Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ACCELEROMETRU, AEROCARTOFILIE, AEROCARTOGRAF, AERODINĂ, AEROFILATELIE, AEROFOTOGRAMĂ, AEROGARĂ, AEROGRAMĂ, AERONAUT, AERONAUTIC ... Mai multe din DEX...

AERIAN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AERIÁN, -Ă, aerieni, -e, adj. Care se află în aer^1 (2), care se întâmplă, se produce în aer^1. 2. Care se referă la aviație. * Linie aeriană = traseu aeronautic și mijloacele materiale aferente. Alarmă aeriană = semnul prin care, în timp de război, se anunță apropierea avioanelor inamice. 3. Fig. Transparent, diafan, gingaș, vaporos; aeros. [Pr.: a-e-ri-an] - Din fr. aérien.

Sursa : DEX '98

 

AERIÁN adj. v. diafan, fin, străveziu, subțire, transparent, vaporos.

Sursa : sinonime

 

aerián adj. m. (sil. -ri-an), pl. aeriéni (sil. -ri-eni); f. sg. aeriánă, pl. aeriéne

Sursa : ortografic

 

AERI//ÁN \~ánă (\~éni, \~éne) 1) Care se află în aer. 2) Care se produce în aer. Luptă \~ană. 3) Care ține de aviație; propriu aviației. Cale \~ană. 4) fig. Care este gingaș, diafan; transparent. Ființă \~ană. 5) fig. Care este lipsit de simțul realității; cu capul în nori. [Sil. a-e-ri-an] /aérien

Sursa : NODEX

 

AERIÁN, -Ă adj. 1. Aflat în aer. ** Întâmplat, produs în aer. * Alarmă aeriană = alarmă prin care se anunță un atac aerian inamic. 2. (Fig.) Diafan, transparent; gingaș, vaporos. [< fr. aérien].

Sursa : neologisme

 

AERIÁN, -Ă adj. 1. care se află în aer. * produs în aer. 2. referitor la aviație. o linie ~ă = traseu aeronautic; alarmă ~ă = alarmă prin care se anunță un atac aerian. 3. (fig.) diafan, transparent; vaporos. 4. (fam.) distrat, visător. (< fr. aérien)

Sursa : neoficial

 

aerian, -ă, aeriani, -e adj. neatent; rupt de realitate (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)

Sursa : DLRLC

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruAERIAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruAERIAN.

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel)

... s-au aninat pe după cuiele negre ale violoncelului și i-a prins pe toți parcă într-o plasă nevăzută, într-un paianjeniș aerian de simpatie. Și, puși de acord, legați așa ca niște credincioși într-o rugăciune, taraful a început să cînte. Glas omenesc ca să ...

 

George Topîrceanu - C. Hogaș: Note din călătorie

... ai fi în stare să numeri strălucitoarele alaiuri de stele cu care luna a găsit de cuviință să-și împodobească obișnuitul ei drum aerian în noaptea aceasta? zisei vârând o mână sub pocladă și alta în părul încâlcit și aspru al tovarășului meu. Convins de tăria acestui argument, el ...

 

George Topîrceanu - Cioara

... reclamă pentru vulg, Și ușoară ca un fulg De funingine-n lumină; Tristă ca un crep de doliu În văzduhul diafan, — Ca un punct aerian Pe-al zăpezii alb orgoliu; Stranie ca un ponos Al priveliștii de cretă; Solitară și cochetă Ca un cuc de abanos; Neagră, ca o muscă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Mihai Eminescu - Înger și demon

Mihai Eminescu - Înger şi demon Înger și demon de Mihai Eminescu Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite A făcliilor de ceară care ard lângă altare - Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare, Nepătrunsă de-ochii roșii de pe mucuri ostenite, În biserica pustie, lângă arcul în părete, Genuncheată stă pe trepte o copilă ca un înger; Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri, Palidă și mohorâtă Maica Domnului se vede. O făclie e înfiptă într-un stâlp de piatră sură; Lucii picături de smoală la pământ cad sfârâind Și cununi de flori uscate fâșâiesc amirosind Ș-a copilei rugăciune tainic șopotit murmură. Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită, Într-o umbră neagră, deasă, ca un demon El veghează, Coatele pe brațul crucii le destinde și le-așază, Ochii cufundați în capu-i, fruntea tristă și-ncrețită. Și bărbia lui s-apasă de al pietrei umăr rece, Părul său negru ca noaptea peste-al marmurei braț alb; Abia candela cea tristă cu reflectul ei roz-alb Blând o rază mai aruncă ce peste-a lui față trece. Ea un înger ce se roagă - El un demon ...

 

Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna...

Mihai Eminescu - Când crivăţul cu iarna... Când crivățul cu iarna... de Mihai Eminescu Când crivățul cu iarna din nord vine în spate Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late, Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern, Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern... Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră, S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră, Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mândre, poetice povești. Pe jos să șadă fete pe țolul așternut, Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume, Iar eu s-ascult pe gânduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud. Orlogiul să sune ­ un greier amorțit ­ Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse, Să văd roze de aur și sărutări aprinse În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit, Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă. Atuncea focu-mi spune povestea-a mai frumoasă. Din el o aud astfel cum voi să o aud Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit. Și mândru-acest amestec gândirea-mi o descoasă, O-nșiră apoi iarăși cum dânsa ...

 

Mihai Eminescu - Poesis

Mihai Eminescu - Poesis Poesis de Mihai Eminescu M-am dus la Cluș. Am așteptat să vină noaptea pentru ca să mă duc la casa ei, să văd ce se-ntâmplase cu ea. Îmi venise ideea să-i iert tot ― trădarea ei ― și, de-ar fi fost o scânteie de amor în ea, s-o iau cu mine s-o fac nevasta mea. Inima mea era însetată de iubire și, ca cel ce se îneacă, îmi plăcea să mă țin de-un pai chiar. Noaptea era cam ploioasă și norii zburau negri prin cer și numai prin rupturile lor groase se vedea câteodată luna. Am luat o laternă mică cu mine, și, ieșind pe strade, am început a le străbate în plesnetul cel mărunțel și zuzuitor al ploii și a o apuca, ieșit afară din oraș, peste câmpii inundați de șiroaie, care, galbene, îneca iarba cea verde, și sfâșiind cu picioarele mele valurile ce inundau câmpia. Era întuneric de nu-ți puteai vedea mâna. Am ajuns la casa ei. Am scos lanterna, și, aprinzând-o înaintea ușii de din față, voi să scutur ușa, dar văd că încuietoarea e sigilată de către autoritate. Ce ...

 

Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești

Vasile Alecsandri - Lunca din Mirceşti Lunca din Mircești de Vasile Alecsandri Bate vânt de primavară și pe muguri îi deschide; Vântul bate, frunza crește, și voioasă lunca râde. Sub verdeața dragalașă dispar crengile pe rând. Și sub crengile umbroase mierla sare șuierând. O! minune, farmec dulce! O! putere creatoare! În oricare zi pe lume iese câte-o nouă floare, Ș-un nou glas de armonie completează imnul sfânt Ce se-nalță cătră ceruri de pe veselul pământ. Tot ce simte și viază, feară, pasere sau plântă În căldura primaverii naște, saltă, zboară, cântă. Omul își îndreaptă pasul cătră desul stejăriș, Unde umbra cu lumina se alungă sub frunziș. El se duce după visuri; inima lui crește plină De o sacră melodie, melanholică, divină, De o tainică vibrare, de-un avânt inspirător Ce-i aduc în pept suspinuri și-n ochi lacrimi de amor. Este timpul renvierii, este timpul rennoirei, Ș-a sperărei zâmbitoare, ș-a plăcerei, ș-a iubirei, Paserea-și gătește cuibul, floarea mândrele-i colori, Câmpul via sa verdeață, lanul scumpele-i comori. Sus, paingul pe un frasin, urzind pânza-i diafană, Cu-al său fir de-argint subțire face-o ...

 

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Culegătorul de stele căzătoare de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 3, 5 nov. 1911. p. 22. De la fereastra lui, Enric, în fiecare seară privea nemărginirile cerului, așteptînd să vadă ploaia de artificii, jocul nebun de rachete, pulberea măruntă și impalpabilă care umple aerul și nu cade nicăierea, firele de beteală care se urz0065sc ca o mreajă și apoi se desfac ; și ochii lui se umpleau de visuri și sufletul lui veșnic avîntat se umplea de o melancolie fără de margini, vrînd să scape și el și să se amestece mai curînd în oceanul acesta luminos, spre care rîvnea de atîta vreme. Ușoară ca o estompă, seara întuneca vîrfurile copacilor, dezlega umbrele din ramuri și le împrăștia pe drumuri, ștergea contururile florilor, amesteca laolaltă culorile. Sus, întîile licăriri sfioase se arătau, mare și orbitor luceafărul apărea, scînteietoare constelațiile își arătau punctele lor de foc în locul obișnuit, imens șerpuitorul drum al robilor se strecura printre norodul de sori, de luceferi și de stele, brăzdînd tăria și apoi, după cele mari și scăpărătoare, sfioase se arătau și cele mai mici, și cele mai mărunte, și toată pulberea de diamant a celor ...

 

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

Ion Luca Caragiale - Aşa să mor! Așa să mor! de Ion Luca Caragiale Am avut să fac multe alergaturi săptămânile trecute: peste cinci mii de kilometri în drum-de-fier. Am ostenit destul; dar nu-mi pare rău... cu prilejul acesta am făcut o foarte plăcută cunoștință un drum rar O zi întreagă, până la Budapesta, l-am admirat numai de la distanță; neștiind bine decât limba noastră, n-am avut îndrăzneala, cât mi-era de simpatic, să m-apropii de el și să intru în vorbă. L-am văzut în vagonul-restaurant, înconjurat de alți călători, conversând cu ei în mai multe limbi străine nemțește, ungurește, italienește, franțuzește un poliglot în toată puterea cuvântului. Om tânăr, cam de treizeci de ani foarte elegant; deschis la privire și la vorbă; vesel, deștept, vioi; plin de glume și, mai presus de toate, om umblat. Ceasuri întregi am tras cu urechea la conversația lui cu ceilalți călători, și, din câte am putut înțelege, am rămas cu convingerea care, mai târziu, trebuia să mi se confirme cu prisos că mă aflu în fața unui om extraordinar. Acest tânăr, nu numai că știa atâtea limbi, dar cunoștea de aproape și țările lor: vorbea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruAERIAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentruAERIAN.

ACCELEROMETRU

ACCELEROMÉTRU , accelerometre , s . n . 1. Aparat cu care se măsoară accelerațiile , îndeosebi la vehiculele aeriene . 2. Transductor electromecanic de măsurat structurile

 

AEROCARTOFILIE

AEROCARTOFILÍE s . f . Ramură a cartofiliei care se ocupă de ștampilele poștei aeriene . [ Pr . : a - e - ] - Aero - +

 

AEROCARTOGRAF

AEROCARTOGRÁF , aerocartografe , s . n . Aparat automat pentru întocmirea hărților și a planurilor topografice după fotograme aeriene . [ Pr . : a -

 

AERODINĂ

... AERODÍNĂ , aerodine , s . f . Vehicul aerian

 

AEROFILATELIE

AEROFILATELÍE s . f . Ramură a filateliei care se ocupă de mărcile pentru poștă aeriană . [ Pr . : a -

 

AEROFOTOGRAMĂ

AEROFOTOGRÁMĂ , aerofotograme , s . f . Fotogramă aeriană . [ Pr . : a -

 

AEROGARĂ

... AEROGÁRĂ , aerogări , s . f . Gară pentru traficul aerian

 

AEROGRAMĂ

AEROGRÁMĂ , aerograme , s . f . 1. Comunicare transmisă prin telegrafie fără fir . 2. Scrisoare pentru poșta aeriană ; imprimat special pentru o astfel de scrisoare . [ Pr . : a -

 

AERONAUT

... AERONAÚT , - Ă , aeronauți , - te , s . m . și f . Persoană care conduce un vehicul aerian

 

AERONAUTIC

AERONAÚTIC , - Ă , aeronautici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a tehnicii care se ocupă cu construirea aeronavelor și cu problemele navigației aeriene . 2. Adj . Care aparține aeronauticii ( 1 ) , privitor la aeronautică . [ Pr . : a -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...