|
|
||
|
Vezi și forma bază: UMFLA Vezi și:UMFLA, CAMERĂ, CREȘTE, DEZUMFLA, INTUMESCENT, PUHAV, UMFLARE, ÎNFOIA, ÎNFOIAT, ÎNGÂMFA ... Mai multe din DEX...UMFLAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. UMFLÁT, -Ă, umflați, -te, adj. 1. (Despre obiecte cu pereți elastici sau plianți) Care și-a mărit (la maximum) volumul prin umplerea cu aer sau cu alt fluid. ** (Despre organe anatomice, mai ales despre stomac) Care și-a mărit volumul; (despre oameni) care are o senzație de balonare (în urma mâncării excesive). ** Înfoiat, răsfirat (de vânt). 2. (Despre ape) Care a crescut, și-a mărit nivelul (și a ieșit din albie). 3. (Despre piele, țesuturi, organe etc.) Inflamat. 4. Fig. (Fam.; despre cifre, prețuri etc.) Care este exagerat de mare, de ridicat. 5. Fig. (Fam.; despre felul de a se exprima al cuiva) Afectat, bombastic, emfatic. - V. umfla.Sursa : DEX '98 Umflat ≠ dezumflatSursa : antonime UMFLÁT adj. v. afectat, artificial, bombas-tic, căutat, convențional, declamator, emfatic, exagerat, excesiv, exorbitant, fals, făcut, grandilocvent, manierat, mare, nefiresc, nenatural, pompos, pre-tențios, retoric, ridicat, scump.Sursa : sinonime UMFLÁT adj. 1. dilatat. (Un fluid \~.) 2. (pop.) buricat. (Parte \~ a unui obiect.) 3. v. bombat. 4. v. gras. 5. v. balonat. 6. v. holbat. 7. v. buhăit. 8. v. borcănat. 9. v. tumefiat. l0. v. înfoiat. 11. în-foiat, învolt. (Fustă \~.) 12. v. bufant. 13. v. cres-cut.Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru UMFLATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 214 pentru UMFLAT. Gheorghe Asachi - Broasca și boul ... s-umflă, se întinde Ș-apoi zice: Sorioară, Nu-s ca boul, buneoară? Dar aceasta i-au zis: Ba! Broasca urmând a se umfla, Zis-au iar: En vezi, lelică! Soro,-ți spun că ești tot mică! Oare acuma l-am agiuns? Încă nu, i s-au răspuns. Broasc ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella Fanta-Cella de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Aici țipătul goelanzilor nu e, ca aiurea, ascuțit și jalnic. La Miramare cerul e albastru ca o boltă de peruzea. Marea se îndoaie în cute de smarald, bătând malurile golfului și prelingând licărișul zării, arcuit din lagunele Veneției până în livezile Iliriei. Șalupele, cu două pânze, alunecă, se întrec, ca lebedele când își încondură aripile și vâslesc adânc cu picioarele lor cenușii. Și nu e dor, nu e farmec și cântec de dragoste pe care călătorul să nu-l simtă izvorând de pretutindeni din pânza ce lincăie molatic și din albia țărmurilor cu grădini de chiparoși și portocali. Și dacă năvodul atârnă greu, pescarii întind vesel de funii. Mușchii lor de aramă se umflă; mânecile trosnesc; chipurile lor, torturate de opintire, se-nviorează; iar când apar din valuri maldărele de pești, care sar și scutură din coadă, încep cu toții să cânte, în mijlocul șuietului de peste ape, cântece moștenite de la strămoșii lor. "Eviva! colț fericit al lumii, cu adieri și calde, și răcoroase. Cât vei fi bogat în pește și aurit de soare, vom pluti în copăile noastre până în matca Adriei." "Apus norocos, ce momești ... Ștefan Octavian Iosif - Fîntîna vrăjită Ştefan Octavian Iosif - Fîntîna vrăjită Fîntîna vrăjită de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Jos, la fîntîna dintre plopi, Descînt-o vrăjitoare. Se umflă apa — joacă stropi În scăpătat de soare. Se umflă apa, scade iar, Și parcă vrea să fiarbă, Se-ndoaie plopii și tresar, Vrăjiți de hîda oarbă. Și tot șoptind, și tot vrăjind, Aruncă bobii-n sită. Se-ndoaie plopii vîjăind, Și noaptea e sosită. Și tot vrăjind, și tot șoptind, Ea face-un semn cu mîna — Din plopi foi moarte se desprind Și clocote fîntîna. Legate-s apele de-acum, Ea-n umbră stă și-așteaptă. Un călăreț trudit de drum Spre cei doi plopi se-ndreaptă. Spre gura însetată el Găleata o apleacă, Bea apa descîntată el, S-aruncă-n șea și pleacă. Dar nici doi pași nu face-n drum, Stă roibul, sforăiește, Și două brațe-l prind acum Pe călăreț în clește. Se apără cu suflet stîns, Și luptă, și se zbate, Dar vrăjitoare-l ține strîns Și-i călărește-n spate. Cu pintenii el bate-n cal, Stă zările să soarbă, Pădure, holde, vale, deal Se pierd în noapte oarbă. Și-n zori de zi au fost găsiți ... Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul Calul, vulpea, lupul de Ion Heliade Rădulescu O vulpe copilandră ce-abia se apucase De-aceea ce-nvățase, Să calce-n urma mă-sii, în pungă fără bani, Să cumpere la gâște, găini, cocoși, curcani... Porni din vizunie, Prin crâng se tot coti, Ieși într-o câmpie -- Ș-odată se opri. Un cal slobod aicea păștea în voie bună; A vântului suflare prin coamă-i se juca, Și falnic peste câmpuri în preajmă-i căuta, De latele-i copite pământul se detună. Dar biata speculantă cal încă nu văzuse; * Se uită, îl măsoară, Și ochii-n cap îi joacă Și dinții-n gură-i toacă... Se-ntoarce, se strecoară, Prin tufe o tulește și-n clip-acasă fuse. Aleargă la cumătrul, nea lupul, și-l găsește: "Nea lupe, cumetrașe, dă tare, te gătește, Vin', vino după mine, ici, uite, la un loc, Să vezi un... ăla mare, un frunteș dobitoc. Aoleo, dragă cumetre! E un zdravăn chilipir, D-aci poți, zău, să te umfli Și în burtă, și-n chimir." Iar lupul îi rânjaște (căci astfel el zâmbește) Și-ncepe să-i vorbească: "Cu mine cin' s-a pus ... Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoşi calde Ultimele gogoși calde de Ion Luca Caragiale Ultimele gogoși calde [I] (Serviciul telegrafic particular) Țarigrad, marți, Ședința Parlamentului. - Deputatul Gianabet interpelează pe ministrul de resbel, în privința bombelor cu cari se bombardează orașele românești. Interpelatorul întreabă, dacă ministrul știe pentru ce ghiulelele nu bat la țintă și nu fac explozie, spre rușinea lui Abdul-Kerim. Ministrul răspunde: ioc ! Dupe răspunsul ministrului, Parlamentul votează o moțiune de sictir ministerului, formulată de interpelator. Anasini-Zavrac, capul centrului drept, este chemat a forma noul cabinet. Vidin, marți seara. Materialul de artilerie din cetate a tras reveneală. Bombardarea cetății a început. Ghiulelele din Calafat fac stricăciuni mari. Lui Hogea din Vidin, o ghiulea i-a luat ceașca cu cafea din mână tocmai când o aducea la gură. Unui cadiu, o altă ghiulea i-a spart luleaua ciubucului. Pe ulițele Vidinului au rămas multe perechi de papuci fără stăpân. De trei zile câinii din cetate urlă a pustiu. Agenția Havas a trimis din București către ziarele din străinătate următoarea depeșe: Toate silințele guvernului român, de a opri ca teritoriul său să devie ... Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon Vasile Alecsandri - Cucoana Chiriţa în balon Cucoana Chirița în balon de Vasile Alecsandri Farsă de carnaval Cuprins 1 PERSONAJELE 2 SCENA I 3 SCENA II 4 SCENA III 4.1 I 4.2 II 4.3 III 5 SCENA IV PERSONAJELE COSTICĂ HAZLIUL LICĂ PANGLICĂ UN COMISAR UN VÂNZĂTOR DE ALUNE PRĂJITE PUBLIC CUCOANA CHIRIȚA GRIGORI BÂRZOI, soțul ei ELLIEN MOGHIOR, aeronaut ungur NAE NĂUCESCU DESPA, soția lui (Scenele se petrec din dosul Mitropoliei, pe piața destinată pentru ascendarea baloanelor, 1874.) Notă. La deschiderea cortinei, câțiva soldați, în mijlocul scenei, țin frânghiile ce sunt legate de năvodul balonului. Ellien Moghior e în naselă, ocupat a-și face pregătirile de plecare. Balonul, purtând cu litere mari numele de Ciubăr-Vodă, este înălțat astfel ca să fie văzut de publicul din sală. Nasela e ornată cu steaguri tricoloare. Lume multă în fund. În dreapta, o estradă. Pe laița din față, Năucescu și Despa. Hazliu și Panglică se primblă pe sub estrade lornietând damele. Vânzătorul se poartă pintre public, strigând din timp în timp: Alune prăjite! șeapte de-o para! SCENA I PUBLICUL, MOGHIOR, NĂUCESCU, DESPA, HAZLIU, PANGLICĂ,VÂNZATORUL, [CHIRIȚA] COR Ce minune! ce drăcie! Parcă-i din poveste, ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Milogul Milogul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Vântul de toamnă, rece și umed, țiuie în rămășițele frunzelor risipite în crăcile copacilor din lunca Vitanului. În albia sa încovoiată, Dâmbovița își mână liniștit apa tulbure, galbenă și pe-alocurea pătată cu șuvițe de sânge închegat, supte din talpa zalhanalei. Duhoare grasă năbușește aerul îngreuiat de-o bură rece și deasă. Stolurile de ciori se răsfiră, se amestecă, se gonesc, croncăie și se-abat păcură pe hârcile albe de bivoli și de boi, împrăștiate pe netezișul ruginiu din fața zalhanalei. De-a stânga apei, cam cât prinde ochiul, dincolo de hanul din răscruci, stă casa lui Căliman potcovarul, mai mult fâșii și petice de pământ galben decât văruială. Pornită pe spate, cu olanele de pe acoperiș zobite și mucede, împănate cu mușchi, și mai sus îi cresc două urechelnițe cu solzi groși și verzi. Pe prispa ferită de streașina lată, plină cu scule, cu troace, șade în colacul picioarelor Căliman potcovarul. Negru, uscat și ars în obraji, cu ochii mari și albi, cu luleaua stinsă și pleoștită într-o parte a gurii, când pifăie aruncă scrumul în sus și-și dezvelește, din buzele mari și ... Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj Vasile Alecsandri - Cucoana Chiriţa în voiaj Cucoana Chirița în voiaj de Vasile Alecsandri Cântecel comic Cântat de dnul Millo, la Teatrul din București. (Teatrul reprezintă un salon.) CHIRIȚA (în costum ridicol de voiaj, intră zburdalnic. Ea poartă malacof exagerat, tocă de catifea neagră cu flori, pene și cordele stacoșii etc.) (Ea cântă pe aria “Royal tambourâ€�:) Iată-mă-s! am sosit Dintr-o călătorie În care-am pătimit O sută de șotii ș-o mie. Dar, zău, nu mă căiesc, Nu-mi pasă de nimică; Eu sunt zdragon și mă numesc Chirița cea voinică. Ce voiagiu minunat! Ce frumos m-am primblat! În urmă-mi am lăsat Un nume lăudat. Plecăciune, boieri. (Se închină.) De mult nu ne-am văzut. Sănătoși!... Dar cucoanele? și copiii? bine? Mă bucur. Aud? și mie precum vedeți îmi merge de minune... sărut ochișorii. (Se întoarce în loc de-și arată talia.) Am fost la Paris de mi-am așezat plodu la școală ca să învețe politica, pentru că-n ziua de astăzi, la noi, un om ce nu știe politica nu plătește nici chiar cât jilțul cel stricat care s-a vândut cu doba la București pentru plată de impozit... ... Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Pan Ştefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Pan Cîntecul lui Pan de Gottfried Keller , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , an. III, nr. 39, 26 septembrie 1904 Brațe-n brațe stau stejarii în pădurea seculară. Azi, fiind cu voie bună, vechiul cîntec și-l cîntară. A-nceput departe-n margeni cel mai tînăr să s-alinte Și un freamăt și un clatin s-au pornit apoi-nainte : Alerga un vajnic ropot, se umflau bogate valuri, Și vîrtejul printre vîrfuri se rostogoli pe dealuri. Iar acum cînta-n coroane, șuiera-n văzduh furtuna, Pînă-n rădăcini de-a valma duduia trosnind într-una. Cînd și cînd huia stejarul cel mai nalt din creștet, falnic Codru-n cor întreg pe urmă răspundea vuind năvalnic ! Mîndru joc era, asemeni unei mări cînd se revarsă, Albă se bătea-n sclipire frunza spre nord-est întoarsă. Tata Pan făcea doar însuși vechea ceteră să sune, Învățînd copiii, codri, melodiile, străbune. Și din cele șapte tonuri ce cuprind în ele toate Cîntecele, vechiul meșter ce minuni de cîntec scoate ! Tinerii poeți și cintezi stau și-ascultă în tăcere ; Pitulați în tufe dese sorb cîntarea cu Ștefan Octavian Iosif - Husarii Ştefan Octavian Iosif - Husarii Husarii de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Un tropot - trâmbița râsună, Cresc nourii de praf treptat, Husarii sunt! Ei vin în goană, Și-au ordin ca să mâie-n sat. Abia sosiți aici, spre seară, Ai patriei apărători, Și bucurie, dar și teamă Cuprinde pe locuitori. Nici bucuria lor, nici teama Nu poate naște din senin: Sunt chipeși, buni băieți, husarii, Dar... cam râvnesc la bun străin. — Ia seama, fata mea, la toate — Șoptește mama serioasă — Cumva să nu călătorească Vreun lucru mai de preț din casă. Odat' cu zorile, husarul E treaz, și toți sărind pe cai Dau pinteni, sună de plecare, Dispar departe peste plai. Cu o durere negrăită Se uită fata după ei: Frumoșii ochi înoată-n lacrimi, Oftând se umflă pieptul ei. — De ce ești, fata mea, tu tristă? Vorbește: ce s-a întâmplat? — Ah, mamă, a plecat husarul Și inima el mi-a Alecu Donici - Adevărul sau cucoșul de la moară ... Izbea din înălțime În aer spumegând, Morarul simțea foame. Deci iese el din moară Și vede cum cucoșul, sărind pe-o grindișoară, În pene se umfla, Din gât se încorda, Ș-apoi, căscându-și pliscul, se pare că cânta. Însă a lui cântare, de vuiet mistuită, Era neauzită. Morarul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru UMFLATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru UMFLAT. ... și a fost necredincioasă bărbatului ei, apele aducătoare de blestem vor intra în ea, și -i vor pricinui amărăciunea; pîntecele i se va umfla, coapsa i se va usca, și femeia aceasta va fi de blestem în mijlocul poporului ei. 28 Dar dacă femeia nu s`a pîngărit ... Deuteronomul Capitol 8 Deuteronomul 7 Deuteronomul Capitol 8 1 Să păziți și să împliniți toate poruncile pe cari vi le dau astăzi, ca să trăiți, să vă înmulțiți, și să intrați în stăpînirea țării pe care a jurat Domnul că o va da părinților voștri. 2 Adu-ți aminte de tot drumul pe care te -a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească și să te încerce, ca să-ți cunoască pornirile inimii și să vadă dacă ai să păzești sau nu poruncile Lui. 3 Astfel, te -a smerit, te -a lăsat să suferi de foame, și te -a hrănit cu mană, pe care nici tu n`o cunoșteai și nici părinții tăi n`o cunoscuseră, ca să te învețe că omul nu trăiește numai cu pîne, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăiește omul. 4 Haina nu ți s`a învechit pe tine, și nici nu ți s`au umflat picioarele, în timpul acestor patruzeci de ani. 5 Recunoaște dar în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe ... Iov Capitol 15 Iov 14 Iov Capitol 15 1 Elifaz din Teman a luat cuvîntul, și a zis: 2 ,,Se cade să dea înțeleptul ca răspuns înțelepciune deșartă? Sau să-și umfle pieptul cu vînt de răsărit? 3 Să se apere prin cuvinte cari n`ajută la nimic, și prin cuvîntări cari nu slujesc la nimic? 4 Tu nimicești chiar și frica de Dumnezeu, nimicești orice simțire de evlavie față de Dumnezeu. 5 Nelegiuirea ta îți cîrmuiește gura, și împrumuți vorbirea oamenilor vicleni. 6 Nu eu, ci gura ta te osîndește, buzele tale mărturisesc împotriva ta. 7 Tu ești omul care s`a născut întîi? Te-ai născut tu înaintea dealurilor? 8 Ai fost tu la sfaturile lui Dumnezeu; și ai sorbit din ele înțelepciune pentru tine? 9 Ce știi tu și să nu știm și noi? Ce cunoștință ai tu pe care să n`o avem și noi? 10 Între noi sînt peri albi, bătrîni, oameni mai înziliți decît tatăl tău. 11 Puțin lucru sînt mîngîierile lui Dumnezeu pentru tine, și cuvintele cari-ți vorbesc atît de blînd?... 12 Încotro te trage inima, și ce înseamnă această privire țintă a ... Psalmii Capitol 93 Psalmii 92 Psalmii Capitol 93 1 Domnul împărățește, îmbrăcat cu măreție; Domnul este îmbrăcat și încins cu putere: de aceea lumea este tare și nu se clatină. 2 Scaunul Tău de domnie este așezat din vremuri străvechi; Tu ești din vecinicie! 3 Rîurile vuiesc, Doamne, rîurile vuiesc tare, rîurile se umflă cu putere. 4 Dar mai puternic decît vuietul apelor mari, și mai puternic decît vuietul valurilor năpraznice ale mării, este Domnul în locurile cerești. 5 Mărturiile Tale sînt cu totul adevărate; sfințenia este podoaba Casei Tale, Doamne, pentru tot timpul cît vor ținea vremurile. Psalmii Ieremia Capitol 46 Ieremia 45 Ieremia Capitol 46 1 Cuvîntul Domnului spus proorocului Ieremia asupra neamurilor: 2 asupra Egiptului, împotriva oastei lui Faraon Neco, împăratul Egiptului, care era lîngă rîul Eufratului, la Carchemiș, și care a fost bătută de Nebucadnețar, împăratul Babilonului, în al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda: 3 ,,Pregătiți scutul și pavăza, și mergeți la luptă; 4 înhămați caii, și încălecați, călăreți; arătați-vă cu coifurile voastre, lustruiți-vă sulițele, îmbrăcați-vă cu platoșa!... 5 Ce văd? Li -i frică, dau înapoi; vitejii lor sînt bătuți; fug fără să se mai uite înapoi... Groaza se răspîndește în toate părțile-zice Domnul. - 6 Cel mai iute nu scapă prin fugă, cel mai viteaz nu poate scăpa! La miază-noapte, pe malurile Eufratului, se clatină și cad! 7 Cine este acela care înaintează ca Nilul, și ale cărui ape se rostogolesc ca rîurile? 8 Este Egiptul. El se umflă ca Nilul, și apele lui se rostogolesc ca rîurile. El zice: ,Mă voi sui, voi acoperi țara, voi nimici cetățile și pe locuitorii lor. 9 Suiți-vă, cai! Năpustiți-vă, cară! Să iasă vitejii, cei din Etiopia și din Put, cari mînuiesc ... Osea Capitol 13 Osea 12 Osea Capitol 13 1 Cînd vorbea Efraim, răspîndea groaza în Israel. Dar cum a păcătuit cu Baal, a murit. 2 Și acum ei păcătuiesc într`una, își fac chipuri turnate din argintul lor, idoli născociți de ei, lucrare făcută de meșteri. Acestora le vorbesc ei, și jertfind oameni, sărută viței! 3 De aceea, vor fi ca norul de dimineață, ca roua care trece repede, ca pleava suflată de vînt din arie, ca fumul, care iese din horn. 4 Dar Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, din țara Egiptului încoace. Tu cunoști că nu este alt Dumnezeu afară de Mine, și nu este alt Mîntuitor afară de Mine. 5 Eu te-am cunoscut în pustie, într`un pămînt fără apă. 6 Dar cînd au dat de pășune, s`au săturat, și cînd s`au săturat, inima li s`a umflat de mîndrie; de aceea M`au uitat. 7 Eu M`am făcut ca un leu pentru ei, și -i pîndesc ca un pardos pe drum. 8 Mă năpustesc asupra lor, ca o ursoaică lipsită de puii ei, le sfîșii învelișul inimii; îi înghit pe dată ca un leu, și fiarele ... ... niciuna din faptele lor! 8 Nu se va cutremura țara din pricina acestor mișelii, și nu se vor jăli toți locuitorii ei? Nu se va umfla toată țara ca rîul, ridicîndu-se și pogorîndu-se iarăș ca rîul Egiptului? 9 În ziua aceea, zice Domnul Dumnezeu, voi face să asfințească soarele ... 1 Corinteni Capitol 13 1 Corinteni 12 1 Corinteni Capitol 13 1 Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n`aș avea dragoste, sînt o aramă sunătoare sau un chimval zîngănitor. 2 Și chiar dacă aș avea darul proorociei, și aș cunoaște toate tainele și toată știința; chiar dacă aș avea toată credința așa încît să mut și munții, și n`aș avea dragoste, nu sînt nimic. 3 Și chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n`aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic. 4 Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mîndrie, 5 nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mînie, nu se gîndește la rău, 6 nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr, 7 acopere totul, crede totul, nădăjduiește totul, sufere totul. 8 Dragostea nu va pieri niciodată. Proorociile se vor sfîrși; limbile vor înceta; cunoștința va avea sfîrșit. 9 Căci cunoaștem în parte, și proorocim în parte; 10 dar cînd va veni ce este desăvîrșit, acest ,,în parte`` se va sfîrși. ... 2 Corinteni Capitol 12 2 Corinteni 11 2 Corinteni Capitol 12 1 E nevoe să mă laud, măcarcă nu este de folos. Voi veni totuș la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în Hristos, care, acum patrusprezece ani, a fost răpit pînă în al treilea cer (dacă a fost în trup nu știu; dacă a fost fără trup, nu știu: Dumnezeu știe). 3 Și știu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu știu: Dumnezeu știe), 4 a fost răpit în rai, și a auzit cuvinte, cari nu se pot spune, și pe cari nu -i este îngăduit unui om să le rostească. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda; dar întrucît mă privește pe mine însumi, nu mă voi lăuda decît cu slăbiciunile mele. 6 Chiar dacă aș vrea să mă laud, n`aș fi nebun, căci aș spune adevărul; dar mă feresc, ca să n`aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decît ce vede în mine, sau ce aude dela mine. 7 Și ca să nu mă umflu de mîndrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, ... Coloseni Capitol 2 Coloseni 1 Coloseni Capitol 2 1 Vreau, în adevăr, să știți cît de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodicea și pentru toți ceice nu mi-au văzut fața în trup; 2 pentruca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniți în dragoste, și să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, 3 în care sînt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. 4 Spun lucrul acesta, pentruca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare. 5 Căci măcarcă sînt departe cu trupul, totuș cu duhul sînt cu voi, și privesc cu bucurie la buna rînduială care domnește între voi și la tăria credinței voastre în Hristos. 6 Astfel dar, după cum ați primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblați în El, 7 fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile cari v`au fost date, și sporind în ea cu mulțămiri către Dumnezeu. 8 Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia și cu o amăgire deșartă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos. 9 Căci în El locuiește trupește toată plinătatea ... Neemia Capitol 9 Neemia 8 Neemia Capitol 9 1 În a douăzeci și patra zi a aceleiaș luni, copiii lui Israel s`au adunat, îmbrăcați în saci și presărați cu țărînă, pentru ținerea unui post. 2 Cei ce erau din neamul lui Israel, despărțindu-se de toți străinii, au venit și și-au mărturisit păcatele lor și fărădelegile părinților lor. 3 După ce au șezut jos, au cetit în cartea Legii Domnului, Dumnezeului lor, a patra parte din zi; și altă a patra parte din zi și-au mărturisit păcatele și s`au închinat înaintea Domnului, Dumnezeului lor. 4 Iosua, Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia, Bani și Chenani s`au suit pe scaunul Leviților și au strigat cu glas tare către Domnul, Dumnezeul lor. 5 Și Leviții Iosua, Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodia, Șebania și Petahia, au zis: ,,Sculați-vă și binecuvîntați pe Domnul, Dumnezeul vostru, din vecinicie în vecinicie! ,,Binecuvîntat să fie Numele Tău cel slăvit, care este mai pe sus de orice binecuvîntare și de orice laudă! 6 Tu, Doamne, numai Tu, ai făcut cerurile, cerurile cerurilor și toată oștirea lor, și pămîntul cu tot ce este pe el, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UMFLATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentru UMFLAT. UMFLÁ , úmflu , vb . I . 1. Tranz . A mări volumul unui obiect cu pereți elastici sau plianți , umplându - l cu aer sau cu alt fluid . 2. Refl . ( Despre ape ) A - și mări volumul , a crește . 3. Refl . ( Despre obiecte de lemn ) A - și mări volumul prin umezire . 4. Refl . ( Despre piele , țesuturi , organe etc . ) A se inflama , a se congestiona . 5. Tranz . fig . ( Fam . ) A ridica în mod exagerat prețul , suma , proporțiile etc . 6. Tranz . fig . ( Fam . ) A înșfăca , a înhăța ; a prinde , a lua , a CÁMERĂ , camere , s . f . I. 1. Încăpere într - o clădire ; odaie . 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într - un cazan cu aburi sau într - un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate ; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc , unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii ; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică ; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea ... ... 4. Intranz . A se mări , a spori ( ca număr , volum , intensitate , durată etc . ) . 5. Intranz . ( Despre aluat ) A se umfla , a se ridica prin dospire . 6. Intranz . ( Despre ape ) A - și mări volumul , a se umfla ... oameni ) A - și reveni dintr - o stare de exaltare ; ( despre manifestări ale omului ) a se potoli , a se tempera . - Dez - + umfla INTUMESCÉNT , - Ă , intumescenți , - te , adj . ( Med . ) ( Despre țesuturi ) Care începe să se umfle , care prezintă o tumefacție ; PÚHAV , - Ă , puhavi , - e , adj . 1. ( Despre oameni și despre părți ale corpului lor ) Cu carnea moale , flască ( și umflată ) ; umflat , buhăit . 2. Afânat , moale ; poros , ... UMFLÁRE , umflări , s . f . Acțiunea de a ( se ) umfla și rezultatul ei . - V. umfla ... ÎNFOIÁ , înfoiez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) desface , a ( se ) umfla ÎNFOIÁT , - Ă , înfoiați , - te , adj . 1. ( Rar ) Desfăcut , umflat ( asemenea foalelor ) . 2. ( Despre pământ ) ... încrezut , a fi trufaș , a se infatua . [ Prez . ind . și : ( înv . ) îngâmfez ] - În + gâmfa ( înv . și reg . " a se umfla Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||