Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNVIA, ANEMIC, JIGĂREALĂ, JIGĂRI, JIGĂRIT, LEȘIN, LEȘINĂTURĂ, LEȘINAT, MAU, MOLEȘIT, MURIBUND ... Mai multe din DEX...

VLAGĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VLÁGĂ s.f. Putere, forță, vigoare; vlavie. - Din sl. vlaga.

Sursa : DEX '98

 

Vlagămoleșeală

Sursa : antonime

 

VLÁGĂ s. v. energie.

Sursa : sinonime

 

VLÁGĂ s. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, situație, stare.

Sursa : sinonime

 

vlágă s. f.

Sursa : ortografic

 

VLÁGĂ f. 1) Cantitate mică de apă sau de vapori de apă într-un mediu; umezeală. 2) fig. Forță fizică; vigoare; putere; tărie. /vlaga

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VLAGĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru VLAGĂ.

Alice Călugăru - Șerpii

... nemaicântatu-mi cântec. Veniți misterioși și falnici, voi, fermecați de-un glas străin! De-acuma zvârcolirea voastră numai în ritmul lor se schimbă Și fără vlagă e-mpotrivă-mi primejdioasa voastră limbă, Ce ca o floare otrăvită înalță amarul ei venin. Eram prin ierburi lungi culcată și v-așteptam cu ochi ...

 

Constantin Stamati - Omul și pământul

... n mine să se-ntoarcă spre a renaște iarăși. Deci eu printre planete rotindu-mă cu vâlfă, Și răspândind din sine-mi o vlagă crescătoare, Mi-am învelit tot trupul cu vlăstări și verdeață, Și tot ce este astăzi cu suflet și viață, Și ca duioasă maică îmi hrănesc ...

 

Dimitrie Anghel - Toamna (Anghel)

... Dimitrie Anghel - Toamna (Anghel) Toamna de Dimitrie Anghel Vara s-a dus... Palid, și fără vlagă, moare Colo-n apus, Mâhnitul soare... Pustii sunt toate... Când vine toamna cu vălu-i alb de brumă, Holdele-s moarte, Pădurea-i goală, izvoru ...

 

George Coșbuc - Vântoasele

... N-avea putere-n el să-și tragă. Nici sufletul, și-așa răpus Zăcea pe țol cu fața-n sus Cu ochii stinși și fără vlagă. În două zânele l-au rupt, I-au stors și sângele cu-ncetul Căci nu putea să-și miște, bietul, Nici ochii-n cap! Și ...

 

Vasile Pogor - Poezie

... și în stihii desfăcut     Nu voi auzi din aer nici nu voi sîmți din lut,     Cînd focul ce zădărește patimile sufletești     Și apa care dă vlagă vînzoșiei cei trupești,     Întoarse la a lor vecinic și îmbelșugat izvor     Nu vor mai lucra în trupul pomenitului Pogor ?     Dar neam trece și ...

 

Emil Gârleanu - Calul

Emil Gârleanu - Calul Calul de Emil Gârleanu Lui Corneliu Moldovanu S-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vânturi, ale Ungariei. În mijlocul lor s-a ținut câtăva vreme de mama lui, o iapă oarbă ce sta răzlețită de ceilalți cai, dintre care cei mai frumoși fuseseră mânjii ei. Apoi, când a simțit fiorul sălbatic ce i se revărsase în sânge, în largul pustietăților acestea a deprins cele dintâi goane, ș-acolo și-a ridicat capul, a lărgit nările și, cutremurându-și coama încâlcită de spini, răspunse la chemări necunoscute, trimițând depărtărilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ieșise din piept. Dar când se învățase cu viața asta slobodă, se pomeni odată prins din fugă, înfrânat cu de-a sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călăre pe el. Atunci a înțeles că cineva îl amenință, că cineva vrea să-i țărmurească libertatea, s-a strâns ghem, apoi s-a destins repede și a pornit ca o săgeată. Mânca pământul sub copitele lui, simțea că i se aprinde ceva înăuntru, ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domniţa Voichiţa Domnița Voichița de Bogdan Petriceicu Hasdeu Partea întâia "Atunci voios și aprig ea războiul în fruntea oștii sale a trecut." Pușkin: Poltava Cu adormitele lui valuri se mișcă Sociul între maluri Și pe deasupra lui ușor, abia se simte-o dulce boare de vânt, ce-n drum spre-o altă zare pe mai departe pleacă-n zbor. Ici-colo, salcia pletoasă, pe maluri, tânăra-i tulpină spre fața râului și-o-nclină Vorbind cu unda somnoroasă. Și Sociu-n matca lui bătrână c-un murmur șoapta i-o îngână. Prin pânza apei străvezie arar un peștișor tresare Și iar în adâncimi dispare ca o săgeată argintie; sau câte-un pui de rândunică muindu-și vârful de aripă zglobiu coboară pentr-o clipă Și iar spre ceruri se ridică. Iar alteori, pe înserate o luntre lunecă ușor cu două umbre-mbrățișate În legănarea unui dor: pescarul tânăr, în neștire ca-n vis, cu draga lui plutind.... Atunci din ceruri, de uimire cu-ascunsă patimă și jind, privind umana fericire mai vii și stelele se-aprind. Dar, iată, zăngănit de arme dă toată liniștea s-o sfarme Și-un țipăt crunt: „război, război†...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

... gânduri pesimistci să nu ne lăsăm a fi atinși de neagra boală a veacului! Pesimismul este lipsa de voință, lipsa de vlagă, lipsa de avânt, lipsa de curaj, lipsa de bărbăție, lipsa de energie, lipsa de speranțe, lipsa de viitor! Nu! să avem avânt! Da! să avem ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată știința europeană; n-ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o ...

 

Dimitrie Anghel - Ex voto

Dimitrie Anghel - Ex voto Ex voto de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 7. iul. 1910. p. 49—57. Prieten bun, fantomă acuma și tu, nu știu de ce-mi amintesc de tine în seara asta misterioasă... Afară fulgeră și geamurile întunecate ale odăiei mele se luminează la răstimpuri, ca de apropierea unui albastru flutur uriaș, rătăcit prin noapte. Un suflu de vînt trece și un miros tulburător de floare de tei își face loc și se strecoară în casă, adus de cine știe unde. Poate mireasma asta ce stăpînea romanticele nopți de iunie ale orașului adolescenței noastre să te fi adus cu ea, sau poate apropierea furtunei ce se pregătește să fi dat simțurilor mele îndurerate o limpezime deosebită. Acum, o picătură de ploaie, ca o pietricică zvîrlită în geamuri, m-a făcut să tresar cu zgomotul ei sec, și nu știu pentru ce, în tăcerea care s-a lăsat mai mare parcă, te văd și mai lămurit. Să n-aibă oare sufletele pace nici după moarte ? • Oricum, în țintirimul îndepărtat de țară, în care te-au îngropat ai tăi, somnul tău trebuie să fie tulburat de puterea amintirilor mele, care au ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VLAGĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru VLAGĂ.

ÎNVIA

... tranz . 1. A reveni sau a readuce la viață . 2. Fig . A da sau a căpăta putere , vlagă , a ( se ) umple de viață ; a ( se ) înviora , a ( se ) anima . [ Pr . : - vi - a - . - Prez . ind . și ...

 

ANEMIC

... ANÉMIC , - Ă , anemici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care suferă de anemie . 2. Adj . Fig . Fără vlagă

 

JIGĂREALĂ

... JIGĂREÁLĂ , jigăreli , s . f . Slăbiciune fizică , lipsă de vlagă

 

JIGĂRI

JIGĂRÍ , jigăresc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) 1. A - și pierde vlaga ; a slăbi ; a se sfriji . 2. A se degrada , a se strica , a se jerpeli , a se

 

JIGĂRIT

... JIGĂRÍT , - Ă , jigăriți , - te , adj . ( Fam . ) 1. Lipsit de vlagă

 

LEȘIN

... maladive , a unor eforturi fizice mari , a unei emoții puternice etc . ; lipotimie . 2. Stare de slăbiciune mare , de lipsă de putere , de vlagă

 

LEȘINĂTURĂ

... LEȘINĂTÚRĂ , leșinături , s . f . ( Depr . ) Ființă foarte slabă , lipsită cu totul de vlagă

 

LEȘINAT

... LEȘINÁT , - Ă , leșinați , - te , adj . 1. Care se află în stare de leșin ( 1 ) , în nesimțire . 2. Extrem de slab ; lipsit de vlagă

 

MAU

... legătură cu verbe ca " a avea " , " a pierde " , " a - și lua " , " a - și face " ) Avânt , elan ; energie , vlagă

 

MOLEȘIT

... MOLEȘÍT , - Ă , moleșiți , - te , adj . Cuprins de moleșeală , de slăbiciune , lipsit de vlagă

 

MURIBUND

... MURIBÚND , - Ă , muribunzi , - de , adj . , s . m . și f . ( Ființă ) pe moarte , în agonie ; p . ext . ( ființă ) fără vlagă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...