Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PROFILARE, ADÂNCITOR, CLICHET, DESENA, POANSON, PROIECTA, REPROFILA, RONDELĂ, VÂRFUI, VINCLU ... Mai multe din DEX...

PROFILA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PROFILÁ, profilez, vb. I. 1. Refl. A ieși în evidență; a se reliefa, a se contura. 2. Tranz. A stabili obiectivul de bază al producției unei întreprinderi, al activității unei instituții, organizându-le în mod corespunzător. 3. Tranz. A lamina un drug de metal, dându-i un profil uniform pe toată lungimea lui. ** P. gener. A fasona, a prelucra un obiect sau un material pentru a-i da un anumit profil. - Din fr. profiler.

Sursa : DEX '98

 

PROFILÁ vb. 1. a se contura, a se delimita, a se desena, a se desluși, a se distinge, a se evidenția, a se preciza, a se proiecta, a se reliefa. (Acum imaginea ei se \~ în lumina asfințitului.) 2. v. con-figura. 3. v. specializa.

Sursa : sinonime

 

profilá vb., ind. prez. 1 sg. profiléz, 3 sg. și pl. profileáză

Sursa : ortografic

 

A PROFIL//Á \~éz tranz. 1) A face se profileze; a contura; a desena; a zugrăvi. 2) (întreprinderi, instituții) A caracteriza stabilind profilul. /profiler

Sursa : NODEX

 

A SE PROFIL//Á pers. 3 se \~eáză intranz. A-și delimita bine profilul; a se închega în contururi precise; a se contura; a se desena; a se zugrăvi; a se delimita. /profiler

Sursa : NODEX

 

PROFILÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) înfățișa în profil; a (se) reliefa. 2. tr. A organiza într-un anumit fel (o instituție, o întreprindere etc.). 3. tr. A lamina o bară metalică dându-i un profil uniform în lungime. [< fr. profiler].

Sursa : neologisme

 

PROFILÁ vb. I. tr., refl. 1. a (se) înfățișa în profil; a (se) reliefa, a (se) contura. 2. a face iasă, a ieși în evidență. 3. a (se) specializa într-un anumit domeniu. II. tr. 1. a organiza într-un anumit fel (o instituție, o întreprindere etc.). 2. a lamina o bară metalică dându-i un profil uniform în lungime. * a fasona un obiect, un material pentru a-i da un anumit profil. (< fr. profiler)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PROFILA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru PROFILA.

Dimitrie Anghel - A patra Parcă

Dimitrie Anghel - A patra Parcă A patra Parcă de Dimitrie Anghel Harnice, posomorite și sinistre torc cele trei surori la lumina lividă a opaițului ce le luminează. Severă ține una în mîna-i vestejită furca fatală, cu lîna albă și neagră din care scapătă un fir de întuneric și altul de lumină ; cu luare-aminte învîrtește cealaltă fusul neastîmpărat pe care vine să se cercuiască firul; implacabilă și nerăbdătoare așteaptă ce-a de-a treia cu ascuțita-i foarfecă gata să întrerupă deșirul. O vorbă nu-și spun, căci ce-ar putea sa-și spună ? Un zîmbet nu schimbă, căci gurile lor nu-s făcute să zîmbească ; o înduioșare nu trece în ochii lor, căci ele n-au vreme să se înduioșeze. În albul lor veștmînt, pe care joacă lumina albastrului opaiț ca pe niște giulgiuri, cele ce n-au cunoscut divinul farmec al tinereții, nici bucuria ce-o resimte frumusețea în fața oglinzii, nici reveriile dulci ce le dă amorul, torc înainte nesfîrșita lînă ce-o scapătă caierul înfrățind firul de lumină și firul de întuneric pe care așteaptă să-l taie recele fier al foarfecei... Sinistră toarce ...

 

Dimitrie Anghel - Paharul fermecat

Dimitrie Anghel - Paharul fermecat Paharul fermecat de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 11 nov. 1907 Visam privind în fundul paharului cu ceai Și-n sticla străvezie, ca-ntr-o metempsichoză, Eu m-am văzut pe gînduri ținînd în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care-o țineam în mînă, Un domn se profilează, și-acum văd o fîntînă, Spre care o caretă se-ndrumă cu alai... În zgomote de-alămuri și tropote de cai A stat acum, și iute descinde o cadînă, Lumini multicolore s-aprind și-o albă mînă Desprinde-un văl de purpur de pe-un obraz bălai. Scînteie doi ochi negri... și roza mea de mai Miroas-așa de tare cînd i-o arunc... "Stăpînă", S-aude-un glas și iată că surugiul mînă Și nu mai văd careta... O ! tu, cine erai? Cine-ai fost tu...? răspunde, din ce metempsichoză, Ai revenit spre mine în tropote de cai Ca să dispari pe urmă cu roza mea de mai, Cu cea mai de pe urmă și mai frumoasă

 

Dimitrie Anghel - Vasul-fantomă

... aceasta ciudată, pe vasul acesta fantomă, rătăcit în mijlocul cîmpurilor și înspre care zorea flămînda armată a corbilor, nici un matroz nu-și profila silueta. Așa mi-l arăta discul soarelui ce sta nemișcat deasupra orizontului, și viziunea aceasta lipsită de poezia și strălucirile ce i le împrumuta lumina ...

 

Dimitrie Anghel - Pelerinul pasionat

Dimitrie Anghel - Pelerinul pasionat Pelerinul pasionat de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 9 [18], 10 oct. 1910. p. 4—7. Teoria dezrădăcinaților lui Barrès nu e totdeauna adevărată. Cel tare, ori de unde ar pleca, fără a privi cu regret peste umăr casa părintească și orașul unde s-a născut, nu va pieri. Nu va pieri cînd ochii lui vor fi țintiți spre o stea călăuzitoare. În monstruosul oraș, adevărat Babilon modern, spre care aventurieri și trubaduri, speculanți și hetaire se îndreaptă ca să-și caute norocul, mulți cad striviți, alunecînd din ce în ce mai jos, cînd poate stînd în locul lor de baștină ar fi putut fi elemente utile și ar fi fost la adăpostul nevoilor zilnice. Mediocritatea însă e menită oriunde să piară, dar din grămada asta de halucinați și căutători de himere, unii totuși ajung, și atunci strălucirea lor devine mondială. Parisul consacrează și dă aureola aleșilor care au stăruit pentru un ideal și nu și-au întors o clipă ochii de la steaua care i-a călăuzit spre dînsul. Unul din acești fericiți a fost și Jean MorĂ©as. Și cine ar fi crezut ...

 

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati Dedic această carte: Poporului României, Celor unsprezece mii ai săi de asasinați de către guvernul român, Celor trei sate: Stănilești, Băilești, Hodivoaia, rase cu lovituri de tun. Crime savârșite în martie 1907 și rămase nepedepsite. PANAIT ISTRATI martie 1928 Când sosește toamna, întinsele câmpii de țelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existența lor milenară. Aceasta începe chiar în ziua de Sfântul Pantelimon. În ziua aceea, vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim muscalul sau crivățul, mătură cu suflarea lui de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pamântul arde încă, infierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară — ea aduce foc în plisc dacă-i strici cuibul — plecare așteptată de ialomițean sau de brăilean, pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. După ce a urmărit barza în zborul ei ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROFILA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru PROFILA.

PROFILARE

... PROFILÁRE , profilări , s . f . Acțiunea de a ( se ) profila și rezultatul ei . - V. profila

 

ADÂNCITOR

ADÂNCITÓR , adâncitoare , s . n . Sculă așchietoare pentru prelucrarea suprafețelor frontale plane , conice , cilindrice , profilate . - Adânci + suf . -

 

CLICHET

CLICHÉT , clichete , s . n . Organ de mașină în formă de bară scurtă articulată la un capăt , iar cu celălalt capăt astfel profilat încât să împiedice rotirea într - un anumit sens a unei roți

 

DESENA

... 1. Tranz . A executa un desen ( 1 ) . 2. Refl . A apărea , a ieși în evidență ; a se profila , a se contura . 3. Tranz . Fig . ( Rar ) A schița , a contura o problemă , o chestiune . [ Var . : desemná , ( înv . ) desiná ...

 

POANSON

POANSÓN , poansoane , s . n . 1. Unealtă alcătuită dintr - o tijă de oțel sau de alt metal dur , de formă conică , triunghiulară etc . , cu vârful gravat în relief , care servește la perforarea sau la marcarea prin presare a unor obiecte de metal , la confecționarea unor matrițe , la baterea medaliilor etc . 2. Piesă a unei matrițe , cu un contur cu muchii tăietoare sau cu o suprafață de lucru plană sau profilată , care servește la decupare , detașare , imprimare etc . prin deformare plastică . 3. Unealtă cilindrică de os , cu vârful ascuțit , cu care se perforează pânza și se dă formă rotundă unor puncte de broderie cu găuri . [ Pl . și

 

PROIECTA

... 1 ) , a reprezenta schematic un corp pe o suprafață sau pe un plan , după anumite reguli geometrice . 4. Refl . A se profila , a se contura . 5. Tranz . A trimite pe o suprafață un fascicul de raze , de particule , o succesiune de imagini cinematografice ...

 

REPROFILA

... REPROFILÁ , reprofilez , vb . I . Tranz . A schimba profilul unei întreprinderi , al unei instituții etc . ; a reorganiza . - Re ^2 - + profila

 

RONDELĂ

RONDÉLĂ , rondele , s . f . 1. Piesă de metal , de lemn , de mase plastice etc . în formă de placă plată circulară , perforată sau neperforată , având uneori fețele profilate , cu întrebuințări diverse . 2. Porțiune din trunchiul unui arbore , de formă cilindrică , folosită pentru analiza structurii macroscopice a lemnului , pentru determinarea vârstei arborilor doborâți etc . [ Var . : rondeá s .

 

VÂRFUI

... recipient etc . ; a face să fie plin ochi . 3. Fig . ( Despre munți , culmi etc . ) A - și înălța , a - și profila

 

VINCLU

VÍNCLU , vincluri , s . n . 1. Piesă de lemn sau de metal formată din două laturi , cu ajutorul căreia se pot trasa sau măsura unghiuri . 2. Bară profilată din oțel sau din metale ușoare , care are în secțiune două

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...