană Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacu-Sărat—Brăila La Picior-de-Munte, Pe dealuri mărunte, Prin plaiuri tăcute, De vânturi bătute, Urcă și scoboară Și drumul măsoară Trei turme de oi, De oi tot țigăi, Cu harnici dulăi, Ș-un mândru cioban, Tânăr moldovean, Cu trei dorojani, Feciori de mocani. Sub poale de munte, Pe dealuri mărunte, Prin crânguri tăcute, Apa-i răcoroasă, Frunza e umbroasă Și iarba pletoasă Apa de băut, Frunza de șezut, Iarba de păscut. Foaie ș-o lalea, Cioban, d-ajungea, Crângul de vedea, Stân-apropia, Semn i se făcea Și-n loc se oprea, Dulăi odihnea Pe gânduri cădea. Dar pe când ședea De se tot gândea, O oaie bârsană, Oaie năzdrăvană, Nici iarbă păștea, Nici apă nu bea, Nici umbra-i plăcea, Ci mereu umbla Și mereu zbiera. Cioban, d-o vedea, Lângă ea se da Și mi-o cerceta Și mi-o întreba — Oiță, oiță, Oiță plăviță, Oiță bălană, Cu lână bârsană, De trei zile-ncoace Gurița nu-ți tace! Apa rău îți face, Ori iarba nu-ți place, Ori nu-ți vine bine Să mai fii cu mine? Oița bârsană, Oaie ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru PAȘTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru PAȘTE.

Ezechiel Capitol 34

... necaz pe păstori! Îmi voi lua înapoi oile din mînile lor, nu -i voi mai lăsa să-Mi pască oile, și nu se vor mai paște nici pe ei înșiși; căci Îmi voi izbăvi oile din gura lor, și nu le vor mai sluji ca hrană!`` 11 Căci așa vorbește Domnul ... nori și negură. 13 Le voi scoate dintre popoare, le voi strînge din felurite țări, și le voi aduce înapoi în țara lor; le voi paște pe munții lui Israel, dealungul rîurilor, și în toate locurile locuite ale țării. 14 Le voi paște pe o pășune bună, și stîna lor va fi pe munții cei înalți ai lui Israel; acolo se vor odihni într`un staul plăcut, și ... Mele, ca să nu mai fie jaf, și voi judeca între oaie și oaie. 23 Voi pune peste ele un singur păstor, care le va paște, și anume pe Robul Meu David; El le va paște, El va fi păstorul lor. 24 Eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, și Robul Meu David va fi voivod în mijlocul lor. Eu, Domnul, am ...

 

2 Cronici Capitol 35

... 7 Iosia a dat oamenilor poporului, tuturor celor ce se aflau acolo, miei și capre în număr de treizeci de mii, toți pentru Paște, și trei mii de boi. Aceștia au fost luați din averile împăratului. 8 Căpeteniile lui au făcut de bună voie un dar poporului, preoților și ... sute de miei și trei sute de boi. 9 Conania, Șemaia și Netaneel, frații săi, Hașabia, Ieiel și Iozabad, capii Leviților, au dat Leviților, pentru Paște, cinci mii de miei și cinci sute de boi. 10 Astfel s`a întocmit slujba, și preoții și Leviții și-au luat locul ... sărbătoare a Paștelor nu mai fusese prăznuită ca aceasta în Israel din zilele proorocului Samuel. Și niciunul din împărații lui Israel nu mai prăznuise Paște ca cele pe cari le-au prăznuit Iosia, preoții și Leviții, tot Iuda și Israelul cari se aflau acolo, și locuitorii Ierusalimului. 19 În al ...

 

Zaharia Capitol 11

... de jale, pentrucă li s`a nimicit fala; puii de lei mugesc, căci desișul Iordanului este nimicit. 4 Așa vorbește Domnul, Dumnezeul meu: ,,Paște oile de tăiat! 5 Căci cei ce le cumpără le taie și nu se simt vinovați. Și cel ce le vinde zice: ...Binecuvîntat să fie ... într`o lună: sufletul Meu nu -i mai răbda, și se scîrbise și sufletul lor de Mine. 9 Și am zis: ...Nu vă mai pot paște! Cea care are să moară, să moară, cea care are să piară să piară, și cele ce mai rămîn, să se mănînce unele pe altele ...

 

Genesa Capitol 37

Genesa Capitol 37 Genesa 36 Genesa Capitol 37 1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său. 2 Iată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele. 3 Israel iubea pe Iosif mai mult decît pe toți ceilalți fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneță; și i -a făcut o haină pestriță. 4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toți, și au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească. 5 Iosif a visat un vis, și l -a istorisit fraților săi, cari l-au urît și mai mult. 6 El le -a zis: ,,Ia ascultați ce vis am visat! 7 Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; și iată că snopul meu s`a ridicat și a stătut în picioare; iar snopii voștri l-au înconjurat, și s`au aruncat cu fața la pămînt înaintea lui.`` 8 Frații ...

 

Ioan Capitol 21

... Mă iubești tu mai mult decît aceștia?`` ,,Da, Doamne``, I -a răspuns Petru, ,,știi că Te iubesc.`` Isus i -a zis: ,,Paște mielușeii Mei.`` 16 I -a zis a doua oară: ,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubești?`` ,,Da Doamne``, I -a răspuns ... treia oară: ,,Mă iubești?`` Și I -a răspuns: ,,Doamne, Tu toate le știi; știi că Te iubesc.`` Isus i -a zis: ,,Paște oile Mele! 18 Adevărat, adevărat, îți spun că, atunci cînd erai mai tînăr, singur te încingeai și te duceai unde voiai; dar cînd vei îmbătrîni ...

 

Genesa Capitol 30

... Ce să-ți dau?`` Și Iacov a răspuns: ,,Să nu-mi dai nimic. Dacă te învoiești cu ce-ți voi spune, îți voi paște turma și mai departe, și o voi păzi. 32 Azi am să trec prin toată turma ta; am să pun deoparte din oi orice miel ...

 

Numeri Capitol 9

... ele nimic pînă a doua zi dimineața, și să nu frîngă niciun os din ele. Să le prăznuiască după toate poruncile privitoare la Paște. 13 Dacă cineva nu este necurat, nici nu este în călătorie, și totuș nu prăznuiește Paștele, sufletul acela să fie nimicit din poporul lui; pentru ... ia pedeapsa pentru păcatul lui. 14 Dacă un străin, care locuiește între voi, prăznuiește Paștele Domnului, să se țină de legile și poruncile privitoare la Paște. Aceeaș lege să fie între voi, pentru străin ca și pentru băștinaș.`` 15 În ziua cînd a fost așezat cortul, norul a ...

 

Iosua Capitol 5

... au prăznuit Paștele în a patrusprezecea zi a lunii, spre seară, în cîmpia Ierihonului. 11 A doua zi de Paște au mîncat din grîul țării, azimi și boabe prăjite; chiar în ziua aceea au mîncat. 12 Mana a încetat a doua ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 1

... umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarășilor tăi? - 8 Dacă nu știi, o tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieși pe urmele oilor, și paște-ți iezii lîngă colibele păstorilor. 9 Cu iapa înhămată la carăle lui Faraon, te asemăn eu pe tine, scumpa mea. 10 Ce frumoși îți sînt ...

 

Isaia Capitol 5

... trufașe vor fi plecate. 16 Dar Domnul oștirilor va fi înălțat prin judecată, și Dumnezeul cel sfînt va fi sfințit prin dreptate. 17 Acolo vor paște mieii ca pe imașul lor, și păstori pribegi vor mînca moșiile prăpădite ale bogaților. 18 Vai de ceice trag după ei nelegiuirea cu funiile minciunii ...

 

Ieremia Capitol 23

... am izgonit; le voi aduce înapoi în pășunea lor, și vor crește și se vor înmulți. 4 Voi pune peste ele păstori cari le vor paște; nu le va mai fi teamă, nici groază, și nu va mai lipsi niciuna din ele, zice Domnul.`` 5 ,,Iată vin zile, zice Domnul, cînd ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PAȘTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru PAȘTE.

PASCĂ

PÁSCĂ , păști , s . f . 1. Cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci , stafide , smântână etc . care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși . 2. Preparat alimentar tradițional , făcut din aluat nedospit , copt în foi subțiri , pe care îl mănâncă evreii în timpul Paștilor în loc de

 

PĂȘUNA

... PĂȘUNÁ , pășunez , vb . I . 1. Intranz . ( Despre vite , oi etc . ; la pers . 3 ) A paște ^1 ( 1 ) . 2. Tranz . ( Despre oameni ) A duce ( animalele erbivore , turmele etc . ) la pășune , a duce să pască , a păzi ...

 

PĂSCARE

... loc de păscut , pășune . 2. ( La oină ) Situația , atribuția celui ( sau celor ) care trebuie să servească pe cel ( sau pe cei ) de la bătaie . - V. paște

 

PĂȘUNE

PĂȘÚNE , pășuni , s . f . 1. Loc acoperit cu vegetație ierboasă perenă , unde pasc vitele . 2. ( Înv . și reg . ) Păscut , pășunat . [ Var . : ( înv . și pop . ) pășúnă s .

 

PĂSCUT

... PĂSCÚT s . n . Faptul de a paște ^1 ; pășunat , pășune . - V. paște

 

ÎMPISTRI

ÎMPISTRÍ , împistresc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A împodobi o pânză , o cămașă etc . cu desene , cu motive florale etc . de diverse culori ; spec . a încondeia ouă de

 

ÎNCONDEIA

ÎNCONDEIÁ , încondeiez , vb . I . Tranz . 1. A împodobi ouăle ( de Paști ) , obiectele de ceramică etc . cu desene ( făcute cu condeiul ) . 2. Fig . A vorbi de rău pe cineva ; a defăima , a calomnia , a ponegri . - În +

 

ÎNCONDEIAT

ÎNCONDEIÁT^2 , - Ă , încondeiați , - e , adj . 1. ( Despre ouăle de Paști , obiecte de ceramică etc . ) Împodobit cu desene ( făcute cu condeiul ) . 2. Defăimat , calomniat . - ÎNCONDEIÁT^1 s . n . Faptul de a încondeia . - V.

 

ÎNCONDEIETURĂ

ÎNCONDEIETÚRĂ , încondeieturi , s . f . Încondeiat ^1 ; ( concr . ) desen executat pe ouăle de Paști , pe obiecte de ceramică . - Încondeia + suf . -

 

BOTNIȚĂ

... BÓTNIȚĂ , botnițe , s . f . Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca , paște

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...