Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:EFEMERIDĂ, JURNALIER, NEOREALISM, PRESĂ, PROZĂ, VERISM, ZIAR, ZILNIC ... Mai multe din DEX...

COTIDIAN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COTIDIÁN, -Ă, cotidiani, -e, adj., (2) cotidiene, s.n. 1. Adj. De fiecare zi; zilnic. 2. S.n. Gazetă care apare zilnic. [Pr.: -di-an] - Din fr. quotidien, lat. quotidianus.

Sursa : DEX '98

 

COTIDIÁN, -Ă I. adj. de fiecare zi, zilnic. * (fig.) obișnuit, familiar. II. s. n. publicație cu apariție zilnică; ziar. (< fr. quotidien, lat. quotidianus)

Sursa : neoficial

 

COTIDIÁN adj., s. 1. adj. v. zilnic. 2. s. v. ziar.

Sursa : sinonime

 

cotidián adj. m. (sil. -di-an), pl. cotidiéni (sil. -di-eni); f. sg. cotidiánă, pl. cotidiéne

Sursa : ortografic

 

cotidián s. n. (sil. -di-an), pl. cotidiene (sil. -di-e-)

Sursa : ortografic

 

COTIDI//ÁN^2 \~éne n. Gazetă care apare în fiecare zi. [Sil. -di-an] /quotidien, lat. quotidianus

Sursa : NODEX

 

COTIDI//ÁN^1 \~ánă (\~éni, \~éne) Care se face în fiecare zi; de fiecare zi; zilnic; curent. [Sil. -di-an] /quotidien, lat. quotidianus

Sursa : NODEX

 

COTIDIÁN, -Ă adj. De fiecare zi, zilnic. ** Ceea ce este obișnuit, zilnic. // s.n. Publicație periodică cu apariție zilnică; ziar. [Pron. -di-an. / cf. fr. quotidien, it. cotidiano, lat. quotidianus].

Sursa : neologisme

 

cotidián (-nă), adj. - Zilnic. Fr. quotidien. - Der. cotidian, s.n. (ziar, periodic).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOTIDIAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruCOTIDIAN.

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu Pe un volum al lui E. Gîrleanu de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 13—14, 16 ian. 1911, p. 201—203. Brun, ca ieșit dintr-o sticlă de cerneală, adevăratul tip de oriental; ochi languroși și veșnic îndoliați de odaliscă. Cînd nu cuvîntă, știe să privească și să asculte. Înmagazinează bun și rău, minciună și adevăr, cu lăcomia struțului care nu alege cînd îi e foame. Buna lui credință e nesfîrșită și, printr-o bizarerie curioasă, cu care l-a dotat natura, după cîtva timp de la inhibiție, el își însușește toate întîmplările, transformîndu-le și dîndu-le proporții uriașe. Invenția la el e o trebuință organică, e o reacțiune contra uniformității, un antidot fără de care viața n-ar mai avea nici un haz, e, ca să zic așa, pîinea lui cotidiană. Și-apoi, ce-are a face dacă un lucru e adevărat sau nu, cînd el poate să deștepte curiozitatea cetitorului măcar o minută, sau poate avea aparența unui adevăr. Dacă baronul de MĂ¼nchhausen, de cinegetică memorie, care și-a petrecut cea mai mare parte din existență în lumea lighioanelor, ...

 

Ion Luca Caragiale - Calendar

Ion Luca Caragiale - Calendar Calendar de Ion Luca Caragiale IANUARIE, 31 zile — ziua de 10 ore — noaptea de 14. La 7, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, luna nouă; la 29, pătrarul întâi. Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonați. FEBRUARIE, 28 zile — ziua de 11 ore — noaptea de 13. La 5, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La 6, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 17, pătrarul întâi. Se zice că preasfinții părinți de la sinod vor posti tot postul, daca nu vor mânca dulce. APRILIE , 30 zile — ziua de 13 ore — noaptea de 11. La 6, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister ...

 

Ion Luca Caragiale - Inovațiune

Ion Luca Caragiale - Inovaţiune Inovațiune de Ion Luca Caragiale Moftul artificial Primim dela un vechiu moftangiu român, un bărbat de spirit, când îl are, și nu prost, pentrucă știe când nu-l are, scrisoarea de mai jos, căreia ne grăbim a-i da loc cu bucurie în coloanele noastre. Este o ploaie binefăcătoare peste spanacul din brazdele noastre, care începuse a se cam prea ofili, precum s'a observat la stațiunile meteorologice dela chioșcurile de pe bulevard. Iată: Iubiți Moftangii, Văzând în foaia voastră de spanac că vă aflați pe cale de a isprăvi zeama din lămâia care v'a crescut între umeri; Văzând pericolul la care s'ar expune societatea română prin lipsa eventuală a acestei foi, căci, cum am zis, zeama de lămâie fiind pe sfârșite, Moftangiria voastră e amenințată de pieire, M-am gândit să vă viu în ajutor, și nici una nici două, fiindcă în acest fin de siĂ©cle toate sunt artificiale, m'am socotit să vă îndemn ca de azi înainte să stoarceți lămâi artificiale, adică să luați dela băcănie ce lipsește la academie, să întrebuințați dar sare de lămâie. Cu ...

 

Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 5)

... Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 5) Sonet de Cincinat Pavelescu Suplimentul de duminică al unui mare cotidian propusese ca, pe acest amestec de rime banale și rare să se scrie un sonet, în care poetul întâi să-și exalteze talentul și în ...

 

Dimitrie Anghel - Arivistul

... dulce mai e numele tău, hodină ! Să fii imuabil ca o piramidă peste care trece vremea, și cu toate acestea să poți rezista urîtului, eternului cotidian, veșnicilor întîmplări mărunte și să n-ai putința de a evada sau curajul de a te sinucide. Să te lași așa ...

 

Dimitrie Anghel - Clopotele

Dimitrie Anghel - Clopotele Clopotele de Dimitrie Anghel Ce farmec de nedescris au povestirile despre un oraș vechi, care a fost în floare odată și din care, din cine știe ce întâmplări, s-a retras viața !... Vîntul venind a adus zi cu zi tot alte fire de nisip, le-a strecurat prin încăperi, le-a cernut pe coperișuri, le-a împinzit ca un giulgiu, făcîndu-le una cu pămîntul. Vîrfuri de coloane au mai stăruit ici-coio, de cari, caravanele trecînd, vorbeau ca de rămășițele unei cetăți înfloritoare ; apoi și coloanele au dispărut cu veacurile și numai în cărți a mai rămas pomenire de ceea ce a fost în strălucitoarele și albele orașe ce se ridicau odinioară. Pe unele, după epoci îndelungate de glorie, un simplu cutremur le-a dat jos peste noapte, asemenea unui șubred joc de cărți clădite de un copil, ori năvala cenușei unui vulcan le-a năpădit, surprinzîndu-le în plină activitate. Pe altele, valurile le-au înghițit pe totdeauna și numai în legendele și baladele vechi mai trăiesc ascunse în fundul apelor, cu palaturile și ...

 

Dimitrie Anghel - Hefaistos

Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ...

 

Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine

... întîiul randez-vous nu mai avea urmare, foiletonul rămînea neisprăvit. Pe scenă însă, seara, el devenea un alt om și își recîștiga toată prestanța. Ravagiul cotidian ce era pedepsit de înalta direcție să-l facă printre regine, marchize ori subrete, îl consola îndestul; gesturile însă rămîneau albe, și bietul om, după ...

 

Gelu Vlașin - Depresie zece

Gelu Vlaşin - Depresie zece Depresie zece de Gelu Vlașin nu mai ești simplista care-mi tulbură ochiul îngust și decorul absent cînd lumea dansează tango printre mese cu vin alb și roșu în ritmul radioului obosit nu mai ești banala poveste a geniului ratat cînd rînjetul cretin inundă încăperea și nici omul orchestră la festivalul proștilor deghizați și nici femeia fatală confundată cu o tîrfă de cartier mărginaș sau ceea ce gîndul meu primitiv caută disperat printre mizeriile cotidiene nu ești zîmbetul ascuns în suferințe conjugale prea ușor acceptate și eu știu prea bine de ce sufletul prea plin pentru îndeletniciri fără sens și nu pot să te simt aproape când tu nu mai

 

George Topîrceanu - C. Hogaș: Pe drumuri de munte

George Topîrceanu - C. Hogaş: Pe drumuri de munte C. Hogaș: Pe drumuri de munte de George Topîrceanu Hotărât lucru că dl Calistrat Hogaș este un scriitor fără noroc. Volumul de față, afară de câteva bucăți, a fost scris acum vreo 25 de ani, și trebuia să apară atunci. Impresia pe care ar fi lăsat-o cititorilor ar fi fost mai puternică, firește — pentru că volumul, deși e scris de atâta vreme, pare că e scris astăzi... Viața românească i-a republicat bucățile vechi și unele noi. Acum doi ani volumul era tipărit, dar când să se pună în vânzare s-a văzut că avea atâtea greșeli de tipar, încât era imposibil să apară astfel în lume. Dl Hogaș n-avea noroc. Astă-toamnă, în sfârșit, volumul apare... în timpul războiului european și chiar în momentul culminant al preocupărilor noastre atât de puțin literare! O tăcere suverană l-a întâmpinat. Au tăcut nu numai cei care o fac din sistemă față cu scriitorii noștri puțin gălăgioși și cu operele bune, pe care nu pot să le guste, dar și acei care, în vremuri normale, ar fi fost în stare să prețuiască ...

 

George Topîrceanu - Poetul (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Poetul (Topîrceanu) Poetul de George Topîrceanu Frumos ca un erou de melodramă, El se expune-n poze studiate: Profil... trois-quarts... din față... de la spate. Și tuturor surâde ca o damă. Știu până și vardiștii cum îl cheamă, A devenit o personalitate. Cotidiana lui celebritate Ca un balon se umflă din reclamă. Și scrie... scrie... și nimic nu șterge, Având mereu impresia că "merge" Și că-ntr-o zi va cuceri Parnasul. Zadarnic, totdeauna, la intrare Cu politețe i se taie nasul, Că-i crește iar, din ce în ce mai

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOTIDIAN

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentruCOTIDIAN.

EFEMERIDĂ

EFEMERÍDĂ , efemeride , s . f . 1. Efemeră ( 2 ) . 2. ( La pl . ) Notițe ( de ziar sau de calendar ) care arată evenimentele petrecute în aceeași dată în ani diferiți . 3. ( La pl . ) Lucrare , sub formă de tabele , alcătuită cu anticipație de un observator astronomic și în care se indică pozițiile aștrilor și unele fenomene cerești din anul respectiv . 4. Fig . ( La pl . ) Lucruri , gânduri etc . trecătoare ; știri cotidiene de mică

 

JURNALIER

... JURNALIÉR , - Ă , jurnalieri , - e , adj . ( Franțuzism ) Cotidian

 

NEOREALISM

NEOREALÍSM s . n . 1. Curent filozofic contemporan care identifică conștiința cu existența , redusă la un complex de senzații independente . 2. Curent în literatura , artele plastice și cinematografia italiană contemporană , care se manifestă printr - o tendință de apropiere de faptul real , de viața cotidiană a oamenilor obișnuiți . [ Pr . : ne - o - re -

 

PRESĂ

PRÉSĂ , prese , s . f . I. Dispozitiv , unealtă , mașină cu care se execută operația de presare a unui material , obiect . II. Totalitatea publicațiilor cotidiene și periodice ( ziare , reviste etc . ) folosite ca mijloace de informare , de educare etc . a

 

PROZĂ

PRÓZĂ , proze , ( rar , 2 ) s . f . 1. Mod de exprimare care nu este supus regulilor de versificație ; compunere literară care folosește acest mod de exprimare . 2. Totalitatea operelor în proză ( 1 ) ale unui scriitor , ale unui popor etc . 3. Fig . Lucruri comune , banale , vulgare , cotidiene , aparținând realității de fiecare

 

VERISM

VERÍSM s . n . Curent literar și muzical ( de operă ) apărut în Italia la sfârșitul sec . al XIX - lea , care abordează teme realiste ( și naturaliste ) legate de viața cotidiană și de faptele oamenilor

 

ZIAR

ZIAR , ziare , s . n . Publicație periodică , de obicei cotidiană , în care se tipăresc știri , informații politice , sociale , culturale etc . de actualitate ; gazetă , jurnal . [ Pr . : zi -

 

ZILNIC

... ZÍLNIC , - Ă , zilnici , - ce , adj . ( Adesea adverbial ) De fiecare zi , cotidian