Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ASOCIAT, ASOCIAȚIE, ASOCIAȚIONISM, ASOCIAȚIONIST, ASOCIERE, REASOCIA, ÎMBINA, ÎMPERECHEA, ÎMPERECHEAT, ÎNTOVĂRĂȘI ... Mai multe din DEX...

ASOCIA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ASOCIÁ, asociez, vb. I. Refl. A se uni, a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun. ** Refl. și tranz. A lua parte sau a face ia parte, împreună cu alții, la o acțiune, la o inițiativă etc. [Pr.: -ci-a] - Din fr. associer, lat. associare.

Sursa : DEX '98

 

A (se) asociaa (se) disocia

Sursa : antonime

 

ASOCIÁ vb. 1. a se grupa, a se însoți, a se întovărăși, a se uni, (înv. și pop.) a se prinde, (reg.) a se ortăci, (Mold. și Transilv.) a se însâmbra, (prin Transilv.) a se soți, (înv.) a intra. (Vino te \~ cu mine.) 2. a (se) înlănțui, a (se) lega. (Idei care se \~ între ele.)

Sursa : sinonime

 

asociá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. asociéz, 3 sg. și pl. asociáză, 1 pl. asociém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl. asociéze; ger. asociínd (sil. -ci-ind)

Sursa : ortografic

 

A SE ASOCI//Á \~éz intranz. (despre persoane) 1) A deveni asociat; a se face membru al unei asociați. 2) A acționa alături de altcineva (la realizarea unui lucru; a unei acțiuni); a lua parte; a participa. [Sil. -ci-a] /associer, lat. associare

Sursa : NODEX

 

A ASOCI//Á \~éz tranz. 1) (idei, imagini, reprezentări) A uni în baza unei asociații. 2) A face se asocieze. [Sil. -ci-a] /associer, lat. associare

Sursa : NODEX

 

ASOCIÁ vb. I. tr. a pune laolaltă, împreună. II. refl. 1. a se întovărăși, a se uni (într-un anumit scop). 2. a se alătura. 3. a se lega (pe bază de asociații). (< fr. associer, lat. associare)

Sursa : neoficial

 

ASOCIÁ vb. I. refl. 1. A se întovărăși, a se uni (într-un anumit scop). 2. A se alătura (unei acțiuni, unei idei etc.); a urma. 3. A se lega, a se înlănțui (pe bază de asociații). [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. associer, it., lat. associare].

Sursa : neologisme

 

asociá (-iéz, -át), vb. - A se uni, a se grupa cu cineva. Fr. associer. - Der. (din fr.) asociați(un)e, s.f.; asociaționism, s.n.; disocia, vb.; coasociat, s.m.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruASOCIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruASOCIA.

Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociațiunii ASTRA

Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociaţiunii ASTRA Biblioteca poporală a asociațiunei ASTRA este o colecție de cărți literar-informative destinate maselor largi. Acestea au fost publicate în primii ani ai secolului XX în România. Numere Aceasta este o listă parțială. Puteți ajuta la completarea ei. Număr Titlu Autor(i) Dată apariție În domeniul public din 14 Din Isprăvile lui Păcală Petre Dulfu 1912 2024 25 Isprăvile lui Păcală (partea a II-a) Petre Dulfu Martie 1913 2024 36 Emigrarea în America Iosif Șchiopu 1914  ? 96 Ardealul și Ardelenii (1) Victor Lazăr 2006 97 Ardealul și Ardelenii (2) Victor Lazăr 2006 98 Tudor Vladimirescu Ioan Georgescu  ? 99 Oameni și stări de la noi Elie Dăianu 2027 101 Mitropolitul Andrei Șaguna (1) Ioan Lupaș 1921 2037 102 Mitropolitul Andrei Șaguna (2) Ioan Lupaș 1921 2037 105 Avram Iancu Ioan Georgescu  ? 107 Ioan C. Brătianu O. Sumea  ? 109 David Urs de Marginea – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești Victor Lazăr 2006 126 Lucă - minte slabă Ioan Pop-Reteganul 1976 127 Cum să ne îngrijim vița de vie și vitele  ?  ? 128 Hârtie de o sută Edmondo de Amicis 1979 129 Vasile L. Pop Elie ...

 

Ion Luca Caragiale - Un dicționar român

Ion Luca Caragiale - Un dicţionar român Un dicționar român de Ion Luca Caragiale Dicționarele au fost întotdeuna considerate ca contingentul cel mai însemnat al genului plictisitor. Răsfoirea unor asemenea cărți nu se face decât la momente solemne în viața școlărească, la traducerea unui autor sau la prepararea unui examen, și atunci, vorba o dată găsită, nenorocitul caută să se sustragă cât mai repede de sub acea atmosferă savantă, dar obositoare. Iată, însă, un dicționar, apărut zilele acestea — Dicționarul universal al limbii române de Lazăr Șaineanu — care pare a respira un aer mai simpatic și unde percurgerea unei pagini îți satisface nu numai curiozitatea, ci-ți insuflă dorința de a nu bate în retragere. Prin ce mijloc a reușit autorul să facă întrucâtva interesante niște materiale obicinuit atât de aride? Prin faptul, cred, că el nu s-a mărginit în opera sa de a înregistra un singur factor de cultură, ci a căutat să îmbrățișeze toate manifestațiunile vieții ale unui popor modern: literatură, științe, arte, meserii, industrie, comerț etc. Astfel, acest dicționar universal oferă o imagine redusă, dar precisă a culturei noastre actuale, întrucât ...

 

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri ()  n. 21 iulie 1821 , Bacău  d. 22 august 1890 , Mircești  Poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Cuprins 1 Poezii 1.1 Doine 1.2 Lăcrimioare 1.3 Suvenire 1.4 Mărgăritărele 1.5 Pasteluri 1.6 Varia 1.7 Legende 1.8 Ostașii noștri 1.9 Din periodice 1.10 Postume 2 Teatru 2.1 Canțonete comice 2.2 Scenete 2.3 Operete 2.4 Vodeviluri 2.5 Comedii 2.6 Drame 3 Poezii populare ale românilor (1866) 3.1 Cântece bătrânești 3.2 Doine 3.3 Hore 4 Proză 4.1 Biografii 4.2 Călătorii și studii 4.3 Din periodice, broșuri etc. 4.4 Manifeste și amintiri politice 4.5 Din postume 5 Legături externe Poezii Toamna țesătoare Răzbunarea lui Statu-Palmă Noaptea albă Zilele Babii Hora Ardealului Frații Jderi Căpitanul Romano Românca de la Grivița O noapte la țară Vântul Încununarea steagului Doine Doina Baba Cloanța Sora și hoțul Crai-nou Maghiara Altarul mănăstirii Putna Andrii-Popa Groza Ursiții Strigoiul Ceasul rău Strunga ...

 

Titu Maiorescu - Poezii populare române

Titu Maiorescu - Poezii populare române Poezii populare române adunate de d. Vasile Alecsandri de Titu Maiorescu Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna, 1 vol. în 8, VIII și 416 pag., București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de d. Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o negligență remarcabilă pentru această parte a vieței noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiunile literare ale românilor, tăcerea absolută este încă sentința cea mai blândă ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a d-lui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în cestiune, și-au împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticei literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ni se oferă pentru ...

 

Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț

Gheorghe Sion - Corespondenţa lui Gheorghe Sion cu George Bariţ Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț de Gheorghe Sion Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț se păstrează la Biblioteca Academiei Române din București, ms. rom. 1002, f. 232r-274r. Marcăm în paranteze drepte numerotarea filelor manuscrisului. Cuprins 1 Scrisoarea 1 2 Scrisoarea 2 3 Scrisoarea 3 4 Scrisoarea 4 5 Scrisoarea 5 6 Scrisoarea 6 Scrisoarea 1 Cernăuți, 1848, iulie 14 Domnul meu, Pe când constituțiunea Valahiei ne aducea în deliruri de bucurie și ne hotăriam cu planuri pozitiv pozitive a intra în țară, deodată primim nuvela că la 11 a curgătoarei, în deseară, rușii, în număr de 5 mii și zece tunuri, au intrat în Moldova pe la Sculeni și au intrat în Iași. Asta e pozitiv, ne‑au spus oamani care i-au văzut cu ochii. Unia scriu că pe la Leova au intrat 25 mii, pentru Valahiea. Unia scriu că au intrat și turcii, pe la Galați, pentru ca să oprească venirea rușilor în Valahiea. Dv. aceste le veți fi știind mai sigur, fiindcă Valahiea e aproape. Ce vor face românii din Valahiea, nu știu. Sântem tare îngrijiți de jertfele care ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

Paul Zarifopol - Poezia pură Poezia pură de Paul Zarifopol Între părintele Bremond, membru al Academiei Franceze, și ziaristul Paul Souday s-a iscat ceartă, toamna trecută, de la definiția poeziei. Pentru obișnuita lectură publică înaintea celor cinci secții ale Institutului, preotul literat a ales să vorbească despre poezia pură, și în cuvântarea lui avusese mai ales grijă să dea a înțelege că poezia nu se poate defini. Tocmai acest lucru pare să fi supărat mai mult pe Paul Souday. Probabil, ca frances de veche observanță și ca ziarist, el nu rabdă obscuritatea, oricât ar fi de prestigioasă, și s-a necăjit rău când Bremond a spus că poezia n-are a face cu rațiunea. Souday s-a grăbit să înțeleagă și aici pare c-a fost nedrept că Bremond consideră poezia ca un fel de divagație absolut certată cu mintea sănătoasă. Se poate zice și aceasta despre poezie, dar în cazul special nu se zisese. Cearta s-a îndărătnicit asupra unui vers celebru din Racine: la fille de Minos et de PasiphaĂ©.1 Souday e sigur că frumusețea versului stă în ...

 

Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare

Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare Asupra poeziei noastre populare de Titu Maiorescu din „Convorbiri literare“ de la 5 ian. 1868 POEZII POPULARE ROMÂNE adunate de dl Vasile Alecsandri Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna. 1 vol. în 8o, VIII și 416 pag., București, Tipografia lucrătorilor asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de dl Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o neglijență remarcabilă pentru această parte a vieții noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiile literare ale românilor ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a dlui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în chestiune, șiau împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticii literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ...

 

Titu Maiorescu - Din experiență

Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra celebrului violonist Paganini Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini de Nicolae Filimon Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greșită și credem că aducem un serviciu lectorilor noștri puindu-i în relațiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcușului său electriză inimile tutulor acelora ce avură fericirea de a-l asculta și ale cărui compozițiuni au rămas și vor rămînea mai mult timp nereproduse de violoniștii moderni din cauza insuperabilelor dificultăți ce știu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. FĂ©tis, arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de comerciu, iar mai în urmă agent de port, îi plăcea cu mare pasiune muzica și trecea de cel mai distinct sunător ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov Sofia Karpov de Constantin Stamati-Ciurea (fragment din romanul Insula Sahalin. Țara misterioasă a exilaților ) La force brute de tout temps Oppresse la faiblesse, Dans les airs, Sur la terre, Partout la mĂȘme dĂ©tresse Partout malheur, Partout douleur, Rien nĂ©chappe aux souffrances Dans cette lutte Ă  outrance... 1 Ingeniosul turist francez Henri MĂ©rimĂ©e în opul său intitulat Un an în Rusia între altele scrie: „Rusia umilită, subjugată, mută, neștiută mai de nime, suferă jugul și lanțul sclaviei. Și abia noi începusem a o cunoaște mai de aproape, când ea se ridică ca o puternică suverană, purtând pe frunte strălucita coroană de gheață a Nordului și scăldându-și picioarele în mările calde ale Sudului. Cu prietenie ea întinde o mână spre surorile sale din Europa, iar alta înarmată și îngrozitoare până la frontierele Chi­nei. Și umbra acestei mâini, așternându-se pe nemărginitele pus­tiuri, ține în respect hoardele războinice ale sălbaticilor...“ Aceeași comparație poetică o face și marchizul de Chiustin, însă cu totul în alt sens. Iată ce zice el: „... Și acest uriaș cu pi­cioarele de lut își ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruASOCIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentruASOCIA.

ASOCIAT

... s - a unit cu alta ( sau cu altele ) pentru atingerea unui scop comun ; ( persoană ) care face parte dintr - o asociație . [ Pr . : - ci - at ] - V. asocia

 

ASOCIAȚIE

ASOCIÁȚIE , asociații , s . f . 1. Grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun și organizată pe baza unui statut . 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață . 3. Grupare de molecule , de stele etc . cu însușiri comune . Asociație moleculară . 4. Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale , idei etc . , apariția unei reprezentări atrăgând în conștiință o altă reprezentare asemănătoare sau întâlnită anterior ; legătură între reprezentări , idei etc . pe baza acestei proprietăți . [ Pr . : - ci -

 

ASOCIAȚIONISM

ASOCIAȚIONÍSM s . n . Concepție psihologică ce pune la baza vieții sufletești asociația ( 4 ) . [ Pr . : - ci - a - ți -

 

ASOCIAȚIONIST

ASOCIAȚIONÍST , - Ă , asociaționiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține asociaționismului , privitor la asociaționism . 2. S . m . și f . Adept al asociaționismului . [ Pr . : - ci - a - ți -

 

ASOCIERE

... ASOCIÉRE , asocieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) asocia și rezultatul ei . [ Pr . : - ci - e - ] - V. asocia

 

REASOCIA

... REASOCIÁ , reasociez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) asocia cu aceiași parteneri la o acțiune nouă sau repetată . [ Pr . : re - a - ] - Re ^1 - + asocia

 

ÎMBINA

... îmbín , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) lega , a ( se ) uni , a ( se ) împreuna , a ( se ) asocia

 

ÎMPERECHEA

... ÎMPERECHEÁ , împerechez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) uni pentru a forma o pereche ; a ( se ) asocia

 

ÎMPERECHEAT

ÎMPERECHEÁT , - Ă , împerecheați , - te , adj . Împreunat , unit , asociat ( în perechi ) . - V.

 

ÎNTOVĂRĂȘI

... drum , într - o călătorie etc . 2. Refl . recipr . A se împrieteni . 3. Refl . recipr . A face tovărășie ; a se asocia

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...