Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GRĂSULIU, GRĂSAN, GRĂSIME, GRĂSUȚ, POMADĂ, ÎNGRĂȘA, ÎNGRĂȘAT, ADIPOS, ALDIN, ANASON, ARDEI ... Mai multe din DEX...

GRAS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GRAS, -Ă, grași, -se, adj., GRÁSĂ, grase, s.f. I. Adj. 1. Care are sub piele un strat gros de grăsime; care are forme pline, rotunde; dolofan, durduliu, rotofei. Om gras. * Țesut gras = țesut adipos. ** Fig. (Fam.; despre câștiguri bănești, sume de bani) Mare, însemnat. 2. Care conține multă grăsime; cu multă grăsime; gătit cu multă grăsime. Carne grasă. 3. (În sintagma) Acid gras = acid care se combină cu glicerina, formând grăsimi. 4. (Despre fructe) Plin, cărnos; (despre iarbă) cu firul gros și plin de sevă. 5. (Despre pământ) Fertil, roditor. II. S.f. (În sintagma) Grasă de Cotnari = specie de viță de vie cu strugurii având boabele dese, neomogene, galbene-verzui cu pete ruginii, din care se produce un vin alb superior. III. 1. Adj., s.f. (Caracter sau literă tipografică) care are conturul mai gros decât al literelor aldine. 2. (Despre texte) Care este cules cu caractere grase (III. 1.). - Lat. grassus (= crassus).

Sursa : DEX '98

 

Grascosteliv, slab

Sursa : antonime

 

GRAS s. v. grăsime.

Sursa : sinonime

 

GRAS adj., s. 1. adj. corpolent, gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos, (pop.) trupeș, (reg.) încălat. (O femeie \~.) 2. adj. împlinit, plin, rotund, rotunjit. (Brațe \~.) 3. adj., s. v. aldin. 4. adj. v. adipos. (Țesut \~.) 5. adj. uleios, unsuros, (livr.) onctuos. (Materie \~.) 6. adj. uns, unsuros, (rar) onctuos. (Un obiect \~.) 7. adj. untos. (Lapte \~.) 8. adj. v. fertil.

Sursa : sinonime

 

gras adj. m., pl. grași; f. sg. grásă, pl. gráse

Sursa : ortografic

 

GRA//S \~să (\~și, \~se) 1) (despre ființe sau despre părțile corpului lor) Care are multă grăsime; gros. * Litere (sau caractere) \~se litere (sau caractere) tipografice aldine. 2) (de-spre păr, piele) Care este unsuros datorită secreției abundente a glandelor sebacee. 3) Care conține multă grăsime; bogat în grăsimi. Carne \~să. Smântână \~să. 4) (despre fructe, legume) Care este plin; bogat în miez; cărnos. 5) (despre plante) Care are multă sevă; plin de sevă; mustos. 6) (despre pământ) Care conține suficiente substanțe hrănitoare. 7) fig. fam. Care este de mare însemnătate; considerabil. 8): Acid \~ acid care formează grăsimi (în combinare cu glicerina). /<lat. grassus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GRAS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 132 pentru GRAS.

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

... lăcomia rafinată a omului. Atunci, pentru că ele sunt rare de găsit în stare naturală, se ocazionează animalului boala. Un exemplu este ficatul gras de gâscă. Les pâtĂ©s de foie gras sunt astăzi obiectul unei industrii foarte răspândite. Cum se obține ficatul gras? Iei o gâscă; o pui așa de legată și într-o cutie așa de strâmtă, încât cu picioarele, cu aripele, cu trupul să nu poată ... când, după ce ai pândit apropiarea momentului morții, iei degrab dobitocul și-l tai, găsești fructul dorit al acestei barbare îngrijiri: un ficat enorm, foarte gras, foarte pufos și cu un gust foarte delicat. Și limbile de privighetori, de care vorbesc clasicii!... Câte jertfe pentru un blid de mâncare!... Dar să ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

Vasile Aaron - Anul cel mănos Anul cel mănos de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment.     Drăgălașă primăvară         Te ivești veselă iară,         Ne dai semn de roadă bună         Ca să facem dinpreună     Cinste celui preaputernic         Mărindu-l cu cuget smernic,     Pe cît firea omenească         E în stare să-l mărească.     Gheața și neoa cumplită         În pripă fu risipită,     Iarba subt frunză uscată         Să ridică deodată     Arătîndu-și colțul verde,         Cum frigul puterea-și perde,     Iată codrul înverzește,         Firea toată să clătește,     Pomii ceia ce dau roadă         Unii de muguri să-nnoadă,     Alții după a sa fire,         Înfloriți mai cu pripire     Dau albinelor hrană         Și zburătoarelor mană.     Ciocîrlia deșteptată         Vrea cătră nori să răsbată,     Zburînd să-nvîrte carigă         Și veselă pe sus strigă.     Cucului, ce amorțise         îi vedem gura deschisă     Dintr-un loc într-altul zboară,         Să suie și să pogoară     Cîntînd după a sa fire         Prin a capului clătire.     Turturica și porumbul,         Ce tăcuse mult ca plumbul     Pe uscate rămurele         Dau glasul cel plin de jele,     Și dacă-și află soție         Îl schimbă în veselie.     Cearcă loc de cuib și unde         Îl află bun, se ascunde.     Rînduneaua învrîstată         Din căpriori deșteptată     Însă cînd ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel

Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel Tudorel Baladă populară culeasă de Gheorghe Dem Theodorescu . Foicica ulmului, La marginea drumului, Drumul Țarigradului Și schelii-mpăratului, Case-nalte s-au zidit, Cârciumioară s-a gătit Și frumos că s-a boit. Dar cine mi le-a clădit? Savalași Tudor, Pazarghian Tudor, Heisicol Tudor. Foaie verde ș-o lalea, N-avea naiba ce lucra? Tudorel mi se-ndemna Și de tânăr se-nsura, Frumoasă mândră lua; De frumoasă ce erea, Cârciumăreas-o punea, Ș-o chema, mări, Voica. Dar unde cârciumărea? La marginea drumului, Drumul Țarigradului Și schelii-mpăratului. Cine pe drum că trecea La cârciumă Se oprea, La Voichița Se uita Și de dragul ei tot bea Beau-și turcii Papucii, Ieniceri Hangerile, Croitori Foarfecile, Cirezari Cirezile, Rămâneau Cu pungile, De le oftau Buzele! Tudorel se-mbogățea Și, d-avere ce-și avea, Își strângea Și-și cumpăra Catârași Cu gălbenași, Și cirezi De boi d-ăi grași, Herghelii De cai Frumoși, Turme De juncani Spătoși. Dar p-atât nu se lăsa, Ci-și făcea Tudor, făcea Nouă late mori de vânt, Nouă mori pe subt pământ. Că nouă d-or măcina, Bănetul s-o aduna. Tudorel ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului

... smochin. Pentru aceasta s-au îmbrăcat cu îmbrăcăminte de piei, care îmbrăcăminte nu iaste alta, după cum zice iarăși sfântul Grigorie fără numai acest trup gras și muritoriu. Drept acĂ©ia acest trup gras, o, iubiții miei ascultători, ca un trup al păcatului l-au dezbrăcat astăzi și l-au aruncat la pământ ca o haină vĂ©che și ...

 

Cincinat Pavelescu - Egoism

Cincinat Pavelescu - Egoism Egoism de Cincinat Pavelescu Primul monolog Mi s-au dat două minute pentru a improviza o mică dramă în două monoloage, fiecare de maximum opt versuri, cu titlul Egoism, în care să se ciocnească omul cu animalul. Mi s-a impus primul decor un restaurant, și al doilea: un cimitir. Într-un restaurant la modă, un domn mănâncă o cotletă de miel. Se uită împrejurul lui și face reflecții tăcute Cotleta pare de minune! Ce buni sunt mieii fripți și mici! Vecinul slab cu dama grasă Are un aer de martir! Casierița e lălâie Și glasu-i taie ca un brici...  Orice s-ar zice: E mai bine Aici, decât la cimitir! Al doilea monolog Într-un cimitir de țară. Un miel paște iarbă pe mormântul unui domn și, pe cât îl taie capul, cugetă și el Când vezi c-ai fost ursit de soartă Doar miel în lume să te naști, Decât să faci filozofie, Mai igienic e să paști! Ce iarbă grasă! La o treabă Sunt buni și oamenii când mor:  Orice s-ar zice: E mai bine Aici, decât la

 

Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață

... de trei zile, gândiți-vă. După trei zile să veniți și să-mi ghiciți întrebările. Țineți minte bine. Întâia întrebare sună așa: Ce este mai gras în lume? A doua: Ce este mai bun? Și a treia: Ce aleargă mai iute? Aide, duceți-vă acum. Dară să ... se că el are să ghicească, fiincă ce lucru poate fi mai ușor decât a spune că porcul său din ogradă este mai gras, deoarece stă slănina pe dânsul de o palmă; iară săracul plângea de potopea pământul, gândindu-se ca ce o să spuie el. Daca ajunseră fiecare ... umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul. Boierul întrebă pe bogătaș: - Ei, bade, ce este mai gras pe lumea asta? Bogătașul răspunse cu coraj: - Apoi de, cucoane, ce să fie mai gras decât porcul meu din ogradă, care are grăsimea pe el de o palmă de groasă. - Minciuni spui, răspunse boierul. Și întrebând și pe săracul, el ...

 

Ioan Slavici - Scormon

Ioan Slavici - Scormon Scormon de Ioan Slavici Informații despre această ediție I Cât e de lung gardul, de la portiță până la cotitura uliței, Sanda l-a măsurat, nici ea singură nu știe de câte ori, cu firul în mână. Jos, lângă portiță, e vârtelnița cu jirebia de tort. Sanda ia capătul firului, îl sucește pe lângă cel dintâi par din gard, apoi merge lăsând firul printre degete, din par în par, până la stâlpul din cotitură; acolo sucește firul încă o dată și iarăși se întoarce înapoi. Vârtelnița se mișcă alene, scârțâind îndelungat, și lasă firul a se dezveli. Din când în când, scârțâitura încetează și firul nu mai curge. Sanda fuge la vârtelniță, descurcă firele și iarăși părândă parii. Așa se urzește pânza. Și gardul e cel mai bun urzitor: pari bătuți unul lângă altul și legați între dânșii, loc de șase palme de la pământ, cu o împletitură de nuiele. Lângă gard locul e neted; dincolo grădina cu legume și cu flori. Cucurbăta se întinde de-a lungul, se ridică și pe alocurea se răsucește până în vârful parilor, încât firul Sandei se ascunde în verdeața frunzelor ori scutură albine ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella Fanta-Cella de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Aici țipătul goelanzilor nu e, ca aiurea, ascuțit și jalnic. La Miramare cerul e albastru ca o boltă de peruzea. Marea se îndoaie în cute de smarald, bătând malurile golfului și prelingând licărișul zării, arcuit din lagunele Veneției până în livezile Iliriei. Șalupele, cu două pânze, alunecă, se întrec, ca lebedele când își încondură aripile și vâslesc adânc cu picioarele lor cenușii. Și nu e dor, nu e farmec și cântec de dragoste pe care călătorul să nu-l simtă izvorând de pretutindeni din pânza ce lincăie molatic și din albia țărmurilor cu grădini de chiparoși și portocali. Și dacă năvodul atârnă greu, pescarii întind vesel de funii. Mușchii lor de aramă se umflă; mânecile trosnesc; chipurile lor, torturate de opintire, se-nviorează; iar când apar din valuri maldărele de pești, care sar și scutură din coadă, încep cu toții să cânte, în mijlocul șuietului de peste ape, cântece moștenite de la strămoșii lor. "Eviva! colț fericit al lumii, cu adieri și calde, și răcoroase. Cât vei fi bogat în pește și aurit de soare, vom pluti în copăile noastre până în matca Adriei." "Apus norocos, ce momești ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Vis Biblic

Ştefan Octavian Iosif - Vis Biblic Vis Biblic de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Am fost să-mi văd ocolul meu de vite. Sărmanele duc lipsă de nutreț... Am dejunat apoi, și într-un jeț Am ațipit vre-o câteva clipite. Și iată-n vis mi-apar șapte poeți Slabi, jigăriți, cu fețe scofâlcite Și-alți șapte grași, cu burțile boltite, Păscând în mijlocul unei fâneți. Ca faraon am tresărit cu frică Și am strigat: „Iosife, tu explică Ce-o fi-nsemnând aceste lighioane?â€� Și a zis Iosif atuncea: „Faraoane! Fă material pe șapte ani, că-n țară Va bântui o criză literară!

 

Alecu Donici - Lupul și lupușorul

Alecu Donici - Lupul şi lupuşorul Lupul și lupușorul de Alecu Donici Un lup pe puiul său voind să-l ispitească, De este vrednic el în breasla părintească, L-au fost trimis odată La margine să vadă: Pe unde-s oile? Cum stau păstorii lor? Și nu cumva ar fi vreun prilej ușor, Măcar cam cu păcat, Să capete vânat? S-au dus și au venit flămândul lupușor, Zicând: "Eu am aflat pe astăzi bună masă: Cole sub deal se pasc mulțime de oi grasă; Putem întru ales vreuna să luăm Și să mâncăm." — Da' bine, de păstor tu nu-mi spui ce-ai aflat? Bătrânul lup au întrebat. — Păstorul, precum spun, E deșteptat și bun, Iar câinii, i-am zărit, sunt slabi și puțintei, Nu-i grijă despre ei. — De este chiar așa, eu tot nu mă unesc La turmă să pornesc — Răspunse lupul — căci de nu-i păstorul prost, Apoi el câini mișei nu ține. Să mergem noi mai bine Pe unde eu am fost, Și știu că sunt câini mulți, dar e păstorul prost. Iar unde e păstorul de nimică, Nici câinii nu-s de

 

Alecu Donici - Poetul și bogatul

... lui prostie, Bogatul în trufie, De-a lui închinători fățarnici ocolit Și pentru interes adesea măgulit, În desfătare el se află tot voios, Gras, gros și sănătos; Iar eu, ca vai de mine, Sorb inspirație și-o mistuiesc cu rime Prin care, cum au zis un frate-n poezie ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRAS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentru GRAS.

GRĂSULIU

... GRĂSULÍU , - ÍE , grăsulii , adj . Cam gras ( I 1 ) , destul de gras . - Gras

 

GRĂSAN

... GRĂSÁN , - Ă , grăsani , - e , adj . ( Depr . sau glumeț ; adesea substantivat m . și f . ) Augmentativ al lui gras ( I 1 ) . - Gras

 

GRĂSIME

... și la unele animale , primul strat de sub piele , care acoperă mușchii . 2. Pată de grăsime ( 1 ) . 3. Starea , însușirea unei ființe grase ( I 1 ) . - Gras

 

GRĂSUȚ

... GRĂSÚȚ , - Ă , grăsuți , - e , adj . Diminutiv al lui gras ( I 1 ) ; dolofan , durduliu , grăsun . - Gras

 

POMADĂ

POMÁDĂ , pomezi , s . f . 1. Preparat cosmetic parfumat , obținut din substanțe grase , cu care se unge părul , barba , mustățile , pielea . 2. Produs farmaceutic de uz intern , preparat dintr - o materie grasă ( lanolină , vaselină etc . ) , în care s - au încorporat una sau mai multe substanțe medicamentoase ; alifie ,

 

ÎNGRĂȘA

... ÎNGRĂȘÁ , îngráș , vb . I . 1. Refl . A deveni ( mai ) gras

 

ÎNGRĂȘAT

... ÎNGRĂȘÁT^2 , - Ă , îngrășați , - te , adj . 1. ( Despre ființe ) Care a devenit ( mai ) gras

 

ADIPOS

... ADIPÓS , - OÁSĂ , adipoși , - oase , adj . Care prezintă caracteristicile grăsimii , de grăsime ; gras

 

ALDIN

... ALDÍN , - Ă , aldine , adj . , s . f . ( Caracter tipografic sau literă tipografică ) care are conturul mai gros decât al literelor obișnuite ; gras

 

ANASON

ANASÓN s . m . Plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe , cultivată pentru uleiul eteric și substanțele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuințări în industria alimentară și cea farmaceutică ( Pimpinella

 

ARDEI

... m . Plantă erbacee cu flori albe și cu fructe bace verzi , roșii sau galbene , întrebuințate în alimentație ( Capsicum annuum ) ; p . restr . fructul acestei plante . Ardei gras

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...