Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COMPROMIȚĂTOR, COMPROMITERE, CUFUNDA, DISCREDITA, MURDĂRI, NECINSTI, PIERDE, SUBMINA, TERFELI, UMBRI ... Mai multe din DEX...

COMPROMITE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COMPROMÍTE, compromít, vb. III. 1. Tranz. și refl. A face -și piardă sau a-și pierde buna reputație; a (se) discredita. 2. Tranz. A pricinui un rău, a primejdui; a strica, a distruge. [Perf. s. compromiséi, part. compromis] - Din fr. compromettre, lat. compromittere.

Sursa : DEX '98

 

COMPROMÍTE vb. 1. a (se) discredita, (rar) a (se) pierde. (Nu putea \~ cauza revoluției.) 2. v. dez-onora. 3. a (se) periclita, a (se) primejdui. (Ploile \~ recolta.)

Sursa : sinonime

 

compromíte vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. compromít; conj. prez. 3 sg. și pl. compromítă; part. compromís

Sursa : ortografic

 

A SE COMPROMÍTE compromít intranz. A-și pierde buna reputație, admițând un compromis; a se discredita. / se compromettre, lat. compromittere

Sursa : NODEX

 

A COMPROMÍTE compromít tranz. 1) (persoane, cauze etc.) A face se compromită; a discredita. 2) A expune unui pericol; a primejdui; a periclita. / compromettre, lat. compromittere

Sursa : NODEX

 

COMPROMÍTE vb. I. tr., refl. a face (-și) piardă buna reputație; a (se) discredita. II. tr. a primejdui; a distruge, a zădărnici. (<lat. compromittere, fr. compromettre)

Sursa : neoficial

 

COMPROMÍTE vb. III. 1. tr., refl. A (se) pune într-o situație critică, într-o lumină nefavorabilă; a (se) discredita. 2. tr. A primejdui; a strica, a distruge. [P.i. compromít, perf.s. -isei, part. -is. / < lat. compromittere, cf. fr. compromettre].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOMPROMITE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruCOMPROMITE.

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

... făcut pesemne lui o anonimă Unde iscălise doar atât: ,,Cu stimă..." Și-i scria acolo — spun din auzite — Că ,,madam Popescu prea se compromite..." Dar el n-a citit-o, nefiind francată. Și-a trecut și asta. În sfârșit, odată Trebuind să plece Mișu la ...

 

Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet

... și urmăm a sta neturburați în fața unor certe intestine pe câtă vreme ele nu vor avea ca rezultat de a compromite soarta țării și mai mult cum este deja compromisă, sau pe câtă vreme negoțierile pentru înlocuirea celor morți nu vor trece peste cercul partidului așa ...

 

Ion Luca Caragiale - Om cu noroc

... ei copilăroase, ascundea mai mult tact diplomatic. În adevăr, bărbatul socotise cuminte: ceea ce omul "tare și aspru", cum se știa el, ar fi putut compromite, femeia a scos-o cu blândețe la un fericit capăt. Gurile răuvoitoare au trebuit în sfârșit să tacă ostenite; iar amicul nostru luat ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

Ioan Slavici - Barbaria modernă Barbaria modernă de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Barbaria modernă,â€� în Apărarea Națională III (1902), nr. 79 (9 Aprilie), p. 1. Cultura în întrĂ©ga lume organică scĂ³te la iveală caracterele genului și reduce din ce în ce maÄ­ mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma urmelor, de cât anomaliÄ­ resultate din o desvoltare defectuĂ³să, decÄ­ niște degenerărÄ­ în cel mai propriÅ­ înțeles al cuvântului. Cu cât maÄ­ intensivă e dar cultura, cu atât maÄ­ vîrtos ne regenerăm și noÄ­ Ă³meniÄ­, ca atât maÄ­ puțin ne deosebim uniÄ­ de alțiÄ­, cu atât maÄ­ ușor ne înțelegem și maÄ­ mult ne iubim între noÄ­, cu atât maÄ­ covîrșitor e în noÄ­ simțÄ•mĂȘntul, că sîntem cu toțiÄ­ acela-șÄ­ om întrupat în fel de fel de chipurÄ­ și că durerile unuia sînt ale tuturora și bucuriile tuturora sînt ale fie-căruia. Resultatul etic al cultureÄ­ moderne e acest simțÄ•mĂȘnt, care în practica viețiÄ­ se dă pe față ca purtare de grijă a tuturorapentru binele fie-căruia. Sînt însă atât plante, cât și animale, pe care le socotim incultivabile, fiind-că sînt atât de degenerate în cât ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei

... naționalității stă în măsuri silnice, când acestea, am deplină convicție, nu pot decât a o pierde sau cel puțin a o compromite. Țara noastră nu prin grabnice și zgomotoase schimbări se poate ridica. Reformele blânde și graduale, îmbunătățirile serioase, răspândirea instrucției publice, respectarea dreptului tuturor claselor , îndreptarea ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

Paul Zarifopol - Creaţie şi analiză Creație și analiză de Paul Zarifopol Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori. Pentru a da o idee despre varietatea exemplelor cercetate, aleg câteva nume: Gide, Ionel Teodoreanu, Dostoievski, Marcel Prevost, Brătescu-Voinești, Proust, Spiridon Popescu, La Rochefoucauld, Agârbiceanu, Tolstoi... În fața vieții literare, dl Ibrăileanu a avut totdeauna o cumințenie senină de biolog. De aceea, tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ca dânsul. Odihna aceasta e salutară; ea dă ocazie spiritului științific să tempereze subiectivismul literar. Nu-i vorba să reabilităm de mult trecuta critică științifică cu rigiditățile el naive, ci numai de obligația neînlăturabilă de a ne clarifica impresiile, și a ne completa înțelegerea prin comunicare cu sensibilitatea și fantezia altora. Cultivarea impresiei în ea însăși, fără a căuta să o determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală ...

 

Urmuz - Fuchsiada

Urmuz - Fuchsiada Fuchsiada de Urmuz Poem eroico-erotic și muzical, în proză Fuchs nu a fost făcut chiar de mama sa... La început, când a luat ființă, nu a fost nici văzut, ci a fost numai auzit, căci Fuchs când a luat naștere a preferat să iasă prin una din urechile bunicii sale, mama sa neavând de loc ureche muzicală... După aceea Fuchs se duse direct la Conservator... Aci luă forma de acord perfect și după ce, din modestie de artist, stătu mai întâi trei ani ascuns în fundul unui pian, fără să îl știe nimeni, ieși la suprafață și în câteva minute termină de studiat armonia și contrapunctul și absolvi cursul de piano... Apoi se dete jos, dar, în contra tuturor așteptărilor sale, constată cu regret că două din sunetele ce îl compuneau, alterându-se prin trecere de timp, degeneraseră: unul, în o pereche de mustăți cu ochelari după ureche, iar altul, în o umbrelă - cari împreună cu un sol diez ce îi mai rămase, dădură lui Fuchs forma precisă, alegorică și definitivă... Mai târziu, la pubertate - zice-se - îi mai crescu lui Fuchs și un ...

 

Vasile Alecsandri - Dridri

Vasile Alecsandri - Dridri Dridri de Vasile Alecsandri Ziarul francez Teatrul, cu data 25 iunie 1851, conține liniile următoare: ,,O tânără artistă, cea mai frumușică din toate câte le-am zărit pe scenele teatrelor de pe bulevarde, a murit în floarea tinereții! Veselă și grațioasă, ea poseda calitățile inimii și ale spiritului. Toți acei care au cunoscut-o regretă în persoana sa o artistă de talent și un model perfect de eleganță și de istețime pariziană. Ea purta între amici gentila denumire de Dridri, însă numele ei adevărat era: Marie-AngĂ©lique Chataignez!“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Citind aceste rânduri, mulți din românii care au fost emigrați la Paris în anul 1848 își vor aduce aminte de acea drăgălașă copilă atât de pariziană în spiritul său, atât de română în inima sa!... Ea s-a unit la toate aspirările patriotice ale generației entuziaste de acum 20 de ani, care a dat semne de viață națională în Iași și București; ea a împrăștiat adeseori cu farmecul veseliei sale negurile posomorâte de pe fruntea celor descurajați și a lucit ca o dulce rază de soarele patriei în ochii multor emigrați din țările noastre. Prin ...

 

Nicolae Gane - Privighetoarea Socolei

... de neiertată ușurătate. Astfel, ea nu depărta de la sine nici pe unul din tinerii ce-și făceau o glorie de a o compromite; unuia arunca o ochire, altuia un zâmbet, celuilalt o strânsătură de mână și, risipitoare ca copilul cel darnic, ea împărțea la toți câte ceva din ...

 

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice

... a Valachiei, după ce am ales un singur Domn pentru ele?“ Contele îmi răspunse nu, căci, prin o nouă complicație politică, am compromite actul alegerii de la al cărui succes atârnă viitoarea noastră Unire. După aceste cuvinte ce se potriveau cu acele ale lui Napoleon, contele trimise ca ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenţionismul şi tezismul în artă Tendenționismul și tezismul în artă [1] de Constantin Dobrogeanu-Gherea Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce mi-a dat dl Roman, să vorbesc despre mine însumi. Îmi pare rău, pentru că voi fi nevoit să vorbesc despre persoana mea, lucru ce aș fi dorit să nu fac, îmi pare însă bine, pentru că astfel voi putea desluși unele puncte din articolele mele. Și acuma trec la chestie. Dl Roman zice că nu se unește în totul cu mine în privința artei, însă e foarte departe de a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: ,, D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim... Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în primul loc economiști poeți, ca și poeți economiști. Ce înțelege oare prin aceste fraze? Să fi înțelegând că e rău a scrie în versuri un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOMPROMITE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruCOMPROMITE.

COMPROMIȚĂTOR

... COMPROMIȚĂTÓR , - OÁRE , compromițători , - oare , adj . Care ( poate ) compromite pe cineva . - Compromite

 

COMPROMITERE

... COMPROMÍTERE , compromiteri , s . f . Acțiunea de a ( se ) compromite . - V. compromite

 

CUFUNDA

... a dispărea ( undeva ) . 3. Refl . Fig . A se lăsa absorbit de o activitate , de somn etc . 4. Tranz . Fig . ( Rar ) A compromite

 

DISCREDITA

... I . Tranz . și refl . A face să - și piardă sau a - și pierde creditul , considerația , încrederea altora ; a ( se ) compromite

 

MURDĂRI

... face murdar , a ( se ) umple de murdărie ; a ( se ) păta , a ( se ) mânji . 2. Fig . A ( se ) compromite

 

NECINSTI

... NECINSTÍ , necinstesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) acoperi de rușine ; a ( se ) dezonora , a ( se ) compromite

 

PIERDE

... a nimici ( popoare , țări , așezări , bunuri materiale etc . ) . 3. Tranz . ( Pop . ) A face să dispară , să piară ; p . ext . a compromite . 4. Refl . A ieși din câmpul vizual , a nu se mai vedea ; a dispărea . 5. Refl . ( Despre sunete , voci ...

 

SUBMINA

... SUBMINÁ , subminez , vb . I . Tranz . A ataca , a lovi ( indirect , pe ascuns ) pentru a slăbi , a compromite

 

TERFELI

... mânji , a păta . 2. Fig . A înjosi , a insulta , a dezonora , a batjocori ; a compromite

 

UMBRI

... închide . 4. Intranz . și refl . ( Rar ) A se contura . 5. Tranz . Fig . A dezonora , a păta , a compromite