Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMPĂCA, ÎNFRĂȚIRE, AFECȚIUNE, AFECTUOS, AMICIȚIE, APROPIAT, AVANS, CALIMERA, CERC, CERTAT ... Mai multe din DEX...

PRIETENIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRIETENÍE, prietenii, s.f. Sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de atașament reciproc care leagă două persoane; legătură care se stabileşte între persoane, pe baza acestor sentimente; amiciție, prieteșug. ** Atitudine plină de bunăvoință, prietenoasă față de cineva. ** Legătură între grupuri sociale, între popoare, între țări bazată pe aspirații, năzuințe, interese comune. [Pr.: pri-e-. - Var.: (reg.) prietiníe s.f.] - Prieten + suf. -ie.

Sursa : DEX '98

 

Prieteniedușmănie, inimiciție, ostilitate, vrajbă, vrăjmășie

Sursa : antonime

 

PRIETENÍE s. 1. amiciție, (înv. și pop.) prieteșug, (înv. și reg.) amicie, (reg.) fârtăție, ortăcie, (înv.) prietnicie. (O \~ durabilă.) 2. v. bunăvoință. 3. amabilitate, atenție, bunăvoință, solicitudine. (Ne-a arătat multă \~.)

Sursa : sinonime

 

prieteníe s. f. (sil. pri-e-), art. prietenía, g.-d. art. prieteníei; pl. prieteníi, art. prieteníile

Sursa : ortografic

 

PRIETENÍ//E \~i f. 1) Sentiment, de obicei durabil, propriu relațiilor dintre prieteni; amiciție. 2) Legătură de colaborare bazată pe comunitatea de interese și de aspirații. \~a dintre țările lumii. [Sil. pri-e-] /prieten + suf. \~ie

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRIETENIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 70 pentru PRIETENIE.

Alexandru Macedonski - Prietenie apusă

... Alexandru Macedonski - Prietenie apusă Prietenie apusă de Alexandru Macedonski I Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi -- Pitorească o zărirăm printre plante urcătoare, Și era prietenie între noi, și zi cu soare, Zi de vară-apunătoare spre poeticele culmi. Într-o vale liniștită moara ta dormea în pace Și pârâul fără ...

 

Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viața

Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viaţa Addenda la Privind viața de Garabet Ibrăileanu Nu imaginea vieții pe care avem s-o mai trăim de-acum înainte ne inspiră groaza de moarte, ci viața pe care am trăit-o până acuma. Când ne gândim la moarte nu ni se răzvrătește ființa din cauza planurilor pentru viitor, ci din cauza cântecului duios al amintirilor. Toți acei care au fost rând pe rând noi, îi purtăm în fundul sufletului nostru ca într-un mormânt. Dispariția acestui mormânt viu, în care zac cei ce au fost noi, ne inspiră groaza de moarte. De aceea oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții. În viață fiecare purtăm un steag pe care e scris cu litere mari: Eu ! Culmea discreției este să știi să-ți ascunzi discreția. Animalele casnice devin pentru unii din noi persoane, față cu care simțim că avem îndatoriri sociale și morale. Sufletele de rând dau altora tocmai contrariul de ceea ce cer de la alții. Realist în observație și idealist în aspirații -- este fizionomia sufletelor bine organizate. Nu clădi pe nisip, nu clădi pe ipoteza sentimentelor altora pentru tine, bune sau rele. Nu ofensa nici pe cea mai ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ...

 

Ion Luca Caragiale - Om cu noroc

... munca lui inteligentă și neobosită. Și nu numai atâta: de la această împrejurare s-a stabilit între familia Guvidi și protectorul său o prietenie din cele mai călduroase, care a plutit într-un senin neîntrerupt atâția ani - până când moartea crudă a răpit în floarea ... o numiți. Ce n-a făcut ca să-i capete? I-a urmărit pretutindeni; a legat cea mai strânsă prietenie cu Guvidi, a stăruit, s-a rugat, s-a umilit... în zadar toate. Deși bărbatul stăruise să-i facă ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I

... fălește. Ea judecă norodul și oștile comandă; Iar biata-nvățătură în stremțe îmbrăcată, Din orice casă este gonită cu ocări; De-a ei prietenie cu toții se feresc; Ca cei care pre mare au suferit furtună Și nu vor să mai intre în slujbă marinară Toți strigă: rod nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Bubico

... am croit în adâncul conștiinței mele. Cocoana nu se poate mira îndestul de prietenia ce-mi arată Bubico, pe când eu cultiv cu stăruință această prietenie atât de scumpă mie, prin mângâieri și bonboane. - Ei vezi! cum v-ați împrietenit... Ce e, Bubico? ce e, mamă? iubești pe domnul? da? Și ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ...

 

Alexandru Macedonski - Suo tempore...

Alexandru Macedonski - Suo tempore... Suo tempore... de Alexandru Macedonski Uimit când stau cu ochii țintă Ș-un vis fantastic urmăresc, Se schimbă lumea ca prin farmec Ș-o văd așa cum o doresc! Ce zile de-aur, ce lumină În al concepției secret! Visează, suflete,-nainte -- Cât vei visa voi fi poet. Iubirea pestetot se-ntinde, Frăția predomnește-n tot, Ciupercile înveninate La soare capu nu-l mai scot. Oricare suflet e grădină Ș-orice grădină e buchet... Ah! bate, inimă,-nainte, Cât vei bătea, voi fi poet. Prietenia reînviază, Rudenii nu mai sunt deloc. Și nu mai e nici defăimare, Nici persecuții, nici noroc. Cad legi și camere și tronuri Sub al mulțimilor decret. Profetizează, al meu suflet... Profetul singur e

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola I

... mult dorita mie veste, Că te afle-n sănătate, știind cât te prețuiesc, De mă crezi că tot sunt vrednic de a ta prietenie; Pentiu că far de aceasta traiul meu e neplăcut. Pătimesc precum un popă care la un praznic știe Că n-are cu-ndestulare de mâncat ...

 

Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu) Mama de Cincinat Pavelescu Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor. Dar care poet, cât de necunoscut, sau literat, cât de modest, nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoțiune și de recunoștință când, pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului sau peste nădejdile adolescentului? Dați-mi voie să smulg eu o frunză din laurii ce încununează frunțile voastre de aleși ai muzelor, de învingători ai vieții și s-o las să-și tremure mângâierea târzie peste frunțile acelor mame care n-au trăit ca să împărtășească gloria voastră, sau s-o depun cu multă evlavie la picioarele celor care, fiind în viață, au făurit din suferințele lor neștiute sufletele și victoriile voastre de azi. Toată ziua cosea și lucra pentru copii. N-am văzut-o niciodată ieșind din casă decât însoțită de tata sau de unul din noi. N-am cunoscut în casa noastră alte distracții decât muzica, citirea, declamarea. Obosită de-a fi născut, crescut și educat atâția copii, a murit într-o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru PRIETENIE

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PRIETENIE.

Psalmii Capitol 25

Psalmii Capitol 25 Psalmii 24 Psalmii Capitol 25 1 La Tine, Doamne, îmi înalț sufletul. 2 În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de rușine, ca să nu se bucure vrăjmașii mei de mine! 3 Da, toți cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi dați de rușine: ci de rușine vor fi dați cei ce Te părăsesc fără temei. 4 Arată-mi, Doamne, căile Tale, și învață-mă cărările Tale. 5 Povățuiește-mă în adevărul Tău, și învață-mă; căci Tu ești Dumnezeul mîntuirii mele, Tu ești totdeauna nădejdea mea! 6 Adu-Ți aminte, Doamne, de îndurarea și bunătatea Ta; căci sînt vecinice. 7 Nu-Ți aduce aminte de greșelile din tinereța mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ți aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne! 8 Domnul este bun și drept: de aceea arată El păcătoșilor calea. 9 El face pe cei smeriți să umble în tot ce este drept. El învață pe cei smeriți calea Sa. 10 Toate cărările Domnului sînt îndurare și credincioșie, pentru cei ce păzesc legămîntul și poruncile Lui. 11 Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este! 12 Cine este omul, care se teme ...

 

Psalmii Capitol 55

... Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce și prieten cu mine! 14 Noi, cari trăiam împreună într`o plăcută prietenie, și ne duceam împreună cu mulțimea în Casa lui Dumnezeu! 15 Să vină moartea peste ei, și să se pogoare de vii în locuința morților ...

 

Proverbele Capitol 27

... amîndouă. - 4 Furia este fără milă și mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? - 5 Mai bine o mustrare pe față de cît o prietenie ascunsă. - 6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase. - 7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar ...

 

Iacov Capitol 4

Iacov Capitol 4 Iacov 3 Iacov Capitol 4 1 De unde vin luptele și certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, cari se luptă în mădularele voastre? 2 Voi poftiți, și nu aveți; ucideți, pizmuiți, și nu izbutiți să căpătați; vă certați, și vă luptați; și nu aveți, pentrucă nu cereți. 3 Sau cereți și nu căpătați, pentrucă cereți rău, cu gînd să risipiți în plăcerile voastre. 4 Suflete prea curvare! Nu știți că prietenia lumii este vrăjmășie cu Dumnezeu? Așa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaș cu Dumnezeu. 5 Credeți că degeaba vorbește Scriptura? Duhul, pe care L -a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine. 6 Dar, în schimb, ne dă un har și mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar dă har celor smeriți.`` 7 Supuneți-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviți-vă diavolului, și el va fugi dela voi. 8 Apropiați-vă de Dumnezeu, și El Se va apropia de voi. Curățiți-vă mînile, păcătoșilor; curățiți-vă inima, oameni cu inima împărțită! 9 Simțiți-vă ticăloșia; tînguiți-vă și plîngeți! Rîsul vostru să se prefacă în tînguire, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIETENIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru PRIETENIE.

ÎMPĂCA

... ÎMPĂCÁ , împác , vb . I . 1. Tranz . și refl . recipr . ( De obicei urmat de determinări introduse prin prep . " cu " ) A restabili raporturi de prietenie , de înțelegere cu cineva ; a ( se ) reconcilia , a ( se ) împăciui . 2. Tranz . A liniști , a potoli , a ...

 

ÎNFRĂȚIRE

... ÎNFRĂȚÍRE s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) înfrăți și rezultatul ei ; prietenie frățească ; fraternizare . 2. Formare a lăstarilor laterali la baza tulpinii principale a cerealelor păioase sau a gramineelor perene din ...

 

AFECȚIUNE

... AFECȚIÚNE , afecțiuni , s . f . 1. Simpatie , prietenie

 

AFECTUOS

... AFECTUÓS , - OÁSĂ , afectuoși , - oase , adj . Care manifestă simpatie , prietenie

 

AMICIȚIE

... AMICÍȚIE , amiciții , s . f . Prietenie

 

APROPIAT

APROPIÁT , - Ă , apropiați , - te , adj . 1. Care se află aproape ( în spațiu sau în timp ) de ceva sau de cineva . 2. Fig . Care se bucură de încrederea sau de prietenia ( deosebită a ) cuiva . [ Pr . : - pi -

 

AVANS

AVÁNS , avansuri , s . n . 1. Plată anticipată a unei părți dintr - o sumă curentă datorată ca retribuție sau salariu , ca acoperire a unei lucrări efectuate în contul unor zile - muncă , la încheierea unui contract etc . 2. ( În expr . ) A face ( cuiva ) avansuri = a încerca să obțină prietenia sau dragostea cuiva prin lingușiri , concesii ( de ordin etic ) etc . 3. Interval de timp , distanță etc . cu care cineva sau ceva se află înaintea

 

CALIMERA

CALIMÉRA s . f . art . ( Fam . ; în expr . ) A se schimba calimera = a se schimba situația . A ( se ) strica calimera = a ( se ) strica prietenia . A întoarce ( sau a schimba ) calimera = a - și schimba atitudinea față de

 

CERC

... de măsură pentru calcularea unghiurilor . Cerc de busolă . IV. Grup de oameni legați între ei prin interese comune ori prin legături de rudenie sau de prietenie

 

CERTAT

... CERTÁT , - Ă , certați , - te , adj . Care a rupt relațiile ( de prietenie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...