|
|
||
Vezi și:GRĂSULIU,
GRĂSAN,
GRĂSIME,
GRĂSUȚ,
POMADĂ,
ÎNGRĂȘA,
ÎNGRĂȘAT,
ADIPOS,
ALDIN,
ANASON,
ARDEI
... Mai multe din DEX...
GRAS - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GRAS, -Ă, grași, -se, adj., GRÁSĂ, grase, s.f. I. Adj. 1. Care are sub piele un strat gros de grăsime; care are forme pline, rotunde; dolofan, durduliu, rotofei. Om gras. * Țesut gras = țesut adipos. ** Fig. (Fam.; despre câștiguri bănești, sume de bani) Mare, însemnat. 2. Care conține multă grăsime; cu multă grăsime; gătit cu multă grăsime. Carne grasă. 3. (În sintagma) Acid gras = acid care se combină cu glicerina, formând grăsimi. 4. (Despre fructe) Plin, cărnos; (despre iarbă) cu firul gros și plin de sevă. 5. (Despre pământ) Fertil, roditor. II. S.f. (În sintagma) Grasă de Cotnari = specie de viță de vie cu strugurii având boabele dese, neomogene, galbene-verzui cu pete ruginii, din care se produce un vin alb superior. III. 1. Adj., s.f. (Caracter sau literă tipografică) care are conturul mai gros decât al literelor aldine. 2. (Despre texte) Care este cules cu caractere grase (III. 1.). - Lat. grassus (= crassus).Sursa : DEX '98 Gras ≠ costeliv, slabSursa : antonime GRAS s. v. grăsime.Sursa : sinonime GRAS adj., s. 1. adj. corpolent, gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos, (pop.) trupeș, (reg.) încălat. (O femeie \~.) 2. adj. împlinit, plin, rotund, rotunjit. (Brațe \~.) 3. adj., s. v. aldin. 4. adj. v. adipos. (Țesut \~.) 5. adj. uleios, unsuros, (livr.) onctuos. (Materie \~.) 6. adj. uns, unsuros, (rar) onctuos. (Un obiect \~.) 7. adj. untos. (Lapte \~.) 8. adj. v. fertil.Sursa : sinonime gras adj. m., pl. grași; f. sg. grásă, pl. gráseSursa : ortografic GRA//S \~să (\~și, \~se) 1) (despre ființe sau despre părțile corpului lor) Care are multă grăsime; gros. * Litere (sau caractere) \~se litere (sau caractere) tipografice aldine. 2) (de-spre păr, piele) Care este unsuros datorită secreției abundente a glandelor sebacee. 3) Care conține multă grăsime; bogat în grăsimi. Carne \~să. Smântână \~să. 4) (despre fructe, legume) Care este plin; bogat în miez; cărnos. 5) (despre plante) Care are multă sevă; plin de sevă; mustos. 6) (despre pământ) Care conține suficiente substanțe hrănitoare. 7) fig. fam. Care este de mare însemnătate; considerabil. 8): Acid \~ acid care formează grăsimi (în combinare cu glicerina). /<lat. grassusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GRASRezultatele 1 - 10 din aproximativ 132 pentru GRAS. Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi ... lăcomia rafinată a omului. Atunci, pentru că ele sunt rare de găsit în stare naturală, se ocazionează animalului boala. Un exemplu este ficatul gras de gâscă. Les pâtĂ©s de foie gras sunt astăzi obiectul unei industrii foarte răspândite. Cum se obține ficatul gras? Iei o gâscă; o pui așa de legată și într-o cutie așa de strâmtă, încât cu picioarele, cu aripele, cu trupul să nu poată ... când, după ce ai pândit apropiarea momentului morții, iei degrab dobitocul și-l tai, găsești fructul dorit al acestei barbare îngrijiri: un ficat enorm, foarte gras, foarte pufos și cu un gust foarte delicat. Și limbile de privighetori, de care vorbesc clasicii!... Câte jertfe pentru un blid de mâncare!... Dar să ... Vasile Aaron - Anul cel mănos Anul cel mănos de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment. Drăgălașă primăvară Te ivești veselă iară, Ne dai semn de roadă bună Ca să facem dinpreună Cinste celui preaputernic Mărindu-l cu cuget smernic, Pe cît firea omenească E în stare să-l mărească. Gheața și neoa cumplită În pripă fu risipită, Iarba subt frunză uscată Să ridică deodată Arătîndu-și colțul verde, Cum frigul puterea-și perde, Iată codrul înverzește, Firea toată să clătește, Pomii ceia ce dau roadă Unii de muguri să-nnoadă, Alții după a sa fire, Înfloriți mai cu pripire Dau albinelor hrană Și zburătoarelor mană. Ciocîrlia deșteptată Vrea cătră nori să răsbată, Zburînd să-nvîrte carigă Și veselă pe sus strigă. Cucului, ce amorțise îi vedem gura deschisă Dintr-un loc într-altul zboară, Să suie și să pogoară Cîntînd după a sa fire Prin a capului clătire. Turturica și porumbul, Ce tăcuse mult ca plumbul Pe uscate rămurele Dau glasul cel plin de jele, Și dacă-și află soție Îl schimbă în veselie. Cearcă loc de cuib și unde Îl află bun, se ascunde. Rînduneaua învrîstată Din căpriori deșteptată Însă cînd ... Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel Tudorel Baladă populară culeasă de Gheorghe Dem Theodorescu . Foicica ulmului, La marginea drumului, Drumul Țarigradului Și schelii-mpăratului, Case-nalte s-au zidit, Cârciumioară s-a gătit Și frumos că s-a boit. Dar cine mi le-a clădit? Savalași Tudor, Pazarghian Tudor, Heisicol Tudor. Foaie verde ș-o lalea, N-avea naiba ce lucra? Tudorel mi se-ndemna Și de tânăr se-nsura, Frumoasă mândră lua; De frumoasă ce erea, Cârciumăreas-o punea, Ș-o chema, mări, Voica. Dar unde cârciumărea? La marginea drumului, Drumul Țarigradului Și schelii-mpăratului. Cine pe drum că trecea La cârciumă Se oprea, La Voichița Se uita Și de dragul ei tot bea Beau-și turcii Papucii, Ieniceri Hangerile, Croitori Foarfecile, Cirezari Cirezile, Rămâneau Cu pungile, De le oftau Buzele! Tudorel se-mbogățea Și, d-avere ce-și avea, Își strângea Și-și cumpăra Catârași Cu gălbenași, Și cirezi De boi d-ăi grași, Herghelii De cai Frumoși, Turme De juncani Spătoși. Dar p-atât nu se lăsa, Ci-și făcea Tudor, făcea Nouă late mori de vânt, Nouă mori pe subt pământ. Că nouă d-or măcina, Bănetul s-o aduna. Tudorel ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului ... smochin. Pentru aceasta s-au îmbrăcat cu îmbrăcăminte de piei, care îmbrăcăminte nu iaste alta, după cum zice iarăși sfântul Grigorie fără numai acest trup gras și muritoriu. Drept acĂ©ia acest trup gras, o, iubiții miei ascultători, ca un trup al păcatului l-au dezbrăcat astăzi și l-au aruncat la pământ ca o haină vĂ©che și ... Cincinat Pavelescu - Egoism Egoism de Cincinat Pavelescu Primul monolog Mi s-au dat două minute pentru a improviza o mică dramă în două monoloage, fiecare de maximum opt versuri, cu titlul Egoism, în care să se ciocnească omul cu animalul. Mi s-a impus primul decor un restaurant, și al doilea: un cimitir. Într-un restaurant la modă, un domn mănâncă o cotletă de miel. Se uită împrejurul lui și face reflecții tăcute Cotleta pare de minune! Ce buni sunt mieii fripți și mici! Vecinul slab cu dama grasă Are un aer de martir! Casierița e lălâie Și glasu-i taie ca un brici... Orice s-ar zice: E mai bine Aici, decât la cimitir! Al doilea monolog Într-un cimitir de țară. Un miel paște iarbă pe mormântul unui domn și, pe cât îl taie capul, cugetă și el Când vezi c-ai fost ursit de soartă Doar miel în lume să te naști, Decât să faci filozofie, Mai igienic e să paști! Ce iarbă grasă! La o treabă Sunt buni și oamenii când mor: Orice s-ar zice: E mai bine Aici, decât la Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață ... de trei zile, gândiți-vă. După trei zile să veniți și să-mi ghiciți întrebările. Țineți minte bine. Întâia întrebare sună așa: Ce este mai gras în lume? A doua: Ce este mai bun? Și a treia: Ce aleargă mai iute? Aide, duceți-vă acum. Dară să ... se că el are să ghicească, fiincă ce lucru poate fi mai ușor decât a spune că porcul său din ogradă este mai gras, deoarece stă slănina pe dânsul de o palmă; iară săracul plângea de potopea pământul, gândindu-se ca ce o să spuie el. Daca ajunseră fiecare ... umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul. Boierul întrebă pe bogătaș: - Ei, bade, ce este mai gras pe lumea asta? Bogătașul răspunse cu coraj: - Apoi de, cucoane, ce să fie mai gras decât porcul meu din ogradă, care are grăsimea pe el de o palmă de groasă. - Minciuni spui, răspunse boierul. Și întrebând și pe săracul, el ... Ioan Slavici - Scormon Scormon de Ioan Slavici Informații despre această ediție I Cât e de lung gardul, de la portiță până la cotitura uliței, Sanda l-a măsurat, nici ea singură nu știe de câte ori, cu firul în mână. Jos, lângă portiță, e vârtelnița cu jirebia de tort. Sanda ia capătul firului, îl sucește pe lângă cel dintâi par din gard, apoi merge lăsând firul printre degete, din par în par, până la stâlpul din cotitură; acolo sucește firul încă o dată și iarăși se întoarce înapoi. Vârtelnița se mișcă alene, scârțâind îndelungat, și lasă firul a se dezveli. Din când în când, scârțâitura încetează și firul nu mai curge. Sanda fuge la vârtelniță, descurcă firele și iarăși părândă parii. Așa se urzește pânza. Și gardul e cel mai bun urzitor: pari bătuți unul lângă altul și legați între dânșii, loc de șase palme de la pământ, cu o împletitură de nuiele. Lângă gard locul e neted; dincolo grădina cu legume și cu flori. Cucurbăta se întinde de-a lungul, se ridică și pe alocurea se răsucește până în vârful parilor, încât firul Sandei se ascunde în verdeața frunzelor ori scutură albine ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella Fanta-Cella de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Aici țipătul goelanzilor nu e, ca aiurea, ascuțit și jalnic. La Miramare cerul e albastru ca o boltă de peruzea. Marea se îndoaie în cute de smarald, bătând malurile golfului și prelingând licărișul zării, arcuit din lagunele Veneției până în livezile Iliriei. Șalupele, cu două pânze, alunecă, se întrec, ca lebedele când își încondură aripile și vâslesc adânc cu picioarele lor cenușii. Și nu e dor, nu e farmec și cântec de dragoste pe care călătorul să nu-l simtă izvorând de pretutindeni din pânza ce lincăie molatic și din albia țărmurilor cu grădini de chiparoși și portocali. Și dacă năvodul atârnă greu, pescarii întind vesel de funii. Mușchii lor de aramă se umflă; mânecile trosnesc; chipurile lor, torturate de opintire, se-nviorează; iar când apar din valuri maldărele de pești, care sar și scutură din coadă, încep cu toții să cânte, în mijlocul șuietului de peste ape, cântece moștenite de la strămoșii lor. "Eviva! colț fericit al lumii, cu adieri și calde, și răcoroase. Cât vei fi bogat în pește și aurit de soare, vom pluti în copăile noastre până în matca Adriei." "Apus norocos, ce momești ... Ștefan Octavian Iosif - Vis Biblic Ştefan Octavian Iosif - Vis Biblic Vis Biblic de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Am fost să-mi văd ocolul meu de vite. Sărmanele duc lipsă de nutreț... Am dejunat apoi, și într-un jeț Am ațipit vre-o câteva clipite. Și iată-n vis mi-apar șapte poeți Slabi, jigăriți, cu fețe scofâlcite Și-alți șapte grași, cu burțile boltite, Păscând în mijlocul unei fâneți. Ca faraon am tresărit cu frică Și am strigat: „Iosife, tu explică Ce-o fi-nsemnând aceste lighioane?â€� Și a zis Iosif atuncea: „Faraoane! Fă material pe șapte ani, că-n țară Va bântui o criză literară! Alecu Donici - Lupul și lupușorul Alecu Donici - Lupul şi lupuşorul Lupul și lupușorul de Alecu Donici Un lup pe puiul său voind să-l ispitească, De este vrednic el în breasla părintească, L-au fost trimis odată La margine să vadă: Pe unde-s oile? Cum stau păstorii lor? Și nu cumva ar fi vreun prilej ușor, Măcar cam cu păcat, Să capete vânat? S-au dus și au venit flămândul lupușor, Zicând: "Eu am aflat pe astăzi bună masă: Cole sub deal se pasc mulțime de oi grasă; Putem întru ales vreuna să luăm Și să mâncăm." — Da' bine, de păstor tu nu-mi spui ce-ai aflat? Bătrânul lup au întrebat. — Păstorul, precum spun, E deșteptat și bun, Iar câinii, i-am zărit, sunt slabi și puțintei, Nu-i grijă despre ei. — De este chiar așa, eu tot nu mă unesc La turmă să pornesc — Răspunse lupul — căci de nu-i păstorul prost, Apoi el câini mișei nu ține. Să mergem noi mai bine Pe unde eu am fost, Și știu că sunt câini mulți, dar e păstorul prost. Iar unde e păstorul de nimică, Nici câinii nu-s de Alecu Donici - Poetul și bogatul ... lui prostie, Bogatul în trufie, De-a lui închinători fățarnici ocolit Și pentru interes adesea măgulit, În desfătare el se află tot voios, Gras, gros și sănătos; Iar eu, ca vai de mine, Sorb inspirație și-o mistuiesc cu rime Prin care, cum au zis un frate-n poezie ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru GRASRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru GRAS. Genesa Capitol 41 Genesa 40 Genesa Capitol 41 1 După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lîngă rîu (Nil). 2 Și iată că șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup s`au suit din rîu, și au început să pască prin mlaștini. 3 După ele s`au mai suit din rîu alte șapte vaci urîte la vedere și slabe la trup, și s`au așezat lîngă ele pe marginea rîului. 4 Vacile urîte la vedere și slabe la trup au mîncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup. Și Faraon s`a trezit. 5 A adormit din nou, și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe acelaș pai. 6 Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. 7 Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s`a trezit. Iată visul. 8 Dimineața, Faraon s`a turburat, și a trimes să cheme pe toți magii și pe toți înțelepții ... ... lui Israel, cari se pasc pe ei înșiși! Nu trebuie păstorii să pască turma? 3 Voi mîncați grăsimea, vă îmbrăcați cu lîna, tăiați ce e gras, dar nu pașteți oile. 4 Nu întăriți pe cele slabe, nu vindecați pe cea bolnavă, nu legați pe cea rănită; n`aduceți înapoi pe cea ... 1 Imparati Capitol 1 2 Samuel 24 1 Imparati Capitol 1 1 Împăratul David era bătrîn, înaintat în vîrstă; îl acopereau cu haine, și nu se putea încălzi. 2 Slujitorii lui i-au zis: ,,Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să -l îngrijească, și să se culce la sînul tău; și domnul meu împăratul se va încălzi.`` 3 Au căutat în tot ținutul lui Israel o fată tînără și frumoasă, și au găsit pe Abișag, Sunamita, pe care au adus -o la împărat. 4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat, și i -a slujit; dar împăratul nu s`a împreunat cu ea. 5 Adonia, fiul Haghitei, s`a sumețit pînă acolo în cît a zis: ,,Eu voi fi împărat!`` Și și -a pregătit care și călăreți, și cincizeci de oameni cari alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viața lui, zicînd: ,,Pentru ce faci așa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, și se născuse după Absalom. 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul ... 1 Samuel Capitol 15 1 Samuel 14 1 Samuel Capitol 15 1 Samuel a zis lui Saul: ,,Pe mine m`a trimes Domnul să te ung împărat peste poporul Lui, peste Israel: Ascultă dar ce zice Domnul. 2 Așa vorbește Domnul oștirilor: ,Mi-aduc aminte de ceeace a făcut Amalec lui Israel, cînd i -a astupat drumul la ieșirea lui din Egipt. 3 Du-te acum, bate pe Amalec, și nimicește cu desăvîrșire tot ce -i al lui; să nu -i cruți, și să omori bărbații și femeile, copiii și pruncii, cămilele și măgarii, boii și oile.`` 4 Saul a adunat poporul, și l -a numărat la Telaim: erau două sute de mii de oameni pedeștri, și zece mii de oameni din Iuda. 5 Saul a mers pînă la cetatea lui Amalec, și a pus niște oameni la pîndă în vale. 6 Și a zis Cheniților: ,,Duceți-vă, plecați și ieșiți din mijlocul lui Amalec, ca să nu vă prăpădesc împreună cu el; căci... voi v`ați purtat cu bunăvoință față de copiii lui Israel, cînd s`au suit din Egipt``. ... ... în care locuiește: dacă este bună sau rea; cum sînt cetățile în cari locuiește: dacă sînt deschise sau întărite; 20 cum este pămîntul: dacă este gras sau sterp, dacă sînt sau nu copaci pe el. Fiți cu inimă, și luați cu voi roade din țară.`` Era pe vremea cînd încep să ... ... a încins -o pe subt haine, în partea dreaptă. 17 A dat darul lui Eglon, împăratul Moabului: Eglon era un om foarte gras. 18 Cînd a isprăvit de dat darul, a dat drumul oamenilor cari -l aduseseră. 19 El însuș s`a întors ... ... i -a ascultat. S`a sculat dela pămînt, și a șezut pe pat. 24 Femeia avea la ea un vițel gras, pe care l -a tăiat în grabă; a luat făină, a frămîntat -o, și a copt azimi ... ... Edom în cetatea lui David, în mijlocul veseliei. 13 Cînd ceice duceau chivotul Domnului au făcut șase pași, au jertfit un bou și un vițel gras. 14 David juca din răsputeri înaintea Domnului, și era încins cu efodul de in subțire. 15 Astfel au suit David și toată casa ... 1 Imparati Capitol 4 1 Imparati 3 1 Imparati Capitol 4 1 Împăratul Solomon era împărat peste tot Israelul. 2 Iată căpeteniile pe cari le avea în slujba lui: Azaria, fiul preotului Țadoc, 3 Elihoref și Ahia, fiii lui Șișa, erau logofeți; Iosafat, fiul lui Ahilud, era scriitor; 4 Benala, fiul lui Iehoiada, era peste oștire; Țadoc și Abiatar erau preoți. 5 Azaria, fiul lui Natan, era mai mare peste îngrijitori. Zabud, fiul lui Natan era slujbaș de stat, cirac al împăratului; 6 Ahișar era mai mare peste casa împăratului; și Adoniram, fiul lui Abda, era mai mare peste dări. 7 Solomon avea doisprezece îngrijitori peste tot Israelul. Ei îngrijeau de hrana împăratului și a casei lui, fiecare timp de o lună din an. 8 Iată-le numele: Fiul lui Hur, în muntele lui Efraim. 9 Fiul lui Decher, la Macaț, la Saalbim, la Bet-Șemeș, la Elon și la Bet-Hanan. 10 Fiul lui Hesed, la Arubot; el avea Soco și toată țara Hefer. 11 Fiul lui Abinadab avea tot ținutul Dorului. Tafat, fata lui Solomon, era nevasta lui. 12 Baana, fiul lui Ahilud, avea Taanac și Meghido, și tot Bet-Șeanul de lîngă Țartan subt ... 1 Cronici Capitol 4 1 Cronici 3 1 Cronici Capitol 4 1 Fiii lui Iuda: Pereț, Hețron, Carmi, Hur și Șobal. 2 Reaia, fiul lui Șobal, a născut pe Iahat; Iahat a născut pe Ahumai și Lahad. Acestea sînt familiile Țoreatiților. 3 Iată scoborîtorii tatălui lui Etam: Izreel, Ișma și Idbaș; numele sorei lor era Hațelelponi. 4 Penuel era tatăl lui Ghedor, și Ezer tatăl lui Hușa. Aceștia sînt fiii lui Hur, întîiul născut al Efratei, tatăl lui Betleem. 5 Așhur, tatăl lui Tecoa, a avut două neveste, Helea și Naara. 6 Naara i -a născut pe Ahuzam, pe Hefer, pe Temeni și pe Ahaștari: aceștia sînt fiii Naarei. 7 Fiii Heleei: Țeret, Țohar și Etnan. 8 Coț a născut pe Anub și Hațobeba, și familiile lui Aharhel, fiul lui Harum. 9 Iaebeț era mai cu vază decît frații săi; mamă-sa i -a pus numele Iaebeț (Trist), zicînd: ,,Pentru că l-am născut cu durere.`` 10 Iaebeț a chemat pe Dumnezeul lui Israel, și a zis: ,,Dacă mă vei binecuvînta și-mi vei întinde hotarele, dacă mîna Ta va fi cu mine, ... Neemia Capitol 8 Neemia 7 Neemia Capitol 8 1 Cînd a venit luna a șaptea, copiii lui Israel erau în cetățile lor. Atunci tot poporul s`a strîns ca un singur om pe locul deschis dinaintea porții apelor. Au zis cărturarului Ezra să se ducă să ia cartea Legii lui Moise, dată de Domnul lui Israel. 2 Și preotul Ezra a adus Legea înaintea adunării, alcătuită din bărbați și femei și din toți cei ce erau în stare s`o înțeleagă. Era întîia zi a lunii a șaptea. 3 Ezra a citit în carte de dimineață pînă la amează, pe locul deschis dinaintea porții apelor, în fața bărbaților și femeilor și în fața celor ce erau în stare s`o înțeleagă. Tot poporul a fost cu luare aminte la cetirea cărții Legii. 4 Cărturarul Ezra stătea pe un scaun de lemn, ridicat cu prilejul acesta. Lîngă el, la dreapta, stăteau Matitia, Șema, Anaia, Urie, Hilchia și Maaseia, și la stînga: Pedaia, Mișael, Malchia, Hașum, Hașbadana, Zaharia și Meșulam. 5 Ezra a deschis cartea înaintea întregului popor, căci stătea mai sus de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRASRezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentru GRAS. ... GRĂSULÍU , - ÍE , grăsulii , adj . Cam gras ( I 1 ) , destul de gras . - Gras ... GRĂSÁN , - Ă , grăsani , - e , adj . ( Depr . sau glumeț ; adesea substantivat m . și f . ) Augmentativ al lui gras ( I 1 ) . - Gras ... și la unele animale , primul strat de sub piele , care acoperă mușchii . 2. Pată de grăsime ( 1 ) . 3. Starea , însușirea unei ființe grase ( I 1 ) . - Gras ... GRĂSÚȚ , - Ă , grăsuți , - e , adj . Diminutiv al lui gras ( I 1 ) ; dolofan , durduliu , grăsun . - Gras POMÁDĂ , pomezi , s . f . 1. Preparat cosmetic parfumat , obținut din substanțe grase , cu care se unge părul , barba , mustățile , pielea . 2. Produs farmaceutic de uz intern , preparat dintr - o materie grasă ( lanolină , vaselină etc . ) , în care s - au încorporat una sau mai multe substanțe medicamentoase ; alifie , ... ÎNGRĂȘÁ , îngráș , vb . I . 1. Refl . A deveni ( mai ) gras ... ÎNGRĂȘÁT^2 , - Ă , îngrășați , - te , adj . 1. ( Despre ființe ) Care a devenit ( mai ) gras ... ADIPÓS , - OÁSĂ , adipoși , - oase , adj . Care prezintă caracteristicile grăsimii , de grăsime ; gras ... ALDÍN , - Ă , aldine , adj . , s . f . ( Caracter tipografic sau literă tipografică ) care are conturul mai gros decât al literelor obișnuite ; gras ANASÓN s . m . Plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe , cultivată pentru uleiul eteric și substanțele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuințări în industria alimentară și cea farmaceutică ( Pimpinella ... m . Plantă erbacee cu flori albe și cu fructe bace verzi , roșii sau galbene , întrebuințate în alimentație ( Capsicum annuum ) ; p . restr . fructul acestei plante . Ardei gras Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||