Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LEMNĂRIE, LEMNĂRIT, CĂLUȘ, CERC, HĂDĂRAG, OBADĂ, SCAUN, CĂRBUNE, CĂUȘ, CAPRĂ ... Mai multe din DEX...

LEMN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LEMN, (2, 3) lemne s.n. 1. Țesut conducător al unor plante superioare, alcătuit din trahee, parenchim și fibre cu lignină, folosit ca material de construcție, drept combustibil etc. * Expr. A fi de lemn (sau ca lemnul) = a nu simți nimic, a fi insensibil. A se face de lemn = a înțepeni; a deveni dur. A rămâne ca de lemn = a înlemni, a încremeni (din cauza unei surprize, unei emoții etc.). A îngheța lemn = a înțepeni de frig, a îngheța tun. 2. Tulpina și ramurile unui arbore (sau arbust) tăiat, servind pentru construcții, drept combustibil etc.; bucată ruptă sau tăiată din trunchiul sau din ramurile unui arbore (sau unui arbust). * Expr. Doarme de poţi tai lemne pe el, se spune despre cineva care doarme greu. E ger de crapă lemnele, se spune când e foarte frig. 3. (Înv. și pop.) Copac, arbust. * Compuse: lemn-câinesc = arbust cu frunze mici și groase, cu flori albe și fructe negre, cultivat prin grădini, ca gard viu (Ligustrum vulgare); lemn dulce = plantă erbacee cu flori mici, liliachii; plutitoare-dulce (Glyicyrrhiza echinata); lemnul-domnului = subarbust din familia compozeelor, cu flori galbene și cu miros de lămâie; lemnuș (Artemisia abrotanum). - Lat. lignum.

Sursa : DEX '98

 

LEMN s. v. arbore, copac, pom.

Sursa : sinonime

 

LEMN s. (BOT.) lemn-câinesc (Ligustrum vulgare) = (reg.) mălin, măliniță, lemnul-câinelui; lemn-dulce (Glycyrrhiza echinata) = (reg.) ciorânglav, iarbă-dulce, rădăcină-dulce; lemn-râios (Evonymus verrucosa) = salbă-râioasă, (reg.) vonicer, cerceii-babei (pl.); lemnul-bobului (Cytisus nigricans) = salcâm-galben, (reg.) bobițel, drob, grozamă-mare; lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum) = (reg.) alimon, lemnuș, iarba-lui-Dumnezeu; lemnul-Maicii-Domnului (Santolina chamaecyparissus) = (reg.) limbricariță, iarbă-sfântă, lemn-sfânt, lemnul-Domnului, poala-Maicii-Domnului; lemnul-vântului (Syringa josikaea) = (Transilv.) scumpie.

Sursa : sinonime

 

lemn s. n., (bucăți de arbore, arbori) pl. lémne

Sursa : ortografic

 

LEMN \~e n. 1) Parte dură a arborilor, constând dintr-un țesut compact sau fibros, aflat între scoarță și măduvă. 2) Material provenit din tulpina sau ramurile groase ale unui arbore tăiat și folosit în construcții sau pentru confecționarea diferitelor obiecte. 3) mai ales la pl. Trunchiuri, ramuri, crengi de copaci sau tufari tăiați și folosiți drept combustibil. \~e de foc. * Ger de crapă \~ele ger cumplit. A rămâne \~ a rămâne încremenit. 4) : \~-câinesc arbust cu frunze mici, cu flori albe și fructe negre, cultivat în parcuri, pentru a forma garduri vii. \~ul-domnului arbust din familia compozitelor cu flori galbene și cu miros de lămâie. /<lat. lignum

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LEMN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 288 pentru LEMN.

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

... Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm ... dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei ... a fost copacul; ducându-se la acel loc, găsi iarăși icoana ce dispăruse din biserică. Atunci, ajutat de tovarășii săi, ciobanul făcu o bisericuță de lemn, ce se vede încă pe deal din susul mănăstirii; pe rădăcina stejarului este zidit oltarul, și multe minuni s-au făcut atunci de către icoana ... ca cei mai mulți din timpii vechi, auzind de aflarea icoanei de care vorbirăm, fondă pe la 1640, în poalele dealului, în josul bisericii de lemn, o frumoasă biserică, în care se vede că icoana a primit să fie mutată. Devoția credincioșilor, și mai ales a femeilor ...

 

Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă

Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Răzbunarea lui Statu-Palmă [1] de Vasile Alecsandri    Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt povești în lume și se spun pe lângă vatră, Ei duc zile cu piticul Statu-Palmă-Barba-Cot.    Amândoi pe-o vale verde, la picioarele-unui munte, Lungiți unul lângă altul, stau grăind în limba lor. Dar ei sunt în neastâmpăr. Când și când pe a lor frunte O gândire-ntunecată se întinde ca un nor.    â€žO cunoști pe Trestiana, frate?“ zice Strâmbă-Lemne. „O cunosc... când se arată, soarele îi face semne, Căci de când Ileana mândră n-au văzut el așa floare... Ca Ileana Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“    â€žBine zici, dar nu-mi stă-n minte cum l-așa frumoasă fată Buturuga Statu-Palmă au putut să fie tată!“ „Pomul nalt, frumos, răsare din sămânța cea măruntă, Ș-apoi știi tu că Pepelea vornicel i-au fost de nuntă!...“    Urieșii, stând pe coate, au trântit un hohot mare Cât s-au răsunat pământul într-o ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Hagi-Tudose de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Dincolo de "Crucea de peatră", d-a stânga Șoselei Vitanului, se ridică biserica "Sfânta Troița". Mândrețe de biserică. Ce zugrăveli, pe dinăuntru și pe dinafară, cum arar se mai pomenesc numai la bisericile din vechime. Dar de asculți la troițeni, mai cu seamă la cei bătrâni, te apucă amețelile când încep ei să-și ridice biserica în slava cerului. Mă rog, nu au atâtea degete la amândouă mânele câte minuni se află în sfântul locaș. Și când se încurcă, se fac foc bătrânii troițeni; ba își mușcă degetele la numărătoare, căci iată, cum au apucat ei să numere minunile: ridică amândouă mânele în dreptul ochilor, ți le vâră sub nas cu degetele răsfirate, apoi la fiece laudă zice "una la mână" și moaie câte un deget în gură. La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba se preface în supărare, supărarea în ceartă și cearta în gâlceavă. Cum să cază ei la învoială?... Fiecare vrea să laude și să numere numai cum vrea el, iar nu cum ...

 

Ion Luca Caragiale - Urgent

Ion Luca Caragiale - Urgent Urgent de Ion Luca Caragiale 1901 Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 654 - 15 noiembrie D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută octombre cu No. 597 asupra necesității de lemne pe care o simte școala, vă rugăm ca de urgență să binevoiți a ne trimite cantitatea prevăzută, căci vremea se strică și amenință să nu mai putem urma cursurile fără combustibil. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 683 - 1 decembre D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută noiembre 15 cu No. 654, avem onoare a vă repeta cu insistență rugăciunea ce v-am făcut în privința lemnelor de încălzit necesare școalei de fete No. 1 din această urbe, care se află în lipsă de căldură suficientă pentru studii pe timpul de iarnă, mai ales așa de aspră cum este cea actuală, încât elevele sunt incapabile a mai scrie cu mânile înghețate, și chiar profesoarele sufăr neputându-se dezbrăca în clasă, ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură iară la prestevirea omului Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului de Antim Ivireanul Întristat, jalnic și amar să vĂ©de a fi răspunsul morții la om, de vrĂ©me ce Dumnezeu pe strămoșul nostru Adam, pentru păcatul neascultării, l-au osândit spre moarte, zicându-i: Pământ ești și în pământ vei mĂ©rge. Însă de va sta neștine să ia seama cu tot dinadinsul socoteala aceii osânde și sfârșitul acelui răspuns a lui Dumnezeu nu o va afla să fie muncă și pedeapsă, ce mare facere de bine și mare dobândă. Pentru căci de n-ar fi hotărât Dumnezeu moartea la om era să se facă răotatea nemoartă și păcatul necurmat. Și pentru aceasta zice Sfânta Scriptură și acum ca nu cumva să întinză mâna sa și va lua din lemnul vieții și va mânca și va trăi în vĂ©ci. Preceput-aț pricina, cum că după ce au mâncat din lemnul cunoștinții și au căzut în păcatul neascultării l-au oprit Dumnezeu să nu carea cumva să mănânce și din lemnul vieții și va trăi în vĂ©ci și să se facă răutatea nemoartă și va rămânea omul ...

 

Grigore Alexandrescu - Toporul și pădurea

... silință, cercări îndelungate, Dînd în dreapta și-n stînga, cu puțină sporire, Țăranul se întoarse fără de izbutire. Dar cînd avu toporul o coadă de lemn tare, Puteți judeca singuri ce tristă întîmplare. Istoria aceasta, d-o fi adevărată,         Îmi pare că arată         Că în fieșce țară Cele mai multe rele ...

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

... pământ ori moloz și balele lor, și înlocuesc treptat-treptat părțile lemnoase pe cari le distrug. S'au văzut, pe urma lor, stâlpi întregi de lemn preschimbați astfel în coloane de beton. Când nu le mai place locul, fiindcă l-au secătuit, atunci nu-și mai bat capul cu dresul; opera ...

 

Alphonse de Lamartine - Toamna (Lamartine)

Alphonse de Lamartine - Toamna (Lamartine) Toamna de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Salutare, lemne triste, ce verzi, galbene-nnegriți, Frunzi ce, căzând risipite pe livezi, vă veșteziți! Salutare, voi frumoase zile ce ați mai rămas! În voi tânguirea firii urmează c-un slab, trist pas. Ea se cuvine durerii, mie-mi place s-o privesc; Singuratica cărare, uitat pășind, o citesc. A! să mai văz înc-o dată soarele îngălbenind, A cărui lumină slabă abia pătrunde sclipind La piciorul meu ce sună frunza, lemnul cel uscat, Întunericimea deasă în pădurea ce-am călcat. În aste zile de toamnă, când natura-și dă sfârșit, Dar! aflu mai mult plăcere l-al ei ochi acoperit: Este al unui prieten tristul rămâi sănătos , Este zâmbirea din urmă genei ce, lăsată-n jos, Moartea vine s-o închiză, mai mult a nu s-ardica. Așa orizonul vieții gata fiind a lăsa, A lungilor mele zile nădejdea slabă plângând, Mă mai întorc înc-o dată și, nesățios cătând, Mă uit l-ale sale bunuri ce încă n-am întâlnit, Bunuri de la care soarta pân-acum m-a ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Două lacrîmi

... lipiră de frunte. Ce ochi mari și albaștri, ca două flori de cicoare ! — Îngrijesc alde părinți... răspunse ea arătîndu-mi două cruci vechi de lemn. — Aci odihnesc? — Aci; și le-am pus la cap doi vișini, și amîndoi înfloresc, dar se scutură și roade nu fac. "Amîndoi înfloresc ... se duse tremurînd și mai departe. Într-o clipă fusei pe platou. Ea smulgea bălăriile de pe două morminte alăturea cu celelalte. Și crucile de lemn nu erau așa de vechi. Se uită blajin și trist la mine. — Ce faci aici, surată? — Îngrijesc alde surori... — Aci odihnesc? â ...

 

Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș

... neobișnuit de simpatic. Dar într-o zi, o flacără alergă sub streșini, fumul și scînteile au umplut aerul, decoruri și costume, spezi și pumnale de lemn, chivere și coroane de carton, lemnărie și tencuială, toate au căzut la pămînt și s-au prefăcut în cenușă. Zidurile singure au rămas, decoruri triste ... gang, desenă o siluetă neagră și dispăru. Fața-i era plînsă de adevărate lacrimi, și nu de lacrimi de cabotină, iar el, în sicriul de lemn, pentru cea din urmă oară mă făcu să zîmbesc printre lacrimi, căci din ființa lui, la lumina aceea, se vedea aproape numai pîntecul enorm boltit ...

 

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

... seara pentru repararea și întreținerea acestor monștri. O ceartă neîncetată de ciocane căzute zgomotos pe nicovală umplea aerul. Ferăstraele scîrțîiau și o pulbere măruntă de lemn zbura ici-colo, purtată de vînt. Strujituri blonde ca niște papiliote desfăcute zăceau aruncate în toate părțile, șuruburi și mutelci te împiedicau la fiecare pas ... nici o treabă, își vedea liniștit de lucrul lui... Iar în fundul curții, subt un uriaș șopron, toate sfărămăturile și risipa aceasta de fier, de lemn și de oțel, se adunau zi cu zi ca în urma unui vast naufragiu. Mereu tot alte sfărîmături veneau să se adaoge celor vechi, voind ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEMN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 665 pentru LEMN.

LEMNĂRIE

... LEMNĂRÍE^1 , lemnării , s . f . 1. Cantitate , grămadă ( mare ) de lemne . 2. Material lemnos care intră într - o construcție . 3. ( Reg . ) Magazie de lemne . - Lemn

 

LEMNĂRIT

LEMNĂRÍT s . n . ( Rar ) Meseria lemnarului ( 1 ) ; lemnărie ^2 . - Lemnar + suf . -

 

CĂLUȘ

... CĂLÚȘ , călușuri , s . n . 1. Bucată de lemn sau de metal care se pune între dinții dinainte ai unui animal , spre a - l forța să țină gura deschisă ; mototol de cârpe ... introduce în gura unei persoane , pentru a o împiedica să strige . 2. Bețișor care face parte din mecanismul de declanșare al capcanelor de lemn . 3. Mică piesă de lemn cu o formă specială , pe care se sprijină coardele întinse ale unui instrument muzical ; scaun . 4. Suport de lemn pe care pictorul își așază tabloul când lucrează ; șevalet . 5. Utilaj de foraj , pentru rotirea prăjinilor , folosit în forajul prin percuție sau în cel manual ...

 

CERC

... 3. Linie în formă de arc . 4. Fig . Sferă , întindere , cuprins , limită ( de cunoștințe , de atribuții , de ocupații etc . ) II. Nume dat unor obiecte de lemn , de metal etc . în formă de linie circulară . 1. Bandă subțire de metal sau de lemn care înconjură un butoi cu doage pentru strângerea și consolidarea acestora . 2. Bandă subțire ( de metal ) cu care se consolidează un cufăr , un geamantan etc ... de lemn ale vehiculelor , pentru a consolida obezile și pentru a servi ca piesă de uzură la rulare . 4. Obiect de lemn de formă circulară , pe care îl rulează copiii lovindu - l cu un bețișor . 5. ( Înv . ) Diademă . III. Disc gradat , întrebuințat la unele instrumente de măsură ...

 

HĂDĂRAG

... HĂDĂRÁG , hădăragi , s . m . ( Reg . ) 1. Lemnul gros și mobil al îmblăciului cu care se bat cerealele . 2. Piesă de lemn sprijinită pe piatra de moară , care scutură teica , lăsând să cadă boabele din coșul morii ; hădărău . 3. Fiecare dintre lemnele de care trag pescarii la ...

 

OBADĂ

... OBÁDĂ , obezi , s . f . 1. Fiecare dintre bucățile de lemn încovoiat care , împreunate , alcătuiesc partea circulară a unei roți de lemn ( la car , la căruță , la moară etc . ) ; p . gener . partea circulară a unei roți de lemn ( peste care se montează șina . 2. ( La pl . ) Instrument de tortură în evul mediu , alcătuit din două bucăți de lemn având fiecare câte o scobitură în formă de semicerc și care , închizându - se , imobilizau picioarele sau mâinile osândiților sau ale robilor ; p . ext . cătușe , fiare ...

 

SCAUN

... SCÁUN , scaune , s . n . I. 1. Mobilă ( de lemn , de metal etc . ) cu sau fără spetează , pe care poate să șadă o singură persoană . 2. Tron ; p . ext . funcția și autoritatea monarhului , a ... la care își exercită profesiunea diverși meseriași . 2. Suport , postament la diferite unelte , instrumente , mașini sau organe de mașini . 3. Schelet făcut din grinzi de lemn , care susține învelitoarea unui acoperiș și elementele pe care aceasta se sprijină . 4. Placă de lemn cu două piciorușe și o față curbă , pe care se sprijină coardele instrumentelor muzicale cu arcuș . III. Faptul de a elimina materiile fecale ...

 

CĂRBUNE

... lemnului sau ca produs secundar la distilarea uscată a lemnului , folosit în siderurgie , drept combustibil etc . ; mangal . 3. Creion negru obținut dintr - un lemn de esență foarte moale , carbonizat , folosit la desen , crochiuri , schițe etc . II. 1. ( Med . ) Antrax . 2. ( Zool . ; în sintagma ) Cărbune enfizematos = boală infecțioasă acută a ...

 

CĂUȘ

... CĂÚȘ , căușe , s . n . 1. Vas de lemn in formă de cupă sau de lingură mare , folosit pentru a lua apă , făină , grăunțe etc . ; cauc ; p . ext . nume dat ... 3. Lingură de formă specială folosită la prepararea brânzeturilor , cu care se scoate , se așază și se amestecă coagulul . 4. Lingură de tablă sau de lemn cu ajutorul căreia se scoate apa din barcă . 5. Piesă din tablă folosită pentru legarea cablului de foraj de un ax sau a două ...

 

CAPRĂ

... Numele unui joc de copii , în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi , iar ceilalți sar peste el . II. 1. Unealtă de lemn cu patru picioare , încrucișate două câte două , pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul . 2. Sistem de lemne încrucișate ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...