Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ADEZIV, LAMINOR, MATERIALICEȘTE, MATERIALITATE, PAT, PLUG, PRODUS, PUNGĂ, REFORMĂ, SEMICONDUCTOR, SUL ... Mai multe din DEX...

MATERIAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MATERIÁL, -Ă I. adj. 1. alcătuit din materie; (fil.) care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei. * palpabil, concret, real. 2. care constă în bunuri (economice). II. s. n. 1. materie primă sau semifabricată din care se fac diverse bunuri. 2. totalitatea informațiilor, a datelor necesare pentru întocmirea unei lucrări științifice, literare etc. (< fr. matériel, lat. materialis, germ. materiel)

Sursa : neoficial

 

MATERIÁL, -Ă, (I) materiali, -e, adj., (II) materiale, s.n. I Adj. 1. Care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei; care este alcătuit din materie. * Cultură materială = totalitate a bunurilor și a deprinderilor de producție existente pe o anumită treaptă de dezvoltare a societății. ** Palpabil, concret, real; faptic. ** Spec. Fizic, trupesc. 2. Care constă în bunuri economice, care ține de venit, de avere, de aspectul economic sau pecuniar; care se referă la trai sau la întreținerea vieții. * Bază materială = totalitate a mijloacelor (clădiri, instalații, forță de muncă etc.) care permit desfășurarea unei activități economice sau științifice. ** (Adverbial) Din punctul de vedere al situației materiale (I 2); materialicește. II. S.n. 1. Totalitate a materiilor prime sau semifabricate din care pot fi executate diverse bunuri. * Materiale plastice = nume generic al unui grup de materiale de sinteză care prezintă anumite particularități de structură, de compoziție și fizico-mecanice, având ca proprietate caracteristică generală calitatea de a putea fi prelucrate cu ușurință (sub acțiunea presiunii și a temperaturii; mase plastice. 2. (Rar) Bun, produs. ** Țesătură. Material de rochie. 3. Totalitate a documentelor, informațiilor și datelor necesare pentru elaborarea unei lucrări literare, științifice etc. ** Expunere scrisă care cuprinde date și informații referitoare la o anumită problemă. [Pl. și: (înv.) (II) materialuri. - [Pr.: -ri-al] - Din fr. matériel, lat. materialis.

Sursa : DEX '98

 

Materialideal, imaterial, nematerial, spiritual

Sursa : antonime

 

MATERIÁL s. v. ban, franc, gologan, para.

Sursa : sinonime

 

MATERIÁL adj. v. faptic.

Sursa : sinonime

 

MATERIÁL adj., s. 1. adj. (FILOZ.) obiectiv, obiectual. (Realitatea \~.) 2. adj. v. concret. 3. adj. (înv.) substanțial. (Aspectul \~ al lucrurilor.) 4. adj. (înv.) materialnic. (Obiect \~.) 5. s. (înv.) materie. (\~ pentru o casă.) 6. s. v. țesătură. 7. s. (BOT.) material săditor v. puieți (pl.). 8. s. material electroizolant v. izolant electric. 9. s. material plastic v. masă plastică.

Sursa : sinonime

 

materiál adj. m. (sil. -ri-al), pl. materiáli; f. sg. materiálă, pl. materiále

Sursa : ortografic

 

materiál s. n. (sil. -ri-al), pl. materiále

Sursa : ortografic

 

MATERIÁL^2 \~e n. 1) Totalitate de materii prime sau de semifabricate din care se produc diverse obiecte. 2) Produs textil; țesătură; materie. 3) Ansamblu de date (informații, documente etc.) necesare pentru realizarea unei lucrări literare sau științifice. 4) Totalitate de fapte, date sau informații (referitoare la o anumită problemă sau domeniu de activitate). [Sil. -ri-al] /matériel, lat. materialis

Sursa : NODEX

 

MATERIÁL^1 \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de materie; format din materie. Corp \~. 2) Care există independent de conștiința omului; cu existență independentă; real. 3) Care există în realitate; cu proprietatea de a fi perceput cu ajutorul simțurilor; concret; real; perceptibil; sesizabil. 4) Care ține de corpul omenesc; propriu trupului; trupesc; corporal. Plăcere \~ă. 5) Care ține de cerințele cotidiene ale aspectului economic, de trai sau de întreținerea vieții. Nivel \~. Interes \~. Avantaj \~. Dificultate \~ă. [Sil. -ri-al] /matériel, lat. materialis

Sursa : NODEX

 

MATERIÁL s.n. 1. Materie primă sau semifabricată din care se fac diverse bunuri. 2. Totalitatea lucrărilor, a informațiilor și a datelor folositoare pentru întocmirea unei lucrări științifice, literare etc. [Pron. -ri-al, pl. -le, -luri. / cf. fr. matériel].

Sursa : neologisme

 

MATERIÁL, -Ă adj. 1. Care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei. ** Palpabil, concret, real. 2. Care constă în bunuri economice. ** Privitor la întreținerea vieții, la trai. [Pron. -ri-al. / cf. lat. materialis, germ. materiell, fr. matériel].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMATERIAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 119 pentruMATERIAL.

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

... a transmite cititorului prin cuvinte acele imagini și gîndiri; aci stau tot obiectul și toată intenția literaturii. Teatrul este o artă constructivă, al cărei material sunt conflictele ivite între oameni din cauza caracterelor și patimilor lor. Elementele cu care lucrează sunt chiar arătările vii și imediateale acestor conflicte. Convenționalitatea acestei ... se ucidă chiar (fapte ce nu se pot întîmpla în lume tot pe tăcute) mai trebuie să și vorbească și că poetul nu are alt material extern de comunicare a gîndirii sale decît cuvîntul - din această împrejurare, că un element material este comun, și aceasta în proporții de întrebuințare și ordine foarte neegale, între două arte atît de fundamental deosebite prin modul de transmitere al concepțiunii ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru

... stat în stat? Ce este această absurditate? Statul vrea să încurajeze și să ajute dezvoltarea teatrului, pentru aceea îl ia sub ocrotirea sa, îl ajută material într-un mod relativ destul de generos; dar cu modul acesta, oare, statul își ajunge, scopul? Nu. Ajunge să pensionezepersoane, și încă persoane inutile, chiar ... ce merge; el are astăzi nevoie din ce în ce mai simțitor de instituțiile de cultură europene. Succesul mereu crescând al publicisticei în genere, atât material, cât și moral, este în această privință un semn caracteristic. Dacă față-n față ar sta două teatre, dintre cari unul să doarmă dus pe ... capitaluri care să construiască în București două localuri moderne de teatru. Sunt sigur că acele capitaluri nu ar fi rău plasate. Și pe lângă câștigul material, asociația ar putea avea și mulțumirea că a contribuit, mai mult decât toate guvernele trecute, prezente și viitoare, la propășirea teatrului în țara ...

 

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploieşti - Predeal Linia ferată Ploiești - Predeal de Ion Luca Caragiale Cestiunea revizuirii art. 7, în stadiul de încordare la care a ajuns, ne absoarbe toată atenția, așa încât dela o vreme încoace și publicul și presa trec cu vederea orice alte întrebări de interes general, oricât ar fi aminteri de importante în sinele. Astfel vedem că de mult încă nu se mai gândește nimini la cestiunea construirii căii ferate a Statului Ploești-Predeal, care cu toate astea merită o deosibită atențiune. Linia aceasta, ca mai toate întreprinderile noastre publice, are o istorie nenorocită, pe care nu avem nevoie a o amănunți aici, deoarece e știută de toți. Contractul concesiunii construirii liniei Ploești-Predeal a fost odată reziliat, din cauză că concesionarul de atunci nu s'a ținut de mai multe îngajamente de căpetenie stipulate în caetul de însărcinări. Un alt concesionar a luat sarcina terminării liniei și lucrările au urmat înainte. Linia nu e încă terminată, precum se știe, în partea din valea Prahovei: însă funcționează din Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica

Ion Luca Caragiale - Literatura şi Politica Literatura și Politica de Ion Luca Caragiale Stimate oaspete și stimați meseni, Pentru întâia oară mă găsesc într-o adunare politică - nu e cea d-întâi la care iau parte: de douăzeci și cinci de ani, iubirea de artă m-a îndemnat să scap cât mai puține din cele ce s-au ținut la noi, - o adunare politică unde am auzit că se vorbește de altceva și mai ales că se gândește la altceva decât la treburi și izbânzi materiale. E drept că de vorbe mari - libertate, naționalitate, constituționalitate și celelalte - n-am fost de loc lipsit: am auzit destule... n-am să mă plâng. N-auzisem însă până astă seară că Politica este ceea ce credeam și eu că trebue să fie - arta de a evoca toate izvoarele de energie proprie a unei națiuni, de a le regula curgerea, garantându-le alimentarea continuă, și de ale face ca toate împreună să producă acea putere de particulară existență, putere care singură înseamnă locul ce trebue să-l aibă un popor în complexul lumii. Ei ! m-am învrednicit astă seară s-auz în sfârșit, dela valoroșii ...

 

Titu Maiorescu - Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu (februarie 1884)

Titu Maiorescu - Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu (februarie 1884) â†� Scrisoarea lui Eminescu către Maiorescu Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu din februarie 1884 de Titu Maiorescu Informații despre această ediție Scrisoarea trimisă de către Titu Maiorescu , în care îi răspundea scrisorii scrise de Mihai Eminescu în timpul internării sale la spitalul din Viena. Domnului Eminescu WIEN, Ober-Döbling in der Heilanstalt Leidesdorf-Obersteiner Iubite domnule Eminescu, Și scrisoarea D-tale cătră mine și scrisoarea de mai nainte cătră Chibici le-am cetit eu cu familia mea și eu toți amicii D-tale cu nespusă bucurie. Căci ne-au fost dovada sigură despre deplina D-tale însănătoșire. Nu te mira că-ți vorbesc mai întăi de bucurie, deși amândouă scrisorile sunt triste și concepute sub un fe! de „deprimare a moralului“, cum ar zice galomanii noștri. Căci eu cred că tristețea D-tale trecătoare și desigur neîntemeiată, pentru noi rămâne dar bucurie curată. Vezi, D-le Eminescu, diagnoza stării D-tale trecute este astăzi cu putință și este absolut favorabilă. Se vede că din cauza căldurilor mari, ce erau pe la noi în iunie 1883, D-ta ai început să suferi de o ...

 

Alexei Mateevici - Chestia preoțească

... de-al ei, un preot tânăr, cu familia mică, care, deci, avea putința de a le da orfanilor ajutor atât moral, cât și material. Rugămintea scrisă, cu expunerea tuturor acestora, fusese trimisă mai de timpuriu. Preasfințitul îi răspunde văduvei în mod nesigur (nelămurit), zicând că uneori cu străinii te ...

 

Ion Luca Caragiale - Ironie

... lor pentru soarta și reputația unor simpli muritori ca noi; dar trebuie să spun odată că poetul de care e vorba a trăit material rău; sărăcia lui nu este o legendă: a fost o nenorocită realitate, și ea îl afecta foarte. Ce Dumnezeu! doar n-a ...

 

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ...

 

Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters

... tiinÈ›ă pune în exercitatrea frumoasei lui profesiuni È™i nu mă îndoiesc de succesul moral ce-l aÈ™teaptă. Va avea È™i succesul material? Să vedem. În orice caz, ar fi păcat ca o întreprindere atît de folositoare pentru cultura publicului romînesc să nu poată reuÈ™i. Note â ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

... și prudența, însușiri feminine înnăscute și de-a dreptul impuse de împrejurări, o fac să stăruiască numai asupra efectelor sufletești ale unui fapt material și să lase în umbră însuși faptul care le-a cauzat. Minunata îndrăzneală artistică a autoarei în ce privește mărturisirile pur ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și cultură

... metodică a modelelor și formulelor existente în lumea civilizată, cum am zice, o contrafacere mai mult sau mai puțin dibace a aparatului material, poate da rezultate similare dacă nu egale, adesea destul de fericite. Cum am zis, sarcina statului pe terenul așa-numitului progres material este titanică; dar comunicarea, astăzi așa de comodă, cu civilizațiunea societăților înfloritoare ușurează mult acea sarcină. Fabrici, mine, căi ferate, poduri, vapoare, baloane, armată, fortificații ... și, în lipsă de remarcabile, se mulțumește chiar cu mai puțin, — înțelege bine că, voind să improvizeze o societate, nu-i ajunge numai progresul material. El simte că-i trebuie, ca decor de rigoare, măcar semnele exterioare, aparențele unei mișcări intelectuale. Atunci încep decretele absurde: instituțiuni și școli de artă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruMATERIAL

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruMATERIAL.

Exodul Capitol 36

Exodul Capitol 36 Exodul 35 Exodul Capitol 36 1 Bețaleel, Oholiab, și toți bărbații iscusiți în cari pusese Domnul înțelepciune și pricepere, ca să știe să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș, au făcut totul după cum poruncise Domnul. 2 Moise a chemat pe Bețaleel, Oholiab, și pe toți bărbații iscusiți în mintea cărora pusese Domnul pricepere, și anume pe toți cei cu tragere de inimă la lucrul acesta ca să -l facă. 3 Ei au luat dinaintea lui Moise toate prinoasele, pe cari le aduseseră copiii lui Israel ca să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș. Chiar și dupăce se începuse lucrarea, tot se mai aduceau lui Moise, în fiecare dimineață, daruri de bună voie. 4 Atunci toți bărbații iscusiți, prinși la toate lucrările sfîntului locaș, și-au lăsat fiecare lucrul pe care -l făceau, 5 și au venit de au spus lui Moise: ,,Poporul aduce mult mai mult decît trebuie pentru facerea lucrărilor, pe cari a poruncit Domnul să le facem.`` 6 Moise a pus să strige în tabără că nimeni, fie bărbat fie femeie, să nu mai aducă daruri pentru sfîntul locaș. Au oprit astfel pe popor să ...

 

Ezechiel Capitol 1

Ezechiel Capitol 1 Plingerile lui Ieremia 5 Ezechiel Capitol 1 1 În al treizecilea an, în a cincea zi a lunii a patra, pe cînd eram între prinșii de război dela rîul Chebar, s`au deschis cerurile, și am avut vedenii dumnezeiești. 2 În a cincea zi a lunii-era în anul al cincilea al robiei împăratului Ioiachin, - 3 Cuvîntul Domnului a vorbit lui Ezechiel, fiul lui Buzi, preotul, în țara Haldeilor, lîngă rîul Chebar; și acolo a venit mîna Domnului peste el. 4 M`am uitat, și iată că a venit dela mează-noapte un vînt năpraznic, un nor gros, și un snop de foc, care răspîndea de jurîmprejur o lumină strălucitoare, în mijlocul căreia lucea ca o aramă lustruită, care ieșea din mijlocul focului. 5 Tot în mijloc, se mai vedeau patru făpturi vii, a căror înfățișare avea o asemănare omenească. 6 Fiecare din ele avea patru fețe, și fiecare avea patru aripi. 7 Picioarele lor erau drepte, și talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui vițel, și scînteiau ca niște aramă lustruită. 8 Supt aripi, ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMATERIAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1034 pentruMATERIAL.

ADEZIV

... materiale ) Care stă strâns lipit de ceva , care aderă . Țesut adeziv . 2. S . m . Produs care permite încleierea a două suprafețe din același material

 

LAMINOR

... LAMINÓR , laminoare , s . n . 1. Instalație care transformă un material ( metalic ) în lame , fire etc . 2. Mașină care întinde un material textil aflat în formă de bandă pentru a - i uniformiza grosimea și a - i face firele paralele . 3. Mașină care macină ...

 

MATERIALICEȘTE

... MATERIALICÉȘTE adv . Din punct de vedere material ( I 2 ) , în ceea ce privește starea materială ; bănește , materialmente . [ Pr . : - ri - a - ] - Material

 

MATERIALITATE

... MATERIALITÁTE s . f . Însușirea de a fi material

 

PAT

... a pistolului ) , pe care sunt fixate mecanismul și țeava și care servește la imobilizarea armei în poziția dorită în timpul tragerii . 6. Strat de material

 

PLUG

... mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor . Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren . Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor . Plug de zăpadă = vehicul ...

 

PRODUS

... PRODÚS , produse , s . n . 1. Bun material rezultat dintr - un proces de muncă ; totalitatea obiectelor sau a bunurilor obținute în procesul de producție ; bun , product ( 1 ) . 2. Rezultat material al unui proces social sau natural , al unui proces fiziologic sau de creație ; rezultat material al unui complex de fenomene sau de acțiuni ; p . ext . urmare , efect , rod ; product ( 2 ) . 3. Rezultatul înmulțirii a doi factori ( numere , mărimi ...

 

PUNGĂ

... PÚNGĂ , pungi , s . f . 1. Săculeț ( cu băieri ) de piele , mai rar de pânză , de material plastic etc . , cu una sau mai multe despărțituri , în care se țin în mod curent banii și alte obiecte mici . 2. Săculeț făcut din hârtie ...

 

REFORMĂ

... secularizarea averilor clerului , simplificarea ierarhiei și cultului catolic și introducerea limbilor naționale în serviciile de cult ; reformare . 3. Scoaterea din uz a unui material , a unei unelte etc . în urma degradării lor ; ( concr . ) , Totalitatea materialelor , uneltelor , efectelor , armelor etc . , socotite la un moment dat ca inutilizabile ( prin ...

 

SEMICONDUCTOR

... SEMICONDUCTÓR , - OÁRE , semiconductori , - oare , s . n . , adj . 1. S . n . Material a cărui conductibilitate electrică este mai slabă decât cea a conductoarelor ( metalelor ) și mai bună decât cea a izolatoarelor ...

 

SUL

... SUL , suluri , s . n . 1. Cilindru de lemn , de metal sau din alt material solid , care se poate roti în jurul axei sale , servind la conducerea , presarea sau fasonarea unui material . 2. Pernă lungă , de formă cilindrică , care se pune ca ornament sau ca rezemătoare la capătul canapelei sau al patului . 3. Bucată dintr - un material ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...