Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NUMAI, STRĂIN, INFERIOR, RAR, VIOLĂ, CLASĂ, COMPANIE, CONTRAFAGOT, CORVETĂ, DEAL, DEPRESIUNE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DECÂT: DECĂT.

 

DECÂT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEC?T adv., conj. I. Adv. 1. (Comparativ de inegalitate) Era mai mare decât mine. 2. (Restrictiv, în construcții negative) Numai. ** Expr. N-am (sau n-ai etc.) decât ... = a) singurul lucru care îmi (sau îți etc.) rămâne de făcut...; b) sunt (sau ești etc.) liber , dacă vreau (sau vrei etc.) ... N-ai (sau n-are) decât! = poți (sau poate) s-o faci (sau s-o facă), puțin îmi pasă! II. Conj. 1. (Introduce o propoziție circumstanțială comparativă de inegalitate) Mai mult bănuia decât știa. 2. (Introduce o propoziție circumstanțială de excepție) Nu făcea altceva decât citească. 3. (Introduce o propoziție circumstanțială opozițională cu nuanță comparativă) În loc ... 4. (Pop.; adversativ) Însă, dar, numai . - De^4 + cât.

Sursa : DEX '98

 

DECÂT adv. ca. (E mai în vârstă \~ el.)

Sursa : sinonime

 

decât adv.

Sursa : ortografic

 

de cât prep. + pr. sau + adj.

Sursa : ortografic

 

DECÂT^3 adv. 1) (exprimă o restricție) Numai. * N-are \~ a) poate s-o facă; b) puțin îmi pasă. 2) (exprimă o comparație de inegalitate) E mai bine \~ credeam. /de + cât

Sursa : NODEX

 

DECÂT^1 prep. (exprimă raporturi comparative) Ca. Acolo e mai bine decât aici. S-a ridicat mai sus decât casa. /de + cât

Sursa : NODEX

 

DECÂT^2 conj. (exprimă raporturi comparative de excepție) Mai mult vorbește decât lucrează. Nu vreau decât -l văd. /de + cât

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDECÂT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1100 pentruDECÂT.

Vasile Alecsandri - Decât ruda și vecinul

... Vasile Alecsandri - Decât ruda şi vecinul Decât ruda și vecinul, Lelițo, leliță, Mult mai bine cu străinul, Lelițo, leliță. Ruda că te necăjește Și vecinul te vorbește. Iar străinul te ajută Și ... blând și tinerel, Că-ți spune două, trei glume Cum îți e mai drag pe lume Și-ți așează-o pernioară Pe prispă serile-afară. Decât un bărbat urât, Mai bine-un străin iubit, Cât șezi cu el împreună Nu te-nduri de vorbă bună. Fie noaptea cât de mare, Că ...

 

Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri

... să bucură de dânsâle le și urăște. Toate mișcările sale samănă fulgerului cari, când lucești, și treci. Ura și dragoste lui nu țân mai mult decât ca o nălucire. De întrâ în inima lui niscaiva bune gânduri, nu le găzdăluiești în sâni mai mult decât o noapte iar, de-i vin iarâș piste puțân, le peripiisăști numai ca pe niște oaspeți, iar nu ca pe niști prietini. Socotința sa este ... fărâ suflare, să scoală ca un olog și să vedi că pari că n-au adus închieturi în lumi. El vorbești mai mult prin vis decât treaz și visazâ mai mult când îi treaz decât când doarme. Bucătărie, masa și așternutul sunt luptile cinstii, unde dobândești nemurirea lui. De hotărăști să metahirisascâ mânile, nu o faci pentru alta decât ca sâ-și umple pânticile. El să îngreuie mai mult să spui aceli ci nu au făcut, decât alții să istorisascâ aceli ci au făcut. Să vedi că s-au zâdit mai mult pentru ceea lumi decât pentru aceasta, și să bucură atâta să opreascâ pe alții de la treabă, cât și el să nu facâ nimica. El urăști atâta lucru, încât ... ...

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

... a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu ... legea, aceia care gândesc la înaintări și sunt mușcați de șarpele ambiției, aceia care consideră legea ca un mijloc folositor pentru sine sunt mai periculoși decât plagele Egiptului. Judecătorii care se gândesc la siguranța societății, la suferințele omenirii, la mărirea sacerdoțiului, ce sunt chemați a exercita, acei judecători, însemnați ... toți, care aspirați a fi mari în lume, gândiți-vă în actele voastre că nu este mai sfânt, mai simplu, mai dumnezeiesc adevăr decât acesta: Nu face altuia ceea ce n-ai voi să ți se facă ție! * Dacă aș avea să-mi fac testamentul politic, aș zice concetățenilor ... falșilor patrioți. Ea poate să puie în pericol libertățile publice, înlocuind despotismul tronului prin despotismul uliței. * Dintre toate despotismele nici unul nu e mai urât ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei

... dacă la noi arta nu este încă născută și dacă literatura tânjește, palidă și slabă. Artele și literatura, expresiile inteligenței, n-au speranță de viață decât acolo unde ele își trag originea din însăși tulpina popoarelor. Altmintrele ele nu sunt decât niște plante exotice pe care cel întâi vânt ori le îngheață, ori le usucă. Ca să avem arte și literatură națională, trebuie ca ele să ... puterii ocârmuitoare, ca organ al legii, acestea sunt singurele elemente de regenerație pentru noi. Orice schimbare silnică, orice prefacere năprasnică nu pot să ne fie decât fatale. Când revoluțiile încep, civilizația încetează; războiul niciodată n-a făcut decât a mistui rodurile semănate în timpul păcii. Gândul meu este gros de toate aceste priviri; aș dori să rup vălul ce ascunde viitorul ... atât de mult lucrează și inimile atât de viu simțesc nevoile unei credințe, ce hrană putem să avem mai îndestulătoare pentru nerăbdările și îndoielile noastre decât cultul țării noastre? Citindu-i istoria, am avea mai multă ispită prin trecut, ne-am prețui mai mult prezentul și am spera mai mult de ... ...

 

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

... bună voie. 20. Bărbatul, când e gelos, preferă să se schilodească, femeia iubită, să moară chiar, să moară în torturi, dacă nu se poate altfel, decât să iubească pe altul sau, chiar, decât să devină indiferentă sau, și mai puțin, decât să-i scadă patima. 21. Situația femeii [...] nu o poate simți și nu o poate vedea bine decât numai o femeie. Bărbatul, prin definiție, e neatent la munca de ceas cu ceas a femeii gospodine, fără nici o strălucire și fără ... e un bătrân la pătrat. Femeia știe toate acestea inconștient. De aceea, pe o femeie ,,fină" mai degrabă o va ,,cuceri" un domn tomnatic simplu, decât unul tomnatic la puterea a doua. 23. Pentru bărbat intelectualismul femeii, adică, de obicei, bas-bleu-ismul, e ceva oribil, dar inteligența și ... organică, lucru foarte plăcut bărbatului și pentru că, în momentele când ,,omne animal" etc., e mai bine să poți discuta cu femeia ,,fină" despre valută, decât să n-ai ce vorbi și să nu poți face față împrejurării. 24. Natura împerechează ființe cât mai apropiate ca vârstă. Așa-i trebuie ei ... ...

 

Paul Zarifopol - Caragiale și Domnul X

... se chiamă Noua Direcțiune! Indignarea civică din care pornește acest document o cunoaște istoria literaturii române din alte diverse izvoare, cu prestigiu mult mai înalt decât simpla anonimă; ceea ce ne arată, foarte prețios, cum literații care denunțau și sfâșiau noua direcție erau una la suflet câteodată și la stil cu ... supremă indignare pe însuși maistrul școlii nenorocite. Sunt curioase de tot, uneori, surprizele progresului. Farsele lui Moliere sunt desigur mai ofensatoare mult pentru morala consacrată, decât ale lui Caragiale; dar Ludovic XIV avea deosebită slăbiciune pentru farsele lui Moliere și cerea adeseori să-i fie jucate la curte. Severitatea Domnilor X ... XIV, Domnul X are, în materie de artă și gust, le point dhonneur strașnic de sensibil are un fel de al șaselea simț, mai delicat decât toate celelalte: simțul cultural național. Domeniul acestui simț este domeniul pasiunilor celor mai vehemente ale domnului X. Ca toate pasiunile, chiar cele mai nobile, și ... Caragiale. Domnul X nu vede că e imprudent să arate atâta supărare, și că se face suspect. Supărarea lui permanentă slujește să confirme mai tare decât orice că autorul de farse râde cu bună dreptate. Și apoi supărarea Domnului X e atât de nemăsurată, încât el nu mai vrea să cunoască ...

 

Antim Ivireanul - Cazanie la Adormirea preasfintei Născătoarei de Dumnezeu

... numele lui Iisus să pleacă tot genunchiul celor cerești și celor pământești și celor de supt bezne, așa iaste și ia, mai cinstită în cer decât heruvimii și mai slăvită fără de asămânare decât serafimii și pre pământ mai închinată și mai fericită ca o împărăteasă a lumii, de toț credincioșii pământului și supt bezne mai strașnică ... zidit toate lucrurile cĂ©le văzute și nevăzute, poate cu adevărat, cu cea desăvârșit a lui preputernicie, să facă stĂ©le mai luminoase decât acĂ©stea ce strălucesc pre ceriu și lună mai iscusită decât aceasta ce ne povățuiaște noaptea și soare mai strălucitoriu și mai luminat decât acesta, carele stinge cu lumina lui toate cĂ©lialalte lumini și ceriuri mai mari și mai largi în rotocolime și păsări mai cu dulce glasuri ... Pentru că precum nu iaste cu putință nu zic să socotească, ce nici cu mintea să gândească neștine o ființă mai cuvioasă și mai naltă decât dumnezeirea, așa nici o zidire mai covârșitoare decât acĂ©ia ce au născut pre un Dumnezeu carele s-au făcut om. Că pre dânsa o au ales Dumnezeu, mai înainte ...

 

Emil Gârleanu - Cocoșul

... ștrengărește, pe-o ureche. Cu gâtul întins, cu ochii încă cețoși de somn, privește. E poet. Sufletul lui, deși războinic, e mai avântat spre frumos decât al curcanilor, care se umflă într-atât, de par niște burdufuri, când sunt seci ca niște gogoși; decât al tuturor gânsacilor, care se plimbă pe apă și fac pe visătorii, dar în cap n-au minte nici măcar cât un grăunte; ori decât ... în pace. Dar unde-i Puica? Asta, da, îi era dragă ca ochii din cap. Puica e o americancă albă ca laptele, puțin mai răsărită decât un ou și cu un cucui mai mare decât ea întreagă; îi place cum merge înfiptă, cu capul țanțoș, tremurându-și uneori moțul, ca și cum i-ar fi tras luarea-aminte: „Ghidi ...

 

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei

... Luca Caragiale - În ajunul crizei În ajunul crizei de Ion Luca Caragiale În cercurile politice autorizate, nu se mai vorbește de vreo două trei zile decât de căderea ministerului care neapărat va fi provocată de tenacitatea majorității Camerei. Toată amânarea cestiunii art. 7, după cum putea oricine prevedea, n'a ... Țara, zice numita foaie, va vedea și va fi convinsă că lupta susținută astăzi pentru apărarea națiunii în cestiunea Evreilor n'a fost decât cea mai deplorabilă vânătoare de putere: ea va vedea în fine în ce parte e patriotismul și desinteresarea și în ce parte domnesc numai cele ... zică, orice ministeriu nou - căci trebue să vie unul - oricine, afară de d. Brătianu și ai d-sale, nu v-a fi inspirat decât de cele mai meschine interese personale și de gașcă. Buna credință și modestia caracteristice ale patrioților subliniați din ulița Doamnei ! Nu ne mirăm de loc ... nu putem ieși într'un chip ușor și normal. În așa stare încordată ne aflăm, încât un om cu ochii cei mai deprinși nu vede decât cel puțin un pas înainte, iar despre rezultatul final și desăvârșit al situației, nu poate răspunde

 

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

... Brofft, poate tocmai din cauza mândriei excesive a intelectualilor, a început să-și piarză încetul cu încetul clienții, cari consumau altceva decât capuțin. Ar fi lucru oarecum explicabil: omul inferior se găsește foarte strâmtorat într-o atmosferă prea înaltă. Ce să caute un biet mojic de rând ... chestiuni arzătoare de estetică, de filozofie, mai știu eu de ce! reclamau soluțiuni urgente. Capuținiștii își aleseră un local mult mai frumos și mai confortabil decât cel vechi; își strămutară sediul la Fialcowsky, cafenea-cofetărie celebră mai ales pentru beltelele ei. Aci — lucru foarte ciudat! și care nu s-ar ... nu i-a mai putut încăpea și ei au pornit care-ncotro să propovăduiască... Azi, mai mult ca totdeuna, la noi mai mult decât oriunde, intelectualii sunt, am putea zice, inspiratorii, diriguitorii opiniei publice, mai ales când e vorba de mișcarea „culturală". Ei fac ploaie și vreme bună ... legitimă și a se apleca așa cu dinadinsul la contactul nostru, trebuie că au un scop; și acela desigur nu poate fi altul decât luminarea maselor ignorante. O dată cu ieșirea de la Fialcowsky, care numaidecât s-a desființat și el ca și Brofft, eclesia capuținistă a ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

... aceste piese de teatru ca un izvor de primul rang în alcătuirea dicționarului limbii române). S-ar părea că un mai mare fapt de influențare decât localizarea nu se poate. Și totuși, localizarea lui Alecsandri nu înseamnă în genere altceva decât că ia un model, după care apoi lucrează punând propria-i substanță. Factorii specific naționali, de care a fost vorba până acum, se ... continuată de dl Iorga și, în sfârșit, Viața românească. Iar scriitorii munteni, care au depus în opera lor mai multă realitate specific românească -- mai mult decât toți ceilalți scriitori munteni la un loc -- vorbim de Caragiale și Brătescu-Voinești --, acești doi prozatori, cu un atât de pronunțat caracter de originalitate națională ... socială, istoria limbii și istoria literaturii unui popor. Comparația, din acest punct de vedere, dintre Moldova și Muntenia justifică încă și mai bine constatarea noastră, decât comparația celor două literaturi. Istoria politică și socială, istoria limbii și a literaturii sunt cultivate mai mult de moldoveni. Nume: Kogălniceanu, Hasdeu, Xenopol ... întoarcă înspre popor -- ca cei din Moldova --, pentru că erau înșiși "fii ai poporului", nedezrădăcinați, caracterul specific național al literaturii e poate și mai pronunțat ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDECÂT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 358 pentruDECÂT.

NUMAI

... NÚMAI adv . 1. ( Indică restricția sau exclusivitatea ) Nu mai mult de ( cât ) . . . , nu altceva sau altcineva decât . . . , nimeni sau nimic în afară de . . . , nu altfel decât . . . , nu altă dată sau în altă împrejurare decât . . . , nu în alt loc decât . . . , nu în alt scop sau din altă cauză decât . . . ; doar ; exclusiv . 2. ( Indică modul ) Pe punctul de a . . . , gata - gata să . . . ; chiar , tocmai . 3. ( Înv . și pop . ; indică timpul ) Brusc , pe neașteptate ...

 

STRĂIN

... STRĂÍN , - Ă , străini , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care face parte din populația altei țări decât aceea în care se află sau trăiește ; ( om , ființă ) care este originară din altă regiune , localitate etc . decât aceea în care se află sau locuiește , trăiește . 2. Adj . ( Despre țări , locuri ) Care este altul decât cel de origine al cuiva . 3. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care nu se află în relații apropiate ( de rudenie sau de prietenie ) cu ... de interesele cuiva . 5. Adj . ( Despre obiecte ) Care nu este proprietatea sa , care aparține altuia . 6. Adj . Care este de altă natură , are alte particularități decât

 

INFERIOR

... INFERIÓR , - OÁRĂ , inferiori , - oare , adj . 1. Care este așezat dedesubt sau mai jos . 2. Care este din punct de vedere numeric mai mic decât altul . 3. Care are un rang , o funcție sau un grad mai mic decât altul . 4. Care este de calitate mai proastă , valorează mai puțin sau are importanță mai mică decât

 

RAR

... I. Adj . 1. Care , într - un șir de lucruri sau de ființe de același fel , se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită . 2. ( Despre un întreg ) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei . Pânză rară . 3. ( Adesea adverbial ) Care se petrece , se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într - un timp mai lung ...

 

VIOLĂ

... 1. Toporaș . 2. Compus : violă - de - noapte ( sau - de - primăvară ) = nopticoasă . [ Pr . : vi - o - ] VIÓLĂ^1 , viole , s . f . Instrument muzical cu coarde , mai mare decât vioara , acordat cu o cvintă mai jos decât vioara și având sunete mai grave decât

 

CLASĂ

... cu determinarea " socială " ) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice , istorice și sociologice . 3. Fiecare dintre diviziunile fundamentale ale regnului animal sau vegetal , mai mică decât încrengătura și mai mare decât ordinul . 4. Unitate organizatorică de bază în sistemul învățământului , compusă dintr - un număr de elevi care au aceeași vârstă , o pregătire școlară egală și învața ...

 

COMPANIE

... COMPÁNIE^2 , companii , s . f . Subunitate militară mai mare decât plutonul și mai mică decât batalionul . COMPANÍE^1 , companii , s . f . 1. Tovărășie , însoțire . 2. Grup mic de persoane care - și petrec vremea împreună ; societate . 3. Mare întreprindere constituită sub ...

 

CONTRAFAGOT

... CONTRAFAGÓT , contrafagoturi , s . n . Instrument muzical de suflat , mai mare decât fagotul și sunând cu o octavă mai jos decât

 

CORVETĂ

... de război de mic tonaj , ușor armată și cu mare mobilitate în acțiune . 2. ( Ieșit din uz ) Corabie de război cu trei catarge , mai mică decât fregata și mai mare decât

 

DEAL

... DEAL , dealuri , s . n . 1. Formă de relief pozitivă care se prezintă ca o ridicătură a scoarței pământului mai mică decât muntele , dar mai mare decât

 

DEPRESIUNE

... DEPRESIÚNE , depresiuni , s . f . I. 1. Formă de relief situată la un nivel mai jos decât regiunile înconjurătoare . 2. Vârtej de aer în care presiunea aerului este mai mică decât în regiunile vecine și care aduce timp nefavorabil în locurile pe unde trece . II. Fig . Stare sufletească ( patologică ) de tristețe ( asociată cu neliniște ) ; descurajare , deprimare ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...