Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PARAGRAF, EPIGRAF, SUBCAPITOL, ȘPIȚ, ACTINOMETRIE, ALCALIMETRIE, CAPITUL, CAPITULARII, COLONTITLU, COMBINATORIE ... Mai multe din DEX...

CAPITOL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CAPÍTOL, capitole, s.n. Fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei lucrări științifice, literare, ale unei legi etc. [Var.: (înv.) capítul s.n.] - Din it. capitolo, lat. capitulum.

Sursa : DEX '98

 

CAPÍTOL s. (înv.) cap, glavă, pont, rubrică, zăloagă. (Un \~ dintr-o carte, dintr-un text.)

Sursa : sinonime

 

capítol s. n., pl. capítole

Sursa : ortografic

 

CAPÍTOL \~e n. 1) Fiecare dintre compartimentele în care este împărțită o lucrare (științifică, literară etc.). 2) fig. Parte dintr-o acțiune, dintr-o desfășurare. \~ din viață. /capitolo, lat. capitulum

Sursa : NODEX

 

CAPÍTOL s. n. 1. fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei cărți, ale unei legi etc. * parte dintr-o acțiune, dintr-o desfășurare. 2. subiect de conversație; problemă; chestiune. (< it. capitolo, lat. capitulum)

Sursa : neoficial

 

CAPÍTOL s.n. Fiecare dintre diviziunile în care este împărțită în mod obișnuit o carte. [Var. capitul s.n. / < lat. capitulum, it. capitolo].

Sursa : neologisme

 

capítol (-le), s.n. - Fiecare din diviziunile mai mari ale unei lucrări. - Var. capitul, s.n. (capitul). It. capitolo (sec. XIX). - Der. capitular, adj.; capitula, vb.; capitulație, s.f.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCAPITOL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentruCAPITOL.

Nicolae Filimon - Escursiuni în Germania meridională

Nicolae Filimon - Escursiuni în Germania meridională Escursiuni în Germania meridională de Nicolae Filimon Capitolul I - De la București la Giurgiu Capitolul II - Ospelele din Giurgiu Capitolul III - Vaporul „Archiduca Albrecht“, pasagerii dintr-însul, și bizarele maniere ale unora dintr-înșii| caracterul și bizarele maniere ale unora dintr-înșii Capitolul IV - Reflesiuni asupra geloziei ridicolă sau Ilinița și celebi Nicolache Capitolul V - Un vis teribil Capitolul VI - Vameșii și cărturarii Capitolul VII - Pesta și Buda Capitolul VIII - O vizită neașteptată Capitolul IX - Kövesdy JĂ¡nos, HorvĂ¡th SzĂ©chenyi, sau muzica și danțul maghiar Capitolul X - Cina și toastele Capitolul XI - Strada ferată sau aburul întrebuințat ca agent mișcător Capitolul XII - Călătoria la Viena Capitolul XIII - Wagram și suvenirile ce recheamă această localitate Capitolul XIV - Viena din puntul de vedere istoric și monumental Capitolul XV - Căpitan Vlad Nicoară din Dobriceni sau asedierea Vienei de Kara-Mustafa Vizirul Capitolul XVI - Galeria de tablouri de la Belvedere Capitolul XVII - Grădinele și localitățile de plăcere dinprejurul Vienei Capitolul XVIII - Castelul Schönbrunn Capitolul XIX - Friderich Staaps sau atentatul de la Schönbrunn în con tra lui Napoleon I Capitolul XX - Moravia, orașul BrĂ¼nn, castelul Spielberg și carbonarii Capitolul XXI - ...

 

Ion Neculce - Letopisețul Țării Moldovei

Ion Neculce - Letopiseţul Ţării Moldovei Letopisețul Țării Moldovei de Ion Neculce Un contribuitor lucrează în acest moment la completarea acestei lucrări. Din această cauză este posibil să existe deficiențe în formatare sau conținut. Vă rugăm să nu faceți modificări în timp ce este afișat acest anunț. În schimb puteți face sugestii în pagina de discuții a articolului. Puteți șterge acest anunț și interveni în articol dacă vedeți că au trecut mai mult de 3 zile de la ultima modificare. O SAMĂ DE CUVINTE LETOPISEȚUL ȚĂRII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VODĂ PÂNĂ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT Predoslovie O samă de cuvinte Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Capitolul VII Capitolul VIII Capitolul IX Capitolul X Capitolul XI Capitolul XII Capitolul XIII Capitolul XIV Capitolul XV Capitolul XVI Capitolul XVII Capitolul XIX Capitolul XX Capitolul XXI Capitolul XXII Capitolul XXIII Capitolul XXIV Capitolul

 

Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei orașului București

Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei oraşului Bucureşti Istoria fondărei orașului București de Dimitrie Papazoglu 1891 Scala descrierilor conținute în această istorie Precuvântare Iubiții mei cetitori! Scala Către domnii cititori Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Capitolul 12 Capitolul 13 Capitolul 14 Capitolul 15 Capitolul 16 Capitolul 17 Capitolul 18 Ceva despre revoluția din 1848 Fostele trei

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ursita

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ursita Ursita de Bogdan Petriceicu Hasdeu „Buciumul“ II 1864, numerele 246-249, 25l - 253, 255, 256, 258, 260, 264, 266, 268, 27l, 274. Versiunea nouă în „Revista literară și științifică“, 1876, numerele 2, 3, 4. Ambele versiuni neterminate. Cuprins Partea I Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Partea a II-a Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Capitolul VII Capitolul VIII Capitolul IX Capitolul

 

Honor%C3%A9 de Balzac - Eug%C3%A9nie Grandet

Honor%C3%A9 de Balzac - Eug%C3%A9nie Grandet EugĂ©nie Grandet de HonorĂ© de Balzac Sachs, septembrie 1834 Cuprins Capitolul 1: Chipuri burgheze Capitolul 2: Vărul din Paris Capitolul 3: Dragoste de provincie Capitolul 4: Făgăduieli de zgîrcit. Jurăminte de dragoste Capitolul 5: Mâhniri de familie Capitolul 6: Așa merge lumea

 

Alexandru Odobescu - Mihnea Vodă cel Rău

Alexandru Odobescu - Mihnea Vodă cel Rău Mihnea Vodă cel Rău de Alexandru Odobescu Capitolul I → Cuprins Capitolul I - Mănești Capitolul II - Curtea de Argeș Capitolul III - Cotmeana Capitolul IV -

 

Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri

Constantin Negruzzi - Moraliceşti haractiruri Moralicești haractiruri de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CAPITOLUL ÎNTÂI - PENTRU NESTATORNICIE 2 CAPITOLUL AL 2-LE - PENTRU NEMULȚĂMIRE 3 CAPITOLUL AL 3-LE - PENTRU LENEVIRE 4 CAPITOLUL AL 4-LE - PENTRU NECREDINȚĂ 5 CAPITOLUL AL 5-LE - PENTRU NEMĂSURATA CHELTUIRI (ASOTIA) 6 CAPITOLUL AL 6-LE - PENTRU DISIDEMONIE 7 CAPITOLUL AL 7-LE - PENTRU ÎNDRĂZNEALA CE FĂR CUMPĂNIRI 8 CAPITOLUL AL 8-LE - PENTRU GRĂIRE DE RĂU 9 CAPITOLUL AL 9-LE - PENTRU LĂUDARE CE MULTĂ 10 CAPITOLUL AL 10-LE - PENTRU LINGUȘIRE 11 CAP. AL 11-LE - PENTRU TRÂNDĂVIRE 12 CAP. AL 12-LE - PENTRU ISCODIREA 13 CAP. AL 13-LE - PENTRU FĂȚĂRIE 14 CAP. AL 14-LE- PENTRU SCUMPETI CAPITOLUL ÎNTÂI - PENTRU NESTATORNICIE Nestatornicie este o ades schimbări a socotinții, iar nestatornicul îi așĂ©: lasă celi mai buni socotinți mai mult pentru nătângime decât pentru o dreaptâ giudecată și, după cum el esti foarte nerăbdători ca să socoteascâ cu înțălepciuni faptile sale, așa vre să-ș urmezi și să-ș facă toate lucrurile după fantasie și plăcerea lui; nici o dreptate sau înțălepciuni nu poate pune hotar patimilor sale, fiindcă este înfierbântat și iute cătrâ dânsâle. Di-i placi ceva, în ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului Din foloasele tiparului de Ion Luca Caragiale Dintre toate invențiunile, desigur că cea mai importantă este a scrierii. Mulți înțelepți nu au putut aduce îndestule laude acestei minunate descoperiri, cu care oamenii, în necazul naturei, își fixează pe niște petice de hârtie și-și comunică între ei gândirea lor peste mări și țări și, mai mult, peste veacuri întregi. Dar ce ar fi fost invențiunea scrierii fără invențiunea tiparului? O sămânță fără putință de a rodi, cel mult o floare de lux într-un ghiveci strâmt, incapabilă de a spori și de a aduce foloase la o lume întreagă. O, fericite Gutenberg! Ce ar zice Moise, Omer, Aristotel, Orațiu, Evangheliștii când ar ști că rarele și prețioasele lor măzgălituri pe tăblițe de ceară, pe curele, pe cârpe, pe scândurele, tu le multiplici la infinit prin talismanul tău, ca să le garantezi cu desăvârșire nemurirea? Gândirile lor vor trăi cât va trăi speța umană, și cel din urmă muritor va putea adormi somnul de veci cu un volum sub căpătâi, presupunând că, fiind singur rămas fără tovarăș pe scoarța rece a pământului, nu va ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

Ion Luca Caragiale - Literatura şi artele române în a doua jumătate a secolului XIX Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX de Ion Luca Caragiale Încercare critică Cuprins 1 PREFAȚA 2 INTRODUCȚIE 3 Capitolul I - POEZIA - ROMANUL - NOVELA - DRAMA - CRITICA LITERARĂ 4 Capitolul II - PICTURA - SCULPTURA - ARHITECTURA 5 Capitolul III - MUZICA – TEATRUL 6 CONCLUZIE ȘI ENTUZIASM PREFAȚA Ramurile de activitate publică ale unei societăți se pot compara cu deosebitele organe de viață ale unui individ. De exemplu, economia și comerțul se pot compara cu organele de hrană, cu stomacul; armata - cu puterea musculară, cu pumnii șcl. Literatura frumoasă și artele se pot compara cu obrazul, cu acea parte dindărătul căreia stă mecanismul superior, aparatul gândirii. Precum un individ nu se prezintă într-o societate decât cu fruntea-nainte, iar nu cu burta sau altfel, asemenea o societate umană se prezintă în fața lumii întregi cu organele sale intelectuale, cu gândirea sa, a cărei expresie întreagă sunt literatura frumoasă și artele. Acestea sunt niște puteri menite să trăiască mai departe chiar decât societatea care le-a produs, ca și amintirea unei frumoase și ...

 

Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet

... fără decepțiuni proclamau sus și tare că țara este cu d-lor. Erau poate sinceri. Își închipuiau poate serios că calea lor îi duce la capitol unde îi așteaptă coloana triumfătorilor. Dar iată că de odată, în loc de capitolul visat, li se arată în zare stânca tarpeiană cu prăpastia ei ...

 

Ion Luca Caragiale - Țal!...

Ion Luca Caragiale - Ţal!... Țal!... de Ion Luca Caragiale Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte de-mpământenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen si se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate plătite. Când s-au înființat și la noi în țară berăriile, în secolul trecut, fiindcă la-nceput toți berarii și chelneni erau nemți, s-a introdus și acest verb țal’n, dar numai în formă de infinitiv imperativ, cu însemnarea: să plătesc! să plătim! În multe limbi europene, între cari și franceza și germana, infinitivul se întrebuințează ca imperativ impersonal, și la pozitiv și la negativ; dar, în limba noastră, forma infinitivului, și numai prescurtată, se-ntrebuința, mai-nainte, ca imperativ, numai la persoana a doua singulară și numai cu negațiune. Exemple: “ Taci, dumnule! Nu țipa, cocoană!" â€�Plătește, nene! Nu plăti, țațo!" Ce se-ntîmplă însă? De la o vreme, grație dezvoltării necontenit crescânde a agriculturii, industriei și comerțului României (pentru care totuși, trebuie să mărturisim, rămâne încă destul de făcut), luând căile noastre de comunicațiune un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCAPITOL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1189 pentruCAPITOL.

Genesa Capitol 1

... Genesa Capitol 1 Genesa Capitol 1 1 La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pămîntul. 2 Pămîntul era pustiu și gol; peste fața adîncului de ape era întunerec ...

 

Genesa Capitol 2

... Genesa Capitol 2 Genesa 1 Genesa Capitol 2 1 Astfel au fost sfîrșite cerurile și pămîntul, și toată oștirea lor. 2 În ziua a șaptea Dumnezeu Și -a sfîrșit ...

 

Genesa Capitol 3

... Genesa Capitol 3 Genesa 2 Genesa Capitol 3 1 Șarpele era mai șiret decît toate fiarele cîmpului pe cari le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: ,,Oare a ...

 

Genesa Capitol 4

... Genesa Capitol 4 Genesa 3 Genesa Capitol 4 1 Adam s`a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată, și a născut pe Cain ...

 

Genesa Capitol 5

... Genesa Capitol 5 Genesa 4 Genesa Capitol 5 1 Iată cartea neamurilor lui Adam. În ziua cînd a făcut Dumnezeu pe om, l -a făcut după asemănarea lui ...

 

Genesa Capitol 6

... Genesa Capitol 6 Genesa 5 Genesa Capitol 6 1 Cînd au început oamenii să se înmulțească pe fața pămîntului, și li s`au născut fete, 2 fiii lui Dumnezeu au văzut că ...

 

Genesa Capitol 7

... Genesa Capitol 7 Genesa 6 Genesa Capitol 7 1 Domnul a zis lui Noe: ,,Intră în corabie, tu și toată casa ta; căci te-am văzut fără prihană înaintea Mea ...

 

Genesa Capitol 8

... Genesa Capitol 8 Genesa 7 Genesa Capitol 8 1 Dumnezeu Și -a adus aminte de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele cari erau cu el în corabie; și ...

 

Genesa Capitol 9

... Genesa Capitol 9 Genesa 8 Genesa Capitol 9 1 Dumnezeu a binecuvîntat pe Noe și pe fiii săi, și le -a zis: ,,Creșteți, înmulțiți-vă, și umpleți pămîntul ...

 

Genesa Capitol 10

... Genesa Capitol 10 Genesa 9 Genesa Capitol 10 1 Iată spița neamului fiilor lui Noe: Sem, Ham și Iafet. După potop li s`au născut fii. 2 Fiii lui Iafet au fost ...

 

Genesa Capitol 11

... Genesa Capitol 11 Genesa 10 Genesa Capitol 11 1 Tot pămîntul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. 2 Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o cîmpie în țara Șinear; și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCAPITOL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentruCAPITOL.

PARAGRAF

... PARAGRÁF , paragrafe , s . n . 1. Capitol ori subdiviziune de capitol dintr - un text de lege , dintr - un tratat , dintr - un statut etc . , prevedere , afirmație conținută într - o asemenea subdiviziune . 2. Pasaj al unei lucrări despărțit ... cuprinde o anumită idee . 3. Semn grafic special care se pune într - o lucrare , într - un text etc . pentru a marca începutul unui capitol

 

EPIGRAF

... EPIGRÁF , epigrafe , s . n . Scurt fragment , de obicei dintr - o operă celebră , în versuri sau în proză , pus la începutul unei cărți sau al unui capitol

 

SUBCAPITOL

... SUBCAPÍTOL , subcapitole , s . n . Diviziune ( unitară ) a unui capitol . - Sub ^1 - + capitol

 

ȘPIȚ

ȘPIȚ ^2 , șpițuri , s . n . 1. ( Tehn . ) Unealtă formată dintr - o bară de oțel cu vârful ascuțit , folosită la găurirea pietrelor naturale și artificiale sau la prelucrarea suprafeței lor . 2. ( Tipogr . ) Linie simplă sau înflorată , care se pune ca ornament la sfârșitul articolelor sau al capitolelor . 3. Nume dat extremității ascuțite sau muchiei unor obiecte , construcții etc . 4. ( Reg . ) Țigaret scurt . ȘPIȚ ^1 , șpiți , s . m . Numele unei rase de câini de talie mică , cu păr pufos , cu urechi drepte și bot ascuțit ; câine din această

 

ACTINOMETRIE

... ACTINOMETRÍE s . f . Capitol

 

ALCALIMETRIE

... ALCALIMETRÍE s . f . Capitol

 

CAPITUL

... CAPÍTUL^3 s . n . v . capitol . CAPÍTUL^2 , capitule , s . n . Inflorescență al cărei receptacul este întins ca un taler , purtând numeroase flori apropiate unele de altele . CAPÍTUL^1 , capituli , s ...

 

CAPITULARII

CAPITULÁRII s . n . pl . Acte legislative emanate de la regi , divizate în

 

COLONTITLU

COLONTÍTLU , colontitluri , s . n . Rând care se tipărește deasupra textului curent al fiecărei pagini de carte și care cuprinde titlul lucrării sau al capitolului , numele autorului

 

COMBINATORIE

... COMBINATÓRIE , combinatorii , adj . Analiză combinatorie ( În sintagma ) = capitol

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...