Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CAMERĂ, SUFLA, UMEZITOR, VÂNT, ÎNCĂRCAT, ȘUIER, ȘUIERA, AERA, AERAT, AERIAN ... Mai multe din DEX...

AER - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÁER^1 s.n. 1. Amestec de gaze care alcătuiesc straturile inferioare ale atmosferei și care este absolut necesar vietăților aerobe. * Aer lichid = lichid obținut prin răcirea aerului până sub temperatura de -183°C la presiune normală și folosit pentru separarea elementelor sale componente. Aer comprimat = aer la presiuni mai mari decât presiunea admosferică obținut cu compresoarele. Aer condiționat = sistem de ventilație a aerului din încăperi în scopul păstrării proprietățiilor fizice normale ale acestuia. * Loc. adv. La (sau în) aer (liber) = într-un loc neacoperit, afară. * Expr. A lua aer = a ieși din casă pentru a respira aer curat. 2. Văzduh, atmosferă. * Expr. A fi (sau a se simți) ceva în aer = a exista semne se pregătește ceva (în ascuns). A fi (sau a rămâne) în aer = a se afla într-o situație critică, a nu avea nici o perspectivă. 3. Înfățișare, aspect, expresie. * Expr. A avea aerul ... (sau ...) = a da impresia ... A-și da (sau a-și lua) aere = a lua o atitudine de superioritate; a se îngâmfa, a se făli. [Pl.: (în expr.) aere] - Lat. aer, aeris (și cu înțelesurile fr. air).

Sursa : DEX '98

 

ÁER^2, aere, s.n. (Bis.) 1. Bucată de stofă sau de pânză, de obicei pictată sau țesută cu imaginea lui Cristos mort, cu care se acoperă vasele liturgice. 2. Epitaf (2). - Din ngr. a?r.

Sursa : DEX '98

 

ÁER s. (BIS.) epitaf, (pop.) pocrovăț. (Cu aerul se acoperă vasele liturgice.)

Sursa : sinonime

 

ÁER s. 1. (înv.) spirit. (Un curent de \~.) 2. v. văzduh. 3. v. climă. 4. v. fizionomie.

Sursa : sinonime

 

áer s. n. (sil. a-er], (atitudine, obiecte de cult) pl. áere

Sursa : ortografic

 

ÁER^2 \~e n. bis. Bucată de pânză pe care este țesută imaginea lui Iisus Hristos mort; epitaf. /aer, sl. airu

Sursa : NODEX

 

ÁER^1 \~e n. 1) Amestec de gaze pe care îl respiră vietățile aerobice; atmosferă. * În \~ liber sub cerul liber; afară. A lua \~ a se plimba la aer. 2) Expresie specifică a feței; mină; înfățișare; aspect. * A-și da \~e (a umbla cu \~e) a-și da importanță; a o face pe grozavul. /<lat. aer

Sursa : NODEX

 

AER- v. aero-.

Sursa : neologisme

 

áer (-re), s.n. - 1. Văzduh. - 2. Aspect, înfățișare. - Mr., megl. aeru. În mr. și aera (‹ ngr. ?????). Lat. ??r (Pușcariu 43; REW 240; DAR); cf. alb. ajër, it. aria, (ven. aiere, sard. aera, engad. ajer), prov., sp. aire, fr. air, v. sp. aer, port. ar. Sensul 2 este împrumutat din fr. A intrat în conflict cu contribuțiile neol., a căror bază este identică; astfel, aera pare se întemeieze pe aer, dar reproduce fr. aérer etc. Nu mai menționăm numeroasele der. neol. referitoare la aviație. Der. aera, vb. (a aerisi), din fr.; aereală, s.f. (esență); aerel, s.n. (assa foetida); aeresc, adj. (aerian); aerian, adj.; aerisi, vb.; din ngr. ?????? (Gáldi 138); aeriseală, s.f. (aerisire); aeronaut, s.m.; aeroplan, s.n.; aeros, adj. (aerian, vaporos).

Sursa : etimologic

 

áer (-re), s.n. - Văl cu care se acoperă vasele liturgice. Ngr. ???. Fonetismul indică o contaminare cu aer, pe care îl precedă.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruAER

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 608 pentruAER.

Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel)

... lumea aceasta, ce se mișcă îndărătul ocheanelor de sticlă, pare aceeași, e totuși aparte, deși din același neam, are nuanțe deosebite, deși arată un vag aer de familie, la întîia privire, e cu totul neasemănată, dacă o cauți de aproape. Oricum, toate sunt mai prietenoase, oamenii au un aer mai potolit, atmosfera patriarhală mai dăinuiește încă, vechile cîntece sentimentale mai urmează să răsune și să te înduioșeze cu farmecul lor negrăit. Steluța lui Alecsandri ... de acord pentru a reînvia apusa romanță. În amurgul ce împînzea lumina, cei cinci oameni, ce aveau să evoce o stea, cu un aer trist și funerar aproape, ca și cum ar fi pus ceva misterios la cale, au prins să se întrebe din strune și din clape. Un ... a filat o notă și o lungă șuviță de păr alb desprinsă s-a rupt și a plutit o clipă în aer ca un funigel rătăcitor. O șoaptă gîngavă, scăpată dedesubtul unei clape ca dedesubtul unui dinte bătrîn, a alergat parcă să întîlnească nota filată ... fără de voie. Lungă și tremurătoare, plîngerea romanței, trezită din strune și din clape, din lemne sonore și din tremurate degete, din brațe ridicate în ...

 

Alphonse de Lamartine - Războiul

Alphonse de Lamartine - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Războiul

Ion Heliade Rădulescu - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ...

 

Ion Luca Caragiale - Meteahnă

... Ion Luca Caragiale - Meteahnă Meteahnă de Ion Luca Caragiale 1909 În general, o stațiune de aer curat este un loc mai mult sau mai puțin pitoresc, unde te plictisești, până la înecăciune, dacă nu știi danța, ca să poți respira seara ... de ajuns să le rezum aici pentru a da o idee cititorului de meteahna mentală a tovarășului meu de cură la aer curat. Iată... Mai întâi, maghiarul nu are nevoie de altă cultură decât de cultura maghiară; ceva mai mult: orice influență a vreunei culturi ...

 

Dimitrie Anghel - Fluturul morții

... de alta a lespezilor, florile roze de leandru înduioșează întunericul și se leagănă în vîrful crenguțelor șterse de umbră, parcă ar pluti în aer. O mireasmă amară a umplut văzduhul o clipă și apoi vîntul s-a îndulcit cu un miros de trandafir, s-a ... își întinde aripele și zboară tulburat, ca un gînd ascuns din cuprinsul floarei. Ar veni la loc, și nu cutează. Nehotărît stă o secundă în aer, ca o frîntură de senin, apoi fulgeră și se mistuie în cuprinsul albastru. Din cuibul unei gherghine, o flacără verde pîlpîie și se înalță și ... vesele, boschetele au răsunat de ecouri și chemări, și nevinovata vînătoare după gîngănii și zburătoare a reînceput. Rîndunele își scriu virgulele lor în aer. Și tot soiul de ciripiri și de zgomote confuze, prefăcute într-un singur sunet, au prins să vibreze ca o strună întinsă pe care ar ... isprăvi lucrarea de atîția ani începută. O slăbiciune îl cuprinse, și cum se gîndea așa, la veșnicile transformări ale naturii, deodată, un punct năluci în aer, departe, se mări și trecu pe dinaintea lui ca o flacără. O clipire de ochi îi însenină vederea, iar cînd privi, punctul era la loc ...

 

Mihai Eminescu - Umbra mea

... cu câte un păzitor de noapte cu mustața-nfundată în gulerul și gluga mantalei și c-o prăjină subsuori, în fine, o liniște somnoroasă, un aer cald de vară, o lună strălucită, stele de aur ce-și închideau pleoapele spre a le deschide iar, un cer albastru și fără ... Portale cu stâlpi nalți de aur, galerii de marmură albă, stele albastre pe plafondele de aur a sălilor mari, toate pline de un aer răcoare și mirositor; numai o poartă închisă n-am putut-o trece niciodată. Deasupra ei, în triunghi, era un ochi de foc, și deasupra ochiului ...

 

Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei...

... miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci, Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ... de verzi portocale Nalță-se ca într-un flor învălit palatul Selenei. Mare-i, cu zece intrări, la care duc scări înălțate Și cerdacuri în aer ­ ținut de-argintoase columne Și în trei caturi se-nalță palatul cu mii de ferestre Mari și boltite prin care pătrunde-o lumină albastră ...

 

Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei

... miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci, Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ... de verzi portocale Nalță-se ca într-un flor învălit palatul Selenei. Mare-i, cu zece intrări, la care duc scări înălțate Și cerdacuri în aer ­ ținut de-argintoase columne Și în trei caturi se-nalță palatul cu mii de ferestre Mari și boltite prin care pătrunde-o lumină albastră ...

 

Mihai Eminescu - Demonism

... s cuie Bătute-n ea și soarele-i fereasta La temnița vieții. Prin el trece Lumina frântă numai dintr-o lume Unde-n loc de aer e un aur, Topit și transparent, mirositor Și cald. Câmpii albastre se întind, A cerurilor câmpuri potolind Vânăta lor dulceață sub suflarea Acelui ... netezi, Îi mângâi barba lungă, ­ și razim capul De umerii bătrâni cuprinși de plete. Și colțuroasa-i roșie coroană, De fulger împietrit, lucește-n aer Sălbatec. Iar un înger ... cel mai blând, Îngenuncheat l-a lui picioare cântă Pe arfa sa și aerul roșește De voluptatea cântecului său ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi

... ale celor trei timpuri obiective măsurăm o DIMENSIUNE mereu ACEEAȘI cu-nverșunare până la lacrima duioasă pândim încordați lama albastră a securii în aer călăul plictisit asudând deasupra butucului verde altoim veacul cu priceperi mărunte capul într-o parte ( o căpățână de varză murată) burta într-o parte (cu ... dăm cu părerea) poate ar trebui câteva milenii lăsată pârloagă (pentru regenerare n-ajung toate excrementele lumii) să disecăm să nivelăm să implantăm firicele de aer în plămânii de gumă ai planetei băiete încă un rând că tare ne mai plictisim pe-ntunericul ăsta TOARNĂ să se facă lumină prin toate ...

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

... presimți ce mireasmă o să te întîmpine ; de vei ridica ochii peste marginea verde a stratului, ți se va părea firesc că în aer joacă pulberea de aur a stînjeneilor ; de te vei întoarce spre răsărit, floarea soarelui ce poartă un nimb în jurul ei, nu te ... gîndurile ori lacrimile din ochi, se aplecase asupra unui arbust și-l dezrobea de mrejele urzite de omizi. Albe, firele se desprindeau și zburau în aer, rădeau aproape pămîntul și înălțîndu-se apoi iarăși, se aninau unde le ducea întîmplarea. Arbustul dezrobit de mîna bătrinei își tremura încet foile și numai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruAER

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruAER.

Iov Capitol 41

Iov Capitol 41 Iov 40 Iov Capitol 41 1 Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița? Sau să -i legi limba cu o funie? 2 Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca? 3 Îți va face el multe rugăminți? Îți va vorbi el cu un glas dulce? 4 Va face el un legămînt cu tine. ca să-ți fie rob pe vecie? 5 Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ți înveselești fetele? 6 Fac pescarii negoț cu el? Îl împart ei între negustori? 7 Îi vei acoperi pielea cu țepușe, și capul cu căngi? 8 Ridică-ți numai mîna împotriva lui, și nu-ți va mai veni gust să -l lovești. 9 Iată că ești înșelat în așteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, și cazi la pămînt! 10 Nimeni nu este atît de îndrăzneț ca să -l întărîte. Cine Mi s`ar împotrivi în față? 11 Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu. 12 Vreau să mai vorbesc iarăș de mădularele lui, și de tăria lui, și de ...

 

Ezechiel Capitol 1

... în roate. 22 Deasupra capetelor făpturilor vii era ceva ca o întindere a cerului, care semăna cu cristalul strălucitor, și se întindea în aer sus peste capetele lor. 23 Supt cerul acesta, aripile lor stăteau drepte, întinse una spre alta, și mai aveau fiecare cîte două aripi, cari le ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruAER

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 322 pentruAER.

CAMERĂ

... complex cu ajutorul căruia se realizează captarea imaginii și transpunerea ei în semnale video . 4. Tub de cauciuc unit la capete , care se umflă cu aer și care se așază înăuntrul anvelopei , pe roata unor vehicule ; ( la mingi de sport ) balon de cauciuc situat înăuntrul anvelopei , care se umflă cu aer ...

 

SUFLA

... SUFLÁ , súflu , vb . I . 1. Intranz . A elimina aer din gură sau din plămâni cu o anumită forță ; a expira forțat aerul . 2. Intranz . A respira greu , cu efort ; a ...

 

UMEZITOR

... 1. Aparat de umezit hârtia prin stropire cu apă ( pentru a o satina ) , în timpul procesului de fabricație . 2. ( În sintagma ) Umezitor de aer = aparat care pulverizează apă și umezește aerul adus prin conducte din exterior la o instalație industrială , unde este nevoie de aer

 

VÂNT

... VÂNT , vânturi , s . n . 1. Deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei . 2. Aer , văzduh . 3. Curent de aer creat pe cale artificială ( cu un dispozitiv , cu evantaiul etc . ) . 4. ( În expr . ) A face vânt = a ) a împinge , a ...

 

ÎNCĂRCAT

... cu ceva . 2. ( Despre plante ) Plin de fructe sau de flori . 3. Fig . Exagerat , mărit ( în scopul de a înșela ) . 4. ( În sintagmele ) Aer încărcat = aer viciat , greu de respirat . Atmosferă încărcată = a ) atmosferă plină de electricitate , premergătoare unei furtuni ; b ) fig . stare de încordare , de tensiune . Stomac încărcat ...

 

ȘUIER

ȘÚIER , șuiere , s . n . 1. Zgomot caracteristic , ascuțit și puternic , pe care îl fac vântul , furtuna , vijelia ; șuierătură . 2. Zgomot ascuțit produs de anumite corpuri care se deplasează , se mișcă , se învârtesc sau spintecă aerul cu iuțeală ; șuierătură . 3. Sunet ascuțit , strident și prelung produs cu ajutorul unui instrument special ( signal , sirenă etc . ) sau prin suflarea cu putere a aerului printre buze ori printre degete ; șuierătură . 4. Sunet sau țipăt ( ascuțit ) scos de unele animale și păsări ; șuierătură . [ : Pr . : șu -

 

ȘUIERA

ȘUIERÁ , șúier , vb . Intranz . 1. ( Despre vânt , furtună , vijelie etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ascuțit și puternic ; a fluiera . 2. ( Despre unele obiecte ; la pers . 3 ) A produce un zgomot strident , scurt și intens , atunci când se deplasează , se mișcă , se învârtește sau spintecă aerul cu viteză . 3. ( Despre oameni ) A scoate un sunet ascuțit , strident și prelung , suflând cu putere aerul printre buzele întredeschise , printre degete sau cu ajutorul unui instrument special . 4. ( Despre unele animale , păsări , insecte ; la pers . 3 ) A scoate un sunet sau un țipăt ( ascuțit ) specific . [ Pr . : șu -

 

AERA

... AERÁ , aerez , vb . I . Tranz . 1. A introduce aer ^1 ( 1 ) în masa unui lichid , a unui material grunjos sau care este în formă de pastă fluidă . 2. A răci ...

 

AERAT

... AERÁT , - Ă , aerați , - e , adj . 1. ( Despre lichide , materiale granuloase etc . ) Tratat prin introducere de aer ^1 ( 1 ) . 2. ( Despre cereale ) Răcit prin introducere de aer ^1 ( 1 ) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți . 3. ( Livr . ) ( Despre texte ) Care are o structură simplă ; clar , limpede . 4. ( Despre pagini scrise ) Cu ...

 

AERIAN

... AERIÁN , - Ă , aerieni , - e , adj . Care se află în aer ^1 ( 2 ) , care se întâmplă , se produce în aer

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...