Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:VIJELIOS, ȘUIER, ȘUIERA, FLUIERA, FURTUNĂ, HALĂ, VÂLTOARE, VÂNTOS, VIFORNIȚĂ ... Mai multe din DEX...

VIJELIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VIJELÍE, vijelii, s.f. Vânt foarte puternic, adesea însoțit de descărcări electrice și de precipitații atmosferice; furtună. * Loc. adv. Cu vijelie = cu putere, furtunos. ** Fig. Furie. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

VIJELÍE s. (MET.) v. furtună.

Sursa : sinonime

 

vijelíe s. f., art. vijelía, g.-d. art. vijelíei; pl. vijelíi, art. vijelíile

Sursa : ortografic

 

VIJELÍ//E \~i f. Vânt puternic, însoțit de ploaie cu grindină și descărcări electrice sau de ninsoare; furtună; vântoasă; vântoaică; [G.-D. vijeliei] /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VIJELIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 142 pentru VIJELIE.

Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman)

... Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) Cetatea Albă (Akerman) de Dimitrie Bolintineanu Știți voi câte valuri se ridic pe mare Când o vijelie suflă cu turbare? Astfel sunt la număr mândrii musulmani Ce-apără cetatea sclavă de mulți ani! Într-un fluviu d-aur, soarele lucește Și pe ... o gură-n alta trece mândru-i nume. S-a luat seraiul. Sabie și foc, Pradă și urgie fulger acest loc. Cum prin vijelie sună felurite Vânturile nopții, printre stânci trăsnite, Ploile muginde, tunetele-adânci, Râurile turburi ce cobor din stânci, Astfel se înalță sunetele d-arme, Strigătele d ...

 

Cincinat Pavelescu - Legile eterne

... Cincinat Pavelescu - Legile eterne Legile eterne de Cincinat Pavelescu Isus dormea. Pe valuri urla o vijelie Și-apostolii văzându-l dormind nepăsător, Priveau cu înfiorare când cerul în mânie, Când apa, zbuciumată ca sufletele lor. Lopețile scăpară din mâinile-obosite Și ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Mihnea și baba

Dimitrie Bolintineanu - Mihnea şi baba Mihnea și baba de Dimitrie Bolintineanu după o tradiție Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI - Blestemul 7 VII 8 VIII 9 IX I Când lampa se stinge la negrul mormânt Atinsă de aripi, suflată de vânt; Când buha se plânge prin triste suspine; Când răii fac planuri cum au a reține În barbare lanțuri poporul gemând; Când demoni și spaime pe munți se adună De urlă la stele, la nori și la lună, Într-una din peșteri, în munte râpos, Un om oarecare intră curajos. II În peșterea Carpaților O oară și mai bine Vezi templul pacinaților Ce cade în ruine. Aci se fac misterele De babe blestemate, Ce scot la morți arterele Și hârcele uscate. Aci se fierb și oasele În vase aurite, Aci s-adun frumoasele Când nu mai sunt dorite. O flacără misterică Dă palidă lumină; Iar stâlpii în biserică Păreau că se înclină. Și liliecii nopților Ce au aicea locul, Ascunși în hârca morților, Umblau să stingă focul. O babă, ce oroarele Uscaseră în lume, Tot răscolea vulvoarele, Șoptind încet un nume. III S-aude un zgomot de pași pe aproape, ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Solii lui Țepeș la Mohamet

... gemetele-amare Popolilor lumii ce-i încarci de heare, Singure împacă sufletu-ți turbat. Astfel fiul stâncii seamăna-n păcat, Numai când prin noapte, printre vijelie, Apa, vântul, norii urlă cu urgie! Dar gândit-ai oare dacă poți să ții Sub a ta putere țările ce-mbii? Căci aceste ...

 

Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu)

... Ca norii se răscoală.     În suflet-se-mbuibează :     O zmreduire     Ca-n trupuri încuibată,     Suflet lipind de suflet,     Le dă turbarea     Furtunei mării,     Se luptă vijelie     Cu vijelie :     Turlace bubuie,     Se sparg în răcnete,     Mințile omului     Uimirea întunecă,     Îl lasă îngerii,     Dumnezeu n-are,     Soțietatea turmă     De lupi se face,     Orbiri de pătimi ...

 

Mihai Eminescu - Întunericul și poetul

... cheamă, Și muzica română chemând din munții-n nouri, Din stelele căzânde, din văile-n ecouri, Din brazii ce suspină l-a iernei vijelie, Din fluierul cel jalnic, din buciumu-n câmpie, Chemând doina română, a inimelor plângeri, A sufletului noapte, a dorurilor ...

 

Mihai Eminescu - Egipetul

Mihai Eminescu - Egipetul Egipetul de Mihai Eminescu Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur, Peste el cerul d-Egipet, desfăcut în foc și aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc, Flori juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări, îmblânzite-n cuiburi, distind penele alese, Ciripind cu ciocu-n soare, gugiulindu-se cu-amor. Înecat de vecinici visuri, răsărit din sfinte-isvoară, Nilul mișc-a lui legendă și oglinda-i galben-clară Cătră marea liniștită, ce înecă a lui dor. De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări ferice; Memphis colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stâncă pe stâncă - o cetate de giganți - Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție! Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din năsipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un gând al mării ...

 

Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)

Mihai Eminescu - Andrei Mureşanu (Tablou dramatic într-un act) Andrei Mureșanu de Mihai Eminescu (Tablou dramatic într-un act) Persoane: MUREȘANU, MORS, GENIUL LUMINEI (Scena înfățișează un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munți. Pe de o parte stânci crăpate ­ unele țepene, altele răsturnate­ de alta brazi acățați de vârfuri de stânci, unii frânți și răsturnați de vijelii și torente. În fund se văd ruinele încă fumegânde a unui sat de colibe ­ risipite ca cuiburi mari în dosul stâncelor. Mai în avanscenă, turnul vechi și negru a bisericei satului. Biserica de lemn, cu ferestre mari cu zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământ de șindrile negre și mucezite. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. Avanscena o cuprinde de-a curmezișul un trunchi răsturnat, putred, pe care Mureșanu șade visător. De tot în fund, codri și munți. Clopotul sună dogit 12 ore. Miezul nopții. În vremea asta se scoală Mureșanu.) Tresare miazănoaptea în inima de-aramă A turnului de piatră. Lin stelele se-nhamă La carul lunei blonde. Prin vămile veciei Nici vremea nu le trece cu visele mândriei, Nici suflete nu intră, nici suflete nu ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

... aceste valuri? Regina africană cu fața de eben, Spre răsărit se duce purtând un diadem De stele fără număr, când geme-n depărtate O surdă vijelie... fluierături bizare, Mugiri adânci, sălbateci, concert spăimântător! Ai crede că toți monștrii marini s-adun în hor Și țipă-n limbi diverse, pe tonul întristării ... înghite. Se îndoiește vântul, Și valul îi răspunde prin mugetu-i duios... E cântecul funebru... Un strigăt fioros Al celui ce comandă s-aude-n vijelie, Spăimântător; e geniul uman ce tot învie, Ce dă direcțiune, ce apără, prevede. Speranța e busola, e harta; el o vede, O cercetează, știe de ... temut. Foc! foc în cală! strigă și totul s-a pierdut! Atuncea comandantul răcnește cu tărie, Și vocea-i se aude tunând în vijelie. Toți câți mai au putere comanda lui urmez. Conrad se află-n fruntea acelor ce lucrez. Parvine să pătrunză el cel dintâi în cală Prin ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna

... și moarte. Mulți s-apuc la luptă și-n turbarea lor, C-unghii și cu gura se fărâm, s-omor. Astfel cum s-arată după vijelie Arbori, flori și ierburi rupte pe câmpie, Arme și cadaveri d-oameni și de cai, În grămezi ici-colo stau zăcând pe plai. Carol schimbă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18

Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălţatului nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30 Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30 de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 Persoane 2 TIMPUL 3 ISTORIA 4 POEZIA Persoane TIMPUL ISTORIA POEZIA PACEA LIBERTATEA persoane tăcute COMERCIUL TIMPUL Mai vechi și decât lumea, am fost de față la zidirea ei; am văzut pe rând neamurile în zgomotul slavei și al bucuriei, în vârful strălucirii lor, și m-am uitat pe urmă și la a lor țărână zăcând în tăcerea morții, și mușchiul veacurilor înverzea dasupra faptelor mâinilor lor. Peste monumente și generații am trecut, și am văzut în urmă-mi grămădindu-se a lor cenușă și vijeliile veacurilor spulberându-o în văile uitării. În zborul meu cel repede las în urmele mele veacuri, vă aduc timpii anului, icoana vârstei voastre, fac să răsaie soarele și să apuie întru a sa slavă; și m-am uitat înapoi și am văzut veacurile de la zidirea lumii ca ziua de ieri !!? Universul întreg, pământ, stele și toate planetele se văd supuse la a mea dărăpănare, și însăși lumina acestui soare ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIJELIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru VIJELIE.

VIJELIOS

... VIJELIÓS , - OÁSĂ , vijelioși , - oase , adj . 1. Cu vijelie ; ca vijelia ; năvalnic . 2. Fig . Violent , impetuos , aprig . [ Pr . : - li - os ] - Vijelie

 

ȘUIER

ȘÚIER , șuiere , s . n . 1. Zgomot caracteristic , ascuțit și puternic , pe care îl fac vântul , furtuna , vijelia ; șuierătură . 2. Zgomot ascuțit produs de anumite corpuri care se deplasează , se mișcă , se învârtesc sau spintecă aerul cu iuțeală ; șuierătură . 3. Sunet ascuțit , strident și prelung produs cu ajutorul unui instrument special ( signal , sirenă etc . ) sau prin suflarea cu putere a aerului printre buze ori printre degete ; șuierătură . 4. Sunet sau țipăt ( ascuțit ) scos de unele animale și păsări ; șuierătură . [ : Pr . : șu -

 

ȘUIERA

... ȘUIERÁ , șúier , vb . Intranz . 1. ( Despre vânt , furtună , vijelie etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ascuțit și puternic ; a fluiera . 2. ( Despre unele obiecte ; la pers . 3 ) A ...

 

FLUIERA

... A cânta din fluier ( 1 ) . 3. A emite sunete ascuțite întrebuințând un instrument special , mai ales pentru semnalizare . II. ( Despre vânt , furtună , vijelie

 

FURTUNĂ

... FURTÚNĂ , furtuni , s . f . 1. Vânt puternic însoțit de averse de ploaie , de grindină și de descărcări electrice ; vijelie . 2. ( În sintagma ) Furtună solară = accentuare bruscă a activității solare , însoțită de intensificarea emisiei corpusculare și a celei electromagnetice . 3. Fig ...

 

HALĂ

... HÁLĂ^2 , hale , s . f . ( Reg . ) 1. Vijelie . 2. Monstru , dihanie , arătare . 3. ( La pl . ) Păsări de curte . HÁLĂ^1 , hale , s . f . 1. Clădire amenajată , cu instalațiile necesare , unde se vând alimente ...

 

VÂLTOARE

... vâltori , s . f . 1. Loc adâncit în albia unui râu , unde apa formează vârtejuri ; vârtej format de apă în acest loc ; bulboană , bulboacă . 2. ( Reg . ) Vijelie

 

VÂNTOS

... VÂNTÓS , - OÁSĂ , vântoși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . Cu vânt , bătut de vânt . 2. S . f . Vânt mare ( cu vârtejuri ) ; vântoaie , furtună , vijelie

 

VIFORNIȚĂ

... VIFÓRNIȚĂ , vifornițe , s . f . ( Pop . ) Vifor , furtună , vijelie