Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NONĂ, AMFITEATRU, CONTRATREAPTĂ, DOMINANT, FA, GRADAȚIE, GRADEN, MEDIANTĂ, PRAG, REDAN, SCARĂ ... Mai multe din DEX...

TREAPTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TREÁPTĂ, trepte, s.f. 1. Fiecare dintre suprafețele orizontale, cu lățime relativ mică, situate la diverse înălțimi, la distanțe egale, care alcătuiesc o scară. ** Fiecare dintre barele (de lemn sau de fier) așezate transversal, la distanțe egale, între două bare verticale, alcătuind o scară; fuscel. 2. Fig. Grad, nivel; etapă, fază. ** (Și în sintagma examen de treaptă) Examen de admitere în clasa a IX-a de liceu. ** Rang, poziție, situație. 3. Fig. Categorie socială; pătură. - Lat. trajecta.

Sursa : DEX '98

 

TREÁPTĂ s. v. etapă, fază, moment, punct, stadiu.

Sursa : sinonime

 

TREÁPTĂ s. 1. (CONSTR.) (înv. și reg.) spiță, (înv.) stepenă. (\~ a unei scări de piatră.) 2. v. fuscel. 3. scară. (A pus piciorul pe \~ tramvaiului.) 4. categorie, clasă. (\~ de salarizare.) 5. v. nivel. 6. v. demnitate. 7. v. rang. 8. v. ierarhie. 9. v. pătură. 10. v. condiție.

Sursa : sinonime

 

treáptă s. f., g.-d. art. tréptei; pl. trépte

Sursa : ortografic

 

TREÁPTĂ trépte f. 1) Fiecare dintre suprafețele plane înguste, pe care se sprijină piciorul la urcarea sau la coborârea pe o scară. 2) fig. Loc în ierarhia unor funcții sau în sistemul de organizare a societății. 3) fig. Etapă în dezvoltarea unui proces. 4) fig. Categorie sau clasă socială. [G.-D. treptei] /<lat. traiecta

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TREAPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 163 pentru TREAPTĂ.

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII

... Supărăcios, obraznic, din casă dat afară, De-o sută de ori iarăși se-ntoarce înapoi, Uitând că și stăpânul și slugile-l urăsc. Așa din treaptă-n treaptă norocul îl ridică, Căci vrând de el să scape îi împlinesc ce cere. Când eu oftând zadarnic pierd vreme de cinci ani Pe lângă frumușele ...

 

Dimitrie Anghel - Fantome

... lumina, lumina... Și-o dată sermanul opaiț apus, Funebră veni-va pe ape regina, Regina cea neagră..." și iată-le sus, Fluide și zvelte, din treaptă în treaptă, Se urcă s-ajungă la steaua de foc; Dar steaua pe nave lumina-și îndreaptă, Și navele pasă acum spre noroc.   Aproape-s, și-acuma ...

 

Ion Luca Caragiale - Moartea protestantului

Ion Luca Caragiale - Moartea protestantului Moartea protestantului de Ion Luca Caragiale Baladă Cunigunda e geloasă: Eginhardt întârziază – Iată-a dimineței rază... Ce senină și frumoasă! Un cal roib în vale paște, Este calul favorit, Deșelat și obosit – Ce idee neagră naște!? Cunigunda e femeie – Ah! ce gând îngrozitor!... Vrun catolic?... Un omor?... Un duel?... A! ce idee! Ea scoboară trepte-trepte, Dusă de-un funebru gând Și pe Dumnezeu rugând: „Doamne sfinte! Doamne drepte!â€� Din donjon până-n devale E o cale-atât de lungă!... Când, sărmana! O s-ajungă Ținta pasurilor sale? A sosit acum la poartă: „Hai! deschide! nu mă ține!â€� Poarta scârțâie-n țâțâne – A ieșit... A! crudă soartă! Iată calul...Unde-i dânsul? ... E lungit mai la o parte: Moartea! moartea îi desparte... Și, gândind, o umflă plânsul. „Eginhardt al meu! viteze! Dacă tu ești mort – vorbește! Inima mi se topește... Poate-a ta să mă trădeze?â€� Plânge Cunigunda vașnic Și-l mângâie pe viteaz Și-l sărută pe obraz, Când, deodată, strigă strașnic Eginhardt cel elegant: „Noch a’ Krieg’l, ...

 

Mihai Eminescu - Din Halima

... Ordonă ca pe-acel bătrân de-aseară Și pe-acel tânăr să-i aducă-n sală. Și-atunci apar l-a tronului său treaptă Bătrânul alb cu fața înțeleaptă, Ținând de mână pe un mândru tânăr Ce ochii lui sfioși în sus i-ndrepată. Ei după chip păreau de ...

 

Mihai Eminescu - Dragoș Vodă cel Bătrân

Mihai Eminescu - Dragoş Vodă cel Bătrân Dragoș Vodă cel bătrân de Mihai Eminescu Dragoș-vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân, Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La Suceava lăudată, Cu ziduri înconjurată, Zid de piatră nalt și gros, Că pe el merg cinci pe jos Și au loc cu de prisos; Că merg trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace, Iar din negri trunchi de stâncă Peste valea cea adâncă, Pe deasupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățuie, Ce cu crestele-i se suie, Repezite înspre nori Peste codri sunători, Cu-a ei ziduri, cu-a ei bolți Și cu turnuri pe la colți, Ziduri grele și cu creste Cum au fost și nu mai este. Printre arcurile grele, Printre negrele zăbrele Abia soarele străbate Între tinzi întunecate; În pereți de piatră goală Au înfipt făclii de smoală, Fumegând, cu flăcări roșii Luminează-ntunecoșii Stâlpi de piatră grei și suri Unde-atârnă armături, Arătând a lor rugină Sub făclia de rășină, Paveze, mănuși leite, Caște mândre, poleite, Și pieptare, obrăzare Și arcuri ...

 

Mihai Eminescu - Dragoș Vodă cel bătrân

Mihai Eminescu - Dragoş Vodă cel bătrân Dragoș Vodă cel bătrân de Mihai Eminescu Dragoș-vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân, Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La Suceava lăudată, Cu ziduri înconjurată, Zid de piatră nalt și gros, Că pe el merg cinci pe jos Și au loc cu de prisos; Că merg trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace, Iar din negri trunchi de stâncă Peste valea cea adâncă, Pe deasupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățuie, Ce cu crestele-i se suie, Repezite înspre nori Peste codri sunători, Cu-a ei ziduri, cu-a ei bolți Și cu turnuri pe la colți, Ziduri grele și cu creste Cum au fost și nu mai este. Printre arcurile grele, Printre negrele zăbrele Abia soarele străbate Între tinzi întunecate; În pereți de piatră goală Au înfipt făclii de smoală, Fumegând, cu flăcări roșii Luminează-ntunecoșii Stâlpi de piatră grei și suri Unde-atârnă armături, Arătând a lor rugină Sub făclia de rășină, Paveze, mănuși leite, Caște mândre, poleite, Și pieptare, obrăzare Și arcuri ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... viață săracă, ticăloasă, Alții treizeci ani îți trebui să-ți poți ajunge scopul; Când ești acum cu totul de vârstă gârbovit. În cea mai naltă treaptă să zicem c-ai ajuns Și numai țarul este mai mare decât tine; Ca viermii la picioare-ți norodul se târăște; Cu o căutătură împrăștii ...

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes Floarea de aloes de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Întîiul pas pe care îl faci într-o casă străină, te înfioară. Neprietenos răspunde ecoul și umbra ta se zugrăvește stranie pe pereții albi. Viața statornicită are tainele ei, îmbătrînitul disc al soarelui, ce apare și dăinuiește anumite ceasuri la ferești, luminînd tot altfel lucrurile, le dă o șlefuire, un lustru, cu care ochii tăi se deprind și fără de care nu pot fi veseli. În pridvorul tăcut, știi că în cutare anotimp, ca să lumineze perdelele verzi de frunze, albastrul va înflori strugurii de glicină ; treptele scării de piatră, de le vei coborî, presimți ce mireasmă o să te întîmpine ; de vei ridica ochii peste marginea verde a stratului, ți se va părea firesc că în aer joacă pulberea de aur a stînjeneilor ; de te vei întoarce spre răsărit, floarea soarelui ce poartă un nimb în jurul ei, nu te va mira că o biată floare îți arată imaginea soarelui pe pămînt... Dar eu, nu le puteam ști acestea la vîrsta mea și intrînd în casa ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

Ion Luca Caragiale - La Moşi La Moși de Ion Luca Caragiale 1900 Vagoane de tramvai galbene și albastre, tramcare, trăsuri boierești, căruțe mitocănești și biciclete și lume multă pe jos... De pe atâtea strade și căi, ca de pe atâtea brațe ale unui fluviu uriaș, se varsă ca-ntr-o mare zgomotoasă, pe bariera de la capul podului Târgului de Afară, valuri peste valuri de omenire. Precum este greu să se mai întâlnească două picături de apă o dată ce au apucat să intre fiecare după soarta ei în largul mării, așa ar fi și pentru două persoane să se mai găsească, rătăcite o dată în învălmășeala Moșilor, dacă n-ar fi cuminți să-și hotărască mai dinainte locul și momentul de întâlnire. De aceea, foarte cuminte au făcut madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister și cu tanti Lucsița, moașa diplomată, de și-au dat rendez-vous: la trei ceasuri fix în pavilionul central la berărie - cine vine întâi așteaptă pe ceilalți. În interiorul unui vagon închis al tramvaiului vechi, stau înghesuite, pe banchete și-n picioare, treizeci și patru de persoane suferind foarte ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

Ion Luca Caragiale - La Paşti La Paști de Ion Luca Caragiale 10 ceasuri și jumătate seara, în sâmbăta Paștelui... „Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a lăsat obloanele și închis gazometrul. Tânărul Lache, funcționar comercial în acest mare magazin, își pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun... Lache a intrat în curte la Doamna Bălașa. În biserică nu mai e loc. Lache stă afară... Se închină... Cuprins de o adâncă evlavie, își aduce aminte cu dor de părinții lui de la Otopeni. Încet-încet, tot vârându-se, reușește să suie treptele de la intrarea templului. Aude corul... dar nu poate vedea decât marele policandru, învăluit într-o ceață groasă. Se ridică în vârful picioarelor, rezemându-se cu ...

 

Ion Grămadă - In Abbiategrasso

Ion Grămadă - In Abbiategrasso In Abbiategrasso de Ion Grămadă Junimea literară , anul II, nr. 9, sept. 1905, apud Cartea sângelui , Suceava, ed. Mușatinii, 2002, pp. 135-145.) În seara zilei de 3 iunie 1859, se așezase batalionul nostru de vânători ardeleni nr. 23, împreună cu brigada Hartung, în Abbiategrasso, un sat mic, nu departe de Magenta. Noi, câțiva ofițeri și vreo treizeci de soldați, aveam să rămânem în ogradă la signor Vacano. Parcă-l văd și acum, cu comănacul pe-o ureche, barba stufoasă, sură și cu lulea în colțul gurii; toată vremea zâmbește fericit, poveste întâmplări din viața lui și ne tratează cu tabac de nas dintr-o tabacheră veche de mesteacăn. Și, dacă unul strănută, el îl bate prietenește pe umăr, închide șiret dintr-un ochi și ne întreabă la cine am gândit. Casa morarului era o clădire mare, veche și zidită în stil șvițerean; jos era moara, iar în rândul de sus locuia signor Vacano. În seara aceea, el ședea pe trepte, cu soția sa, signora Giulia, o femeie puțintică la trup, dar încă frumoasă la vârsta ei: să fi avut vreo patruzeci de ani. El fuma, răzimat cu un cot pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TREAPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 73 pentru TREAPTĂ.

NONĂ

... none , s . f . ( Muz . ) Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte ; treapta a nouă de la o treaptă

 

AMFITEATRU

AMFITEÁTRU , amfiteatre , s . n . 1. ( În arhitectura greco - romană ) Edificiu destinat jocurilor publice , de formă circulară sau ovală , de obicei neacoperit , având la mijloc o arenă înconjurată de trepte ( gradene ) și tribune pentru public . 2. Sală de cursuri , de spectacole etc . cu locurile așezate în trepte sau pe un plan înclinat . 3. Configurație a unor terenuri muntoase sau deluroase în etaje

 

CONTRATREAPTĂ

... CONTRATREÁPTĂ , contratrepte , s . f . ( Constr . ) Suprafață verticală care formează partea din față a unei trepte ( 1 ) . - Contra ^1 - + treaptă

 

DOMINANT

... etc . 3. S . f . ( Muz . ) Treapta a cincea a modului major și a modului minor ; acord compus pe această treaptă

 

FA

FA ^2 interj . v . fă . FA ^1 s . m . invar . ( Muz . ) Treapta a patra din gama majoră tip ; sunetul și notația corespunzătoare acestei

 

GRADAȚIE

GRADÁȚIE , gradații , s . f . 1. Creștere sau descreștere treptată , progresivă , înaintare succesivă ( a unui proces , a unui fenomen , a unei acțiuni etc . ) . 2. Fiecare dintre diviziunile care se găsesc pe suportul unui instrument de măsură cu scări gradate . 3. Figură de stil constând în trecerea treptată , ascendentă sau descendentă , de la o idee la alta . 4. Fiecare dintre treptele de încadrare pe care se află un salariat în cadrul gradului său , acordată pe baza vechimii în serviciu și a aportului în muncă ; p . ext . spor de salariu care corespunde fiecăreia dintre aceste

 

GRADEN

... GRADÉN , gradenuri ( gradene ) , s . n . 1. Treaptă

 

MEDIANTĂ

MEDIÁNTĂ , mediante , s . f . ( Muz . ) Treapta a treia sau a șasea a modurilor major și minor ; acordul minor al acestei trepte . [ Pr . : - di -

 

PRAG

... etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta , pentru a împiedica deplasarea celor ...

 

REDAN

... de - a lungul unei străzi , astfel încât un colț al lor să fie ieșit mai mult în stradă . 5. Suprafață proeminentă , în formă de treaptă , pe fundul cocei unei ambarcații sau al unui hidroavion ( ori al flotoarelor acestuia ) , care asigură alunecarea acestora pe apă cu o rezistență redusă la înaintare ...

 

SCARĂ

SCÁRĂ , scări , s . f . I. 1. Obiect ( de lemn , de fier , de frânghie etc . ) alcătuit din două părți laterale lungi și paralele , unite prin piese paralele așezate transversal la distanțe egale și servind pentru a urca și a coborî la alt nivel . 2. Element de construcție alcătuit dintr - un șir de trepte de lemn , marmură , piatră etc . ( cu balustradă ) , servind pentru comunicarea între etaje , între o clădire și exteriorul ei etc . ; ( la pl . ) trepte . 3. Fiecare dintre cele două inele prinse de o parte și de alta a șeii , în care călărețul își sprijină piciorul . II. 1. Succesiune , șir , serie ordonată de elemente ( mărimi , cifre etc . ) așezate în ordine crescândă , descrescândă sau cronologică , servind la stabilirea valorii a ceva . 2. Serie de diviziuni la unele aparate și instrumente ( termometru , barometru etc . ) , formând o linie gradată , cu ajutorul căreia se face determinarea unei mărimi prin deplasarea unei părți mobile . 3. Linie gradată care reproduce în mic unitățile de măsură și care servește la măsurarea distanțelor sau a cantităților cuprinse într - o hartă , într - un plan , într - un desen . 4. ( În expr . ) Pe ( o ) scară întinsă ( sau largă ) = în măsură mare , ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...