Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: PICA

  Vezi și:PICAT, PICI, PICA, COȚOFANĂ, PICARE, ALEAN, CĂDEA, INSTILA, NECAZ, PICĂ, PICĂȚEA ... Mai multe din DEX...

PIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PIC^1, (I) interj., (II) picuri, s.n. I. Interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. S.n. 1. Picătură (1), strop. 2. Cantitate, măsură, durată etc. (foarte) mică din ceva; strop, fir, fărâmă. * Loc. adv. (Câte) un pic = a) puțin; b) (în construcții negative) deloc. Nici pic = deloc, câtuși de puțin. Pic cu pic = puțin câte puțin, încetul cu încetul. * Loc. adv. și adj. Fără (un sau nici un) pic de... = (care e) lipsit (cu totul) de... [Var.: (reg.) pícur s.m.] - Onomatopee.

Sursa : DEX '98

 

PIC^2, picuri, s.n. Ciocan de abataj. - Din germ. Pick[hammer].

Sursa : DEX '98

 

PIC^3 s.n. Produs chimic folosit pentru scoaterea petelor de cerneală (albastră). - Din picătură (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

PIC s. v. picon.

Sursa : sinonime

 

PIC interj., s. I. interj. țâr! (Apa se prelinge și face: \~!, \~.) II. s. 1. v. picătură. 2. v. bucățică. 3. fărâmă, fir, picătură, pișcătură, strop, (reg.) piculete, strelice, țâră, (Mold. și Munt.) sleamă, (fig.) scânteie. (Nici un \~ de ...) 4. (fig.) dram, strop. (Un \~ de noroc, de minte.)

Sursa : sinonime

 

pic interj.

Sursa : ortografic

 

pic s. n. /pícur s. m. (picătură), pl. pícuri

Sursa : ortografic

 

pic (fărâmă) s. n.

Sursa : ortografic

 

pic (miner., nav.) s. n., pl. pícuri

Sursa : ortografic

 

PIC^1 interj. (se foloseşte, deseori repetat, pentru a reda zgomotul produs de căderea picăturilor unui lichid pe o suprafață). /Onomat.

Sursa : NODEX

 

PIC^2 \~uri n. 1) Părticică globulară de lichid; strop; picătură. 2) Cantitate foarte mică din ceva; fărâmitură; picătură; strop; dram. \~ de făină. 3) Durată foarte scurtă. \~ de timp. /Onomat.

Sursa : NODEX

 

PIC^3 n. Produs chimic folosit pentru curățarea petelor de cerneală. /Din picătură

Sursa : NODEX

 

PIC^1 s.n. 1. Vergă așezată oblic pe catargul de la pupă, pe care se leagă partea de sus a unei pânze. * La pic scurt (despre ancoră) = cu puțin lanț la apă. 2. Compartiment etanș la extremitatea dinspre proră sau dinspre pupă a unei nave. [< fr. pic].

Sursa : neologisme

 

PIC^2 s.n. Ciocan de abataj; pichamăr. [< germ. Pick(eisen), engl. peak].

Sursa : neologisme

 

PIC^1 s. n. 1. vergă așezată oblic pe catargul de la pupă, pe care se leagă partea de sus a unei pânze. o la ~ scurt = (despre ancoră) cu puțin lanț la apă. 2. compartiment etanș la extremitatea dinspre proră sau dinspre pupă a unei nave. (< fr. pic)

Sursa : neoficial

 

PIC^2 s. n. pichamăr. (< germ. Pick/hammer/)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 248 pentru PIC.

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia Sărăcia de Bogdan Petriceicu Hasdeu Sărăcia cea flămândă Ca pușcașul stă la pândă, Cu cocoșul ridicat: Dintr-un deget o mișcare, Glonțul zboară cu turbare Și vânatul a picat! Munca tare, munca deasă Numai dânsa nu mă lasă Zbuciumându-mă să pier: Tocmai astfel altădată O cămașă ferecată Apăra p-un cavaler! Dar junia mea, o, Doamne, Face loc zbârcitei toamne: Bătrânețele-au sosit! Zile reci și fără soare, Ca un negru șir de cioare Pe cadavrul părăsit! Munca geme și suspină Și se roagă la odină, - Invalid neputincios, Care după lungi campanii, Când apar din nou dușmanii, Fără voie cade jos! În zadar ca mai-nainte Îmi azvârl trudita minte Colo-n sferele de sus: Ea se-nalță o bucată, Și s-afundă desperată, Ca lumina în apus! Totuși, surdă la durere, Lumea strigă, lumea cere, Lumea strânge birul ei! Dându-i spirit pentru pâine, Ea-ți dă oase ca la câine: Schimb de cărnuri și idei! Și de ți-a secat izvorul, Te turtește cu piciorul, Scuipă ca-ntr-o cârpă rea; Căci pe lume n-o atinge Că fitilul, ce se stinge, Ars-a numai pentru ...

 

Mihai Eminescu - Alei mică, alei dragă

Mihai Eminescu - Alei mică, alei dragă Alei mică, alei dragă de Mihai Eminescu Alei mică, alei dragă, Cine vrea să ne-nțeleagă Vază frunza cea pribeagă, Ce-i ca viața noastră-ntreagă. Alei dragă Veronică, Despărțirea toate strică, De ne-alegem cu nimică ­ Viața trece, frunza pică. * Alei dragă, alei mică, Viața trece, frunza pică, Și din ura ce ne strică Nu ne-alegem cu nimică. Măcar cine ce grăiește, Altul alta îndrăgește. Inima-mi pe cât trăiește Tot la tine se gândește. Alei mică, alei dragă, Ia vezi frunza cea pribeagă ­ Așa trece viața-ntreagă Și nimic n-o să s-

 

Vasile Alecsandri - Ștefăniță Vodă

... Ș-apoi astfel răspundea: ,,Mihule, bujorule, Frate, frățiorule! Eu la mână ți-am picat, Tu de moarte m-ai scăpat. Când la mână mi-i pica, Eu de moarte te-oi scăpa. Vină mâini tu la domnie Ca să vezi o cununie, Cununia Domnului Cu sora voinicului, S-o fac mie ...

 

Vasile Alecsandri - Brumărelul

Vasile Alecsandri - Brumărelul Într-o verde grădiniță Șade-o dalbă copiliță Pe-așternut de calonfiri, La umbră de trandafiri. Trece-un voinicel cu grabă, Și din fugă o întreabă: —Spune-mi, dalbă copiliță, Cu rumena ta guriță, Ești nevastă, ori ești fată, [1] Ori zâna din ceri picată? —Nici nevastă sunt, nici fată, Nici zână din ceri picată, Ci sunt floare garofiță, Răsărită-n grădiniță; Dar tu, voinicele, spune, Ești însurat, ori ești june? —Eu sunt, dragă, Brumărelul, Îi răspunse voinicelul. Eu vin seara, pe răcoare, De mă culc pe sân de floare, Și când plec voios, cu soare, [2] După mine floarea moare! Note ↑ După datina antică fetele poartă capul gol, până când se mărită, iar de cum se cunună, ele pun ștergare pe cap. Cuvântul nevastă își trage etimologia de la numele zânei Vesta, căreia fecioarele erau închinate în timpul romanilor. Măritându-se, fata iese din rândul vestalelor și încetează de a fi supusă cultului zânei Vesta. Ea se face nevesta, nevastă . ↑ Tablou poetic, alegorie ingenioasă de pierirea florilor bătute de brumă. Brumărel este numele lunii lui octombrie, când încep a cădea brume mici. Românii dau lunilor numiri ...

 

Vasile Alecsandri - Sora și hoțul

Vasile Alecsandri - Sora şi hoţul Sora și hoțul de Vasile Alecsandri Sus în deal la mănăstire, Plânge sora-ntr-o grădină, Plânge noaptea și suspină Dup-a lumii fericire: De când eu eram copilă Sunt de toți ai mei uitată Și de rude fără milă În pustiuri lepădată! Fără vină, din născare Mă văzui eu pedepsită, Și de-a lumii dezmierdare Mă simții în veci lipsită! În amar trăind de mică, Ochii-mi plâng, sufletu-mi geme, Și, ca pomul ce jos pică, Viața-mi cade fără vreme! Ah! sfârșească-se îndată Astă viață de durere! Vie moartea așteptată Ca o dulce mângâiere! Ce spui, dragă surioară? (Zise hoțul din pădure) Cu-ai tăi ochi ca două mure, Tu, frumoasă lăcrimioară, Tu să mori, dulce minune! Și de Domnul nu-ți e frică? Dragă soră tinerică, Fă trei cruci ș-o rugăciune. De vrei ochii să-ți lucească Într-un rai de veselie, Și ca floarea din câmpie În piept inima să-ți crească, Hai cu mine-n codrul verde S-auzi Doina cea de jale, Când plăieșii trec în vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea V

Mihai Eminescu - Scrisoarea V Scrisoarea V de Mihai Eminescu Biblia ne povesteste de Samson, cum că muierea, Cînd dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea De l-au prins apoi dușmanii, l-au legat și i-au scos ochii, Ca dovadă de ce suflet stă în piepții unei rochii… Tinere, ce plin de visuri urmărești vre o femeie, Pe cînd luna, scut de aur, strălucește prin alee Și pătează umbra verde cu misterioase dungi, Nu uita că doamna are minte scurtă, haine lungi. Te îmbeți de feeria unui mîndru vis de vară, Care-n tine se petrece… Ia întreab-o bunăoară — O să-ți spuie de panglice, de volane și de mode, Pe cînd inima ta bate ritmul sfînt al unei ode… Cînd cochetă de-al tău umăr ți se razimă copila, Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila. E frumoasă, se-nțelege… Ca copiii are haz, Și cînd rîde face încă și gropițe în obraz Și gropițe face-n unghiul ucigașei sale guri Și la degetele mînii și la orice-ncheieturi. Nu e mică, nu e mare, nu-i subțire, ci-mplinită, Încît ai ce strînge-n brațe — numai bună ...

 

Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476

Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni şi pricinile ei, 26 iulie 1476 Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogălniceanu Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II. Doi scriitori au tratat această bătălie, domnul Cantemir și aga Asachi; însă și unul și altul s-au înșelat în mai multe locuri. Cel dintâi zice că Ștefan cel Mare a domnit de la 1390 până la 1504, adică 114 ani, pretinde că lupta de la Războieni s-a întâmplat la 1390, în vremea împăratului Baiezit I, pe care-l amestecă cu Mohamed II [2]. Dl aga G. Asachi, cunoscând foarte bine anacronismul lui Cantemir, a căutat să-l dezvinovățească făcând din Baiezet I, dând, cum se vede, toată greșala asupra tipografului, care în loc de II a pus I; însă dumnealui iarăși au văzut că Baiezit II a venit în Moldavia de abia la anul 1484; și, dar, d [umnea] lui a scimbat epoha bătăliei și de la 26 iulie 1476 d [ ...

 

Alecu Russo - Holera

Alecu Russo - Holera Holera de Alecu Russo De o bucată de vreme încoace o amenințare înfricoșată se leagănă pe populațiile Europei. Ca și ciuma în timpurile trecute, ie, și mai mult decât ciuma, holera își întinde stăpânirea pe toate țărmurile, înfruntă toate climele și se joacă de toate pregătirile. Paza sau nepaza, răceala sau căldura, dieta sau năvala n-o cheamă, dar nici o alungă. Vine, se duce cu pricină și fără pricină, se întoarce neașteptat, zboară sau clocește... când își alege prada... când o iade-a valma. Moldova a văzut holera de două ori și n-o mai uită... ea, care a uitat ciuma, ea a avut-o veacuri... căci holera este legată cu cronicile timpului nou. Iar începe a se vorbi de grozavul rău prin preajma noastră; holera a bătut țara leahului, Galiția, se presupune pe unelocuri în țara neamțului. Teama a fost mare mai deunăzi și mult se lungise; holera a slujit de vorbă prin salonurile Ieșului. La acest prilej am auzit multă aducere-aminte a amânduror holere din Moldova. Din două sute de oameni, boieri și feciori ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența

... tânărul își ridică capul și se uită la mine. Fața sa lungăreață și albă, ochii săi negri, mari și înfocați, părul său lung, ce-i pica în plete netede pe umeri, și în sfârșit fizionomia, aerul său de artist, toate îmi erau cunoscute; socoteam că văd umbra prietenului meu. Necrezându-mi ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei până la malurile Nistrului, un teri­toriu colosal în mărimea lui. Boierul era servul țarului, iară poporul de rând sclavul boierului. Acea epocă plină de desfătare era fericită pentru boierimea nobilă, care se folosea în plin de puterea mai că nemărginită ce o avea peste robii săi... Boierii trăiau în orgii și în risipă, negân­dind la interesele patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orân­duială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și ne­botezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feu­dalii Rusiei ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru PIC.

PICAT

... PICÁT^1 s . n . Faptul de a pica . - V. pica ^1 . PICAT ^2 , - Ă , picați , - te , adj . 1. ( În expr . ) 2. ( Înv . și pop . ) Pătat , murdărit ( cu ceva care a picat ) . - V. pica ...

 

PICI

PICI , pici , s . m . ( Fam . ) Băiat ( foarte ) tânăr ; copil de sex masculin ;

 

PICA

PICÁ^1 , pic , vb . I . 1. Intranz . ( Înv . și pop . ) A cădea de la o oarecare înălțime . 2. Tranz . ( Înv . și pop . ) A face să cadă în picături ( un lichid , o materie topită ) . 3. Intranz . ( Fam . ) A intra în posesiunea unui lucru , a dobândi ceva în mod întâmplător ; a câștiga ceva ( în mod ocazional sau ilicit ) . 4. Intranz . ( Fam . ) A sosi pe neașteptate ; a se ivi , a apărea . 5. Intranz . ( Înv . și pop . ) A cădea în . . . , a da în . . . , a fi cuprins de . . . 6. Tranz . ( Pop . ) A lovi , a atinge pe cineva ( țintindu - l cu ceva ) . PICÁ^2 , pers . 3 pichează , vb . I. Intranz . ( Despre avioane ) A coborî în

 

COȚOFANĂ

... coada lungă , cu penele de pe spate negre , lucioase , iar cu cele de pe piept și de pe partea inferioară a aripilor albe ( Pica pica

 

PICARE

... PICÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) pica ^1 și rezultatul ei . - V. pica

 

ALEAN

ALEÁN , aleanuri , s . n . 1. ( Pop . ) Suferință , durere sufletească ( din cauza unei dorințe neîmplinite ) . 2. Sentiment de duioșie ; melancolie , dor . 3. Dușmănie , vrăjmășie , pică . [ Pr . : a -

 

CĂDEA

... II . I. Intranz . 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutății , a se lăsa în jos ; a pica . 2. ( Despre dinți , păr , fulgi , frunze etc . ) A se desprinde din locul unde era fixat . 3. A se lăsa în jos ...

 

INSTILA

... Tranz . A administra picătură cu picătură un medicament lichid în scopuri terapeutice sau profilactice , a face o instilație ; a pica

 

NECAZ

NECÁZ , necazuri , s . n . 1. Stare a celui necăjit ; supărare , mâhnire , tristețe , amărăciune ; suferință . 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală ; neajuns , neplăcere , impas ; ( la pl . ) încercări , greutăți . 3. Pornire împotriva cuiva ; mânie , furie , ciudă ,

 

PICĂ

PÍCĂ^1 s . f . ( Pop . ) Ură ascunsă , nemărturisită , dușmănie ( împotriva cuiva ) ; ciudă , necaz , ranchiună . PÍCĂ^2 , pici , s . f . Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc , de culoare neagră , în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos ; p . ext . carte de joc cu acest

 

PICĂȚEA

PICĂȚEÁ , - ÍCĂ , picățele , s . f . 1. ( La pl . ) Desen format din puncte sau din suprafețe geometrice de dimensiuni mici , repetate simetric pe o țesătură de altă culoare ; ( și la sg . ) fiecare dintre aceste elemente ale desenului . 2. ( Pop . ) Picătură ( 1 ) mică dintr - un lichid , dintr - o materie topită ( și nesolidificată ) etc . - Picat ^2 + suf . - ea , -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...