Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CUPLET, CARICATURĂ, CARICATURISTIC, CAUSTIC, CHIUITURĂ, EPIGRAMATIC, PAMFLET, PARODIA, PARODIE, SATIRIZA ... Mai multe din DEX...

SATIRIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SATÍRIC, -Ă, satirici, -ce, adj. Cu caracter de satiră; care ține de satiră. ** Înclinat spre satiră. Spirit satiric. ** (Substantivat, m.) Persoană care satirizează; autor de opere satirice. ** (Substativat, n.) Conținut, caracter specific satirei. - Din fr. satirique, lat. satiricus.

Sursa : DEX '98

 

SATÍRIC adj., s. 1. adj. sarcastic, (livr.) acrimonios, (înv.) satiricesc, (fig.) biciuitor, caustic, incisiv, înțepător, mușcător, pișcător, șfichiuitor, tăios, usturător. (Ton \~.) 2. adj. epigramatic, (fig.) caustic, incisiv, înțepător, mușcător, usturător. (Poezie cu caracter \~.) 3. s. (rar) satirist. (Gr. Alexandrescu a fost un mare \~.)

Sursa : sinonime

 

satíric adj. m., (persoană) s. m., pl. satírici; f. sg. satírică, pl. satírice

Sursa : ortografic

 

satíric (conținut specific satirei) s. n.

Sursa : ortografic

 

SATÍRI//C^1 \~că (\~ci, \~ce) 1) Care ține de satiră; propriu satirei. Roman \~. 2) Care scrie satire. Scriitor \~. 3) Care are înclinație spre satiră. Spirit \~. /<lat. satiricus, ngr. satyrikos, fr. satirique

Sursa : NODEX

 

SATÍRI//C^2 \~ci m. Autor de satire. /<lat. satiricus, ngr. satyrikos, fr. satirique

Sursa : NODEX

 

SATÍRIC, -Ă adj. Specific satirei; care ține de satiră; ironic, batjocoritor, mușcător. // s.m. Autor de satire. // s.n. Conținutul, caracterul specific al unei satire. [Cf. lat. satiricus, fr. satirique].

Sursa : neologisme

 

SATÍRIC^1, -Ă I. adj. specific satirei; care ține de satiră; ironic, batjocoritor, mușcător. II. s. m. autor de satire. III. s. n. conținut, caracter specific satirei. (< fr. satirique, lat. satiricus)

Sursa : neoficial

 

SATÍRIC^2, -Ă adj. referitor la satiri. o dansuri ? = dansuri licențioase executate în reprezentațiile de drame satirice; dramă ~ă = (la greci) poem dramatic, patetic și comic, în care corpul era compus din satiri. (< fr. satyrique, lat. satiricus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SATIRIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru SATIRIC.

Ion Creangă - Satirice

Ion Creangă - Satirice Satirice (Versuri inedite) de Ion Creangă Informații despre această ediție Azi am bani, azi am parale, Azi de lume joc îmi bat, În Cazin și-n tribunale Sunt primit și-mbrățoșat. Sună, sună, pungă sună Că toți joacă pe a ta strună. Onorabili și cochete, Și voi bravi judecători, Eu cunosc a voastră sete: Credeți toți în bănișori. Sună, sună, pungă sună Legea rea tu o faci bună. Să am rang sau boerie Astea lucruri sunt prea mici, Știu armeni și greci o mie, Boeriți pe irmilici. Sună, sună, pungă sună Legea rea tu o faci bună. Fără nici o-nvățătură Eu trec astăzi de n-vățat, Toți se uită-n a mea gură Când punguța mi-a sunat, Banul la toți face nume, Banul te rădică-n lume. Sună, sună, pungă sună Legea rea tu o faci bună. Astăzi curtea mă poftește Post sau slujbă ca să-mi dea, Știți de ce mă măgulește? Căci mi-e pungulița grea. Sună, sună, pungă sună Căci toți joacă pe a ta

 

Mihai Eminescu - Sonet satiric

... Mihai Eminescu - Sonet satiric Sonet satiric de Mihai Eminescu Pișcată-ți este mâna ta de streche, De miști în veci condeiul pe hârtie ­ Durează-un șir sau fabrică o mie ...

 

Alecu Donici - Satire și alte poetice compuneri

Alecu Donici - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în care fețele în chip de satiri prin glume grosiere și cu totul populare, prihăneau năravurile și relele deprinderi ale cetățenilor. Aceste înfățoșeri, romanii urmând grecilor le introduseră în priveliștile lor, iar apoi afară de priveliști începură a face verse satirice. Un oarecare Luțilie deschise drumul lui Orație, Pers și Iuvenal, și aceștia satiricilor italieni, franțezi și de alte nații. Eu în compunerile mele am urmat mai ales pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am ...

 

Constantin Negruzzi - Satire și alte poetice compuneri

Constantin Negruzzi - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în care fețele în chip de satiri prin glume grosiere și cu totul populare, prihăneau năravurile și relele deprinderi ale cetățenilor. Aceste înfățoșeri, romanii urmând grecilor le introduseră în priveliștile lor, iar apoi afară de priveliști începură a face verse satirice. Un oarecare Luțilie deschise drumul lui Orație, Pers și Iuvenal, și aceștia satiricilor italieni, franțezi și de alte nații. Eu în compunerile mele am urmat mai ales pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am ...

 

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

... eu nu sunt om de știință, ci de litere. Ce este epigrama? Acest cuvânt, căruia limba franceză i-a dat un sens exclusiv satiric, însemna la cei vechi o strofă cu un subiect oarecare, de obicei pe o ingenioasă idee sau inscripție lapidară. Istoria acestui gen literar a ... la moderni, epigrama își pierde înțelesul pe carel avea la greci, și o părere aproape generală a criticii o restrânge la genul pur satiric. Din cauza acestui sens obligator de maliție, când o epigramă era fadă i se zicea în Franța: Cest une epigramme Å• la grecque. Spiritul francez ...

 

Cincinat Pavelescu - M-am întrebat

... Cincinat Pavelescu - M-am întrebat M-am întrebat de Cincinat Pavelescu M-am întrebat Când sunt prea liric... Ce sunt Satir, Sau sunt satiric

 

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele. Toate florile șoptiră, Întorcându-și fețele. Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coțofană Fără ocupație A adus o veste-n goană Și-a făcut senzație: Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Și-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toți ciulinii pe cărare Fug cuprinși de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaștină. S-a-ntâlnit un pui de cioară C-un bâtlan de baștină Și din treacăt îi aruncă Altă veste stranie, C-au pornit-o peste luncă Frunzele-n bejanie! II Într-o clipă, alarmate, Ies din șanțuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-și săbiile. Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vârf de trestie Ca să ție-o ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

... ele câteva linguri de cerneală de tipar — și pomada e gata. E foarte simplu, nu-i așa? Astfel, ajungi ce poftești — poet liric, satiric, epic, novelist, dramaturg, publicist, critic, într-un cuvânt, artist, pe atât de mare, se-n-țelege, pe cât ăi întrebuința cu mai multă stăruință noua ...

 

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei Unul care a luptat contra prostiei de Paul Zarifopol Urâtă deosebit este moartea oamenilor veseli. Nu toți suntem deopotrivă vii; cei veseli sunt mai vii decât ceilalți. Moartea lor ne lovește cu revoltă și cu scârbă, ca paradoxele unui răutăcios stupid. Partea cea mai bună din viața lui Anatole France a fost lupta împotriva prostiei; și el a dus-o așa cum trebuie: vesel. Insistența patetică sau elegiacă asupra morții lui, însă, pare faptă de prost-gust și păcat contra sfântului duh. Moartea celui vesel te face doar ursuz. Literar, France a murit acum zece ani, cu La RĂ©volte des Anges. Un neastâmpăr senil l-a împins să lățească deplorabil amintirile din copilărie și a servit doar să arate categoric și prelung că sfârșitul era deplin. De la început chiar, amintirile acele se arătau a fi în contrazicere cu spiritul și talentul său. Pierre Noziere și Le Livre de mon ami sunt fabricate regretabile, care ne explică numai admirațiile lui neașteptate pentru visurile de guvernantă în menopauză ale lui Feuillet, pentru lirismul de cinovnici ...

 

Vasile Alecsandri - Ciuma

Vasile Alecsandri - Ciuma Frunză verde salbă moale, Adus-a un nor în poale Boala cea mai rea din boale! Noru-n țară s-a lăsat, Peste oameni a plouat, N-a plouat ploaie curată, Dar cu ciumă-amestecată! Unde-ajunge picătura, Se închid ochii și gura, Ochii să nu mai privească, Gura să nu mai grăiască! Plină-i țara, mult e plină De scaieți de mărăcină; Unde-s tufe prin potici Sunt morminte de voinici, Unde-s tufele mai dese, Morminte de jupânese, Unde-s tufele mai rari, Morminte de fete mari, Unde-s tufele mai vii, Tot morminte de copii. Frunză verde porumbică Stă voinicul la potică. Ciuma rea îi iese-n cale, Voinicul zice cu jale: ,,Na-ți calul cu armele Și-mi lasă tu zilele." Ea-i răspunde: ,,Dragul meu! Cal și arme nu voi eu, Dar pe tine chiar te vreu". Frunză verde garofiță, Trece-n câmp o copiliță Cum e crinul înflorit, Cum e bună de iubit. Baba Ciuma cea păgână Mi-o apucă strâns de mână. Copilița-i zice: ,,Ciumă! Nu-mi fii ciumă și-mi fii mumă! [2] Na-ți salba cu florile Și- ...

 

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu

... curtenire... Dormi! În fereasta despre mare Izvor și râu Coborârea apelor Maria Tudor De vorbiți mă fac că n-aud... E împărțită omenirea Ureche Sonet satiric Ai noștri tineri... În liră-mi geme și suspin-un cânt Ah, cerut-am de la zodii Azi e zi întâi de mai Ce șoptești ... ziua... Tu cei o curtenire... Dormi! În fereastra despre mare Coborârea apelor Maria Tudor De vorbiți mă fac că n-aud E împărțită omenirea... Sonet satiric Ai noștri tineri... În liră-mi geme și suspin-un cânt Ah, cerut-am de la zodii Azi e zi întâi de mai Ce șoptești ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SATIRIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru SATIRIC.

CUPLET

... CUPLÉT , cuplete , s . n . 1. Scurtă piesă muzicală vocală , cu conținut vesel sau satiric inspirat din actualitățile zilei , în care toate strofele textului se cântă cu același refren . 2. Poezie satirică alcătuită din mai multe strofe și un refren ...

 

CARICATURĂ

CARICATÚRĂ , caricaturi , s . f . 1. Reprezentare , mai ales în desen , a unei persoane sau a unei situații prin exagerarea unor trăsături , îndeosebi negative , cu o intenție satirică sau umoristică . 2. Imitație nereușită , care denaturează

 

CARICATURISTIC

CARICATURÍSTIC , - Ă , caricaturistici , - ce , adj . 1. Care exagerează unele trăsături , îndeosebi negative , ale unei persoane , ale unei situații , cu intenție satirică sau umoristică . 2. Propriu caricaturii . - Caricaturist + suf . -

 

CAUSTIC

... CAÚSTIC , - Ă , caustici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre substanțe chimice ) Care arde , distruge țesutul animal și vegetal . 2. Adj . Fig . Mușcător , satiric . 3. S . f . ( Fiz . ) Pată luminoasă de forma unei suprafețe care înfășoară razele reflectate sau refractate într - un sistem optic , reprezentând imaginea deformată a ...

 

CHIUITURĂ

CHIUITÚRĂ , chiuituri , s . f . 1. Faptul de a chiui ; chiot , chiuit ( 1 ) . 2. Versuri cu aluzii satirice sau glumețe , strigate în timpul executării dansurilor populare ; strigătură , chiuit ( 2 ) . [ Pr . : chi - u - ] - Chiui + suf . -

 

EPIGRAMATIC

... EPIGRAMÁTIC , - Ă , epigramatici , - ce , adj . Care are caracter de epigramă ; satiric

 

PAMFLET

... PAMFLÉT , pamflete , s . n . Specie literară ( în versuri sau în proză ) cu caracter satiric

 

PARODIA

PARODIÁ , parodiez , vb . I . Tranz . A imita o operă literară sau maniera de a scrie a cuiva , cu intenții satirice sau pentru a obține efecte

 

PARODIE

... care se preiau temele , motivele și mijloacele artistice ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obține un efect satiric

 

SATIRIZA

... SATIRIZÁ , satirizez , vb . I . Tranz . A critica , a ridiculiza pe calea satirei ; a prezenta în mod satiric

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...