Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DARĂMITE, DARĂ, HAR, PEȘCHEȘ, PLOCON, ÎNSĂ, CAL, COLINDEȚ, DĂRUI, DARNIC ... Mai multe din DEX...

DAR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DAR^1 conj., adv. A. Conj. I. (Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative) 1. (Arată o opoziție) Cu toate acestea, totuși. * Expr. D-apoi (bine) sau dar cum nu, se spune ca răspuns negativ la o propunere. ** Ci. Nu zic, dar așa este. 2. (Arată o piedică) Însă. Ascult, dar nu înțeleg. * Expr. Dar ! = însă, nici vorbă, nici gând! 3. (Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte) Mai mult decât atât, cu atât mai mult, darămite. Munte cu munte se întâlnește, dar om cu om. * Expr. D-apoi = darămite. ** (După o propoziție optativă urmată de o construcție negativă) Nicidecum, nici gând, * Expr. Nici... dar nici... = nici..., cu atât mai puțin... ** Altfel, altminteri. Sunt om bun, dar ți- arăta eu! II. (În propoziții conclusive) Prin urmare, așadar, deci. Revin dar la primele idei. ** (În legătură cu un imperativ, exprimă nerăbdarea, încurajarea, dojana etc.) Ci. Dar deschide odată! III. (Introduce o propoziție interogativă) Oare? Dar ce vreți voi de la mine? IV. (Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă, întărește înțelesul acestuia) voi apuca serios de lucru, dar serios! ** (Exprimă surprinderea, uimirea, mirarea) Dar frumos mai cânți! B. Adv. (Înv. și reg.) Da, așa, astfel. * Expr. (Pop.) Păi dar = cum altfel? ** Firește, desigur; negreșit. [Var.: da, dáră conj.] - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

DAR^2, daruri, s.n. I. 1. Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva, în semn de prietenie sau ca ajutor etc.; cadou. * Loc. adj. De dar = primit gratis, dăruit. * Loc. adv. În dar = fără plată, gratis; degeaba. ** Plocon. ** Donație. 2. (Bis.) Prinos, ofrandă. * Sfintele daruri = pâinea și vinul sfințite pentru cuminecătură. II. 1. Însușire (cu care se naște cineva); aptitudine, vocație, talent. * Expr. A avea darul ... (sau de a...) = a avea puterea, posibilitatea ..., a fi în stare ..., a fi de natură ... A avea darul vorbirii = a vorbi frumos, a fi un bun orator. (Ir.) A avea (sau a lua) darul beției = a fi (sau a deveni) bețiv. 2. Avantaj, binefacere. 3. (În concepția creștină) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului; milă, har divin. * Darul preoției = dreptul de a exercita funcțiile preoțești. - Din sl. darú.

Sursa : DEX '98

 

DAR s. I. 1. v. cadou. 2. v. donație. 3. v. ofrandă. 4. v. aptitudine. 5. v. însușire. 6. calitate, har, însușire. (Are \~ul de a provoca râsul.) 7. v. avantaj. 8. v. grație. II. v. patimă.

Sursa : sinonime

 

DAR conj., adv. 1. conj. însă, totuși. ( vrea te cred, \~ am unele îndoieli.) 2. conj. ci, însă, numai, (reg.) fără, (Ban. și Transilv.), ci. (Nu-i prost cine , \~ cel ce rabdă.) 3. conj. însă, numai, (prin Transilv.) pedig. (Ești prea bună, \~ nu iubești.) 4. conj. darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (înv. și pop.) necum. (Munte cu munte se întâlnește, \~ om cu om.) 5. conj. așadar, deci, (livr.) ci. (\~, nu ne putem limita la ...) 6. adv. (interogativ) oare? păi? (\~ așa fie?)

Sursa : sinonime

 

DAR conj. v. altfel, altminteri.

Sursa : sinonime

 

DAR adv. v. da, desigur, firește.

Sursa : sinonime

 

dar conjcț.

Sursa : ortografic

 

dar s. n., pl. dáruri

Sursa : ortografic

 

DAR^2 \~uri n. 1) Obiect oferit cuiva sau primit de la cineva fără plată în semn de prietenie, de dragoste, de respect etc.; cadou; atenție. 2) Aptitudine deosebită cu care este înzestrat cineva; talent. 3) Deprindere rea. A avea \~ul beției. 4) bis. Grație divină acordată omului; har. 5) rel.: Sfintele \~uri pâinea și vinul sfințite pentru împărtășanie. /daru

Sursa : NODEX

 

DAR^1 conj. 1) (exprimă un raport adversativ și leagă două propoziții sau două părți de propoziție) Da; însă; iar. El are dorință de a lucra, dar nu are condiții. 2) (exprimă un raport conclusiv și leagă propoziții sau fraze) Deci. Vom încerca, dar soluționăm problema. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

dar conj. - 1. Însă (funcție adversativă). - 2. (Adv.) Atunci (funcție consecutivă). - Var. dară (vulg.), da. Probabil rezultat al compunerii cu prep. de și (i)ar(ă), v. iar. Opiniile asupra originii acestui cuvînt sînt poate împărțite. După Pușcariu, ZRPh., XXXII, 112 și REW 2513, din lat. de ea re. Crețu 315, Tiktin și Iordan, Dift., 49, pleacă de la *dear㠋 lat. de vero; Scriban îl pune în legătură cu sb. da "însă". Este evidentă confuzia cu da afirmativ, atît în var. vulg. da, "dar" cît și în var. vulg. dar "da", folosită uneori de scriitorii moldoveni. Doar(ă), adv. și conj. (păi, atunci, funcție interogativă sau consecutivă; înv., pentru ca, funcție consecutivă; poate, posibil, funcție dubitativă; numai, doar, funcție restrictivă), pare în principal același cuvînt (după Tiktin, doară reprezintă lat. *de volat, în loc de *de velit, compunere care nu pare normală, și pe care totuși o admite Scriban; Candrea-Dens., ad 501 și Candrea pleacă de la de hora). Este posibilă o confuzie cu oare, cu funcție interogativă. Se observă astăzi o tendință de a reduce pe doar la dor.

Sursa : etimologic

 

dar (-ruri), s.n. - 1. Cadou, donație. - 2. Calitate înnăscută, fire. - 3. Calitate dobîndită, caracter, condiție. - Megl. dar. Sl. dar? "donare" (Cihac, II, 90; Conev 58; Candrea), cf. bg., sb., rus. dar. - Der. darnic, adj. (generos, mărinimos); nedarnic, adj. (zgîrcit, avar, meschin); dărnicie, s.f. (generozitate, mărinimie); dărui, vb. (a dona, a dărui), din sl. darovati, daruj? (Cihac, II, 90; Iordan, Dift., 137), cf. bg. darjavam, sb. darovati; dăruială, s.f. (dar, cadou, ofrandă); dăruitor, s.m. (persoană care dăruiește). Locuțiunea adv. în dar a ajuns însemne și "în zadar" (ca sp. de balde față de en balde), cf. "în zadar".

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2952 pentru DAR.

Dimitrie Anghel - Darul valurilor

Dimitrie Anghel - Darul valurilor Darul valurilor de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 4 feb. 1907 Azi am găsit pe dună un braț alb de statuie, Un braț furat de valuri de cine știe unde..., Al cui a fost odată, cine-ar putea să spuie, Când a căzut în mare, cine-ar putea răspunde? E-un braț alb de femeie, fărmat mai sus de umăr, Și marmora-i atâta de clară și curată, Încât nu-ți vine-a crede că ani fără de număr S-au scurs de când stă astfel în valuri îngropată. Și mâna, mâna-i fină, sculptată cu iubire, De-ai spune că artistul pe când cioplea din daltă În marmora rebelă suprema-i amintire, Pe fruntea lui modelu-și purta mâna cealaltă. Trecea frumoasa mână pe fruntea inspirată, Trecea dezmierdătoare dând vițele-ntr-o parte Iar el cioplea cu râvnă, visând că poate-o dată Atât o să rămâie dintr-înșii după moarte. Și-ntr-adevăr că veacuri s-au scurs și iat-o iară Purtând pe brațul tânăr o algă ce scânteie, O algă-nmlădiată frumos ca o brățară, Asemeni unui ultim capriciu de

 

Cincinat Pavelescu - Unui mare proprietar, dar mic poet

... Cincinat Pavelescu - Unui mare proprietar, dar mic poet Unui mare proprietar, dar mic poet de Cincinat Pavelescu Când trece meșterul Nigrim În propria-i trăsură, E foarte greu să nimerim Pe melancolica-i figură, De merge la ...

 

Alexandru Vlahuță - Sonet (Dar nu-nțelegi că e cu neputință)

... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Dar nu-nţelegi că e cu neputinţă) Sonet de Alexandru Vlahuță Dar nu-nțelegi că e cu neputință O clipă să mai gust din cele duse?... Cu farmecul durerilor răpuse, Din preajmă-mi fugi, deșartă năzuință! Astâmpără ...

 

Antim Ivireanul - Ce putere și ce dar au ac%C3%A9ste șapte taini

... Antim Ivireanul - Ce putere şi ce dar au ac%C3%A9ste şapte taini Ce putere și ce dar au acĂ©ste șapte taini de Antim Ivireanul Botezul iaste temeiu celoralalte taine și mai întâi decât toate la rânduială. Are mare dar și multă putĂ©re și fărde sfântul botez cĂ©lealalte șase / taine nu pot face nici cu un mijloc pre om creștin. Care botez l ... șteargă păcatul cel strămoșesc / și al voinței de la om și să facă pre cel botezat fericit, sfânt desăvârșit, viu și fiiu lui Dumnezeu, după dar. Pentru sfântul mir. După ce să săvârșaște lucrarea sfântului botez, urmează sfântul mir, cu carele unge preotul pre cel botezat. Materia mirului iaste untuldelemn, cu ...

 

Grigore Alexandrescu - Când dar o să guști pacea

... Grigore Alexandrescu - Când dar o să guşti pacea Când dar o să guști pacea de Grigore Alexandrescu Când dar o să guști pacea, o inimă mâhnită? Când dar o să-nceteze amarul tău suspin? Viața ta e luptă, grozavă, nemblânzită, Iubirea veșnic chin. Din cupa desfătării amărăciunea naște; Din ochi frumoși durerea își ... le zgudui cu mânie, Ca robul ce se luptă c-un jug neomenos, Ca leul ce izbește a temniței tărie, Și geme furios. Dar rana e adâncă și patima cumplită, Și lacrima de sânge, obrajii mei arzând, Răsfrânge frumusețea, icoana osândită, Ce o blestem plângând! O văz ziua și ...

 

Alexandru Vlahuță - Sonet (Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte%3F...)

... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Dar tu ţ-ei fi mai aducând aminte%3F...) Sonet de Alexandru Vlahuță Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte?... Eram copii: primblându-ne-ntr-o sară, În umbr-a noastre mâini s-apropiară. Cum tremura ...

 

Antim Ivireanul - Șapte daruri ale Duhului Sfânt, carele sunt. Isaia, cap.11, stih 2

Antim Ivireanul - Şapte daruri ale Duhului Sfânt, carele sunt. Isaia, cap.11, stih 2 Șapte daruri ale Duhului Sfânt, carele sunt. Isaia, cap.11, stih 2 de Antim Ivireanul 1. Înțelepciunea. 2. ÎnțelĂ©gerea. 3. Cunoștința. 4. Voia. 5. Blagocestiia. 6. Vitejiia. 7. Frica lui

 

George Coșbuc - Cetatea Neamțului

... din cetate. Zece-am fost, pieriră doi. Rex făcu o mutră lungă, De credeai că vrea să-mpungă. Pentru voi a fost gâlceava? Dar boierii? Ce gândești! Noi să știm? Prin Tirchilești. Domnul unde-i? E-n Suceava. Dar poporul? La Plăiești. Drace, asta-i de poveste! N-ați ascuns prin turn neveste? Noi? Da ce, ni-e mintea slabă? Noi suntem creștini curați ... și-alta goală; Nici o pricopseală nu-i! De le vrei plocon ori pradă Ia fugi, Zbârleo, și le adă! Rex atunci: Vă tai grămadă! Dar a stat cu mâna-n sus Căci aminte și-a adus Că-i e teaca fără spadă: În Liow zălog și ... n pipă, Cum mi-ai stat tu mie-n drum? Nu știai tu de-a mea faimă Ca să stai năuc de spaimă? Dar glumesc așa! mă iartă, Ești erou, s-a hotărât, Deși porți pe după gât Traistă... hai, și nu-i deșeartă? O văzui numaidecât ... Ai într-însa plumbi, de toate. Brânză, caș și pâine poate? Brânză nu, dar am pogace Ș-usturoi, măria-ta. Usturoi! Și-l poți mânca? ...

 

George Coșbuc - Flăcări potolite

... n nevoi         Că-n urmă-a-nnebunit." —„Nebun, din ce?" — „Cuvântul meu Și-al altora, e zvon prin sat ;         Dar știe Dumnezeu! Din multe toate, — zic și eu,         Dar, urma, din băiat." — „Era mișel?" — „Ba nu, deloc ; Dar singur el a tot zorit         Să-și bage capu-n foc: S-omoare p-un flăcău la joc.         Și-i dus de-atunci ... „Ți-e drumu-ndelungat, Și-i noapte. De n-ai gazdă-n sat,         Să vii să dormi la noi..." —„Că n-am... dar uite, nu e vânt Și-i cald. Sub cap o mână pui,         Dorm colea, pe pământ. Îți mulțumesc!" — „Păi, Dormnul sfânt         Te poarte ... adâncuri, vâjâind în jos,         Cuțitul a căzut! Tovarăș, drag! de patruzeci De ani, ai fost viața lui!         Și-acum tu mort petreci — Dar taina voastră-n veci de veci         La nimeni n-o s-o spui!   Bătrânul s-a nălțat apoi, Spre deal ca un copil ... ca-n zbor, S-arunce ochii-n jos spre văi,         Spre sat, spre casa lor! Vor fi bătrâni, ei poate mor.         Și-atunci erau flăcăi! ...

 

George Coșbuc - Ideal

... Din ce în ce mai greu. Trecu și vara, și trecu Și toamna, și pe văi căzu Zăpada iernii, și-apoi iar Sosi-nfloritul Cireșar Dar nici acum voinicul nu, Doritul ei drumar! Dar totuși, azi el va veni... Nici azi nu vine... unde-o fi? Dar mâine va veni! Știu eu, Că-mi spune inima! Și-al meu, Al meu de-acum în veci va fi; Ce bun e Dumnezeu! Tu ... vezi pe mal Un tânăr călăreț? Ochi dragi, de-atâta timp pustii! Mi-ai zis plecând: aici să fii, Și-aici, aici tu mă găsești! Dar uite, obosit ce ești! Știam eu doar că ai să vii Știam că mă iubești! Dar ah, cât m-ai lăsat s-aștept! Dar unde-ai fost? O, spune drept! De-acum tu nu vei mai pleca, Să-ți lași plângând iubita ta: O, vino, strânge-mă la piept ... jale plâng... Nu pot să-nec Amarul gând că, iată, plec Și n-am putut să-l văd măcar O dată! Ah, e gând amar! Dar sus, în lumea-n care trec, Al meu va fi el iar! Iar sfânta Vineri o privea Cu milă, Uite! zise ea Un veac de ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La piramide

... tu oare decât închipuire?... O, popol, încetează d-a cere-o fericire Pe care nu știi însuți s-o lași la cel robit! Dar cine sparge încă nisipurile dalbe? Soldații lui preurmă al său car aurit. Ei sunt fieroși și falnici și pletele lor albe Sub arme au albit ... i s-abate, Iar brâul lui lucește ca cerul înstelat. Alături stă amanta-i; divina-i voluptate Pe toți a fermecat. El trece; dar s-arată ordiile păgâne. Sub pașii lor pământul în doliu s-a-nvelit. Dar ei chiar se strecoară și-n urmă nu rămâne Decât o suvenire de dor ce a pierit. Dar cine e eroul a cărui strălucire Pe toți a întrecut? Soldații lui sunt palizi de lungă nedormire. Ei n-au nimic ... îi conduce în valea glorioasă, În purpură, în aur el nu-i învestmântat. Un redingot albastru, o șlapă colțuroasă Acoperă scheletu-i, de vânturi legănat. Dar ochiul lui străluce de-o flacără străină La ceilalți muritori! Tăcere! Mamelucii s-adună, se dezbină Prin umbra nopții deasă pe caii lor ușori. El ... ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 180 pentru DAR.

DARĂMITE

... DÁRĂMITE conj . ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atâta , cu atât mai mult ; dar ^1 , dar încă . [ Var . : dármite conj . ] - Dar

 

DARĂ

... DÁRĂ conj . v . dar

 

HAR

... HAR , haruri , s . n . 1. ( În religia creștină ) Dar ^2 , ajutor spiritual , grație divină acordată omului . 2. Calitate , însușire , dispoziție naturală care face pe cineva vrednic de admirație ; p . ext . talent , vocație , dar ^2 . 3. ( Înv . ) Dar

 

PEȘCHEȘ

... PEȘCHÉȘ , peșcheșuri , s . n . 1. ( Înv . , pop . și fam . ) Plocon , dar , cadou . 2. Spec . Dar anual , în bani sau în natură , pe oare domnii țărilor române îl ofereau Porții Otomane ( împreună cu haraciul ) ; p . ext . haraci ; ( la pl . ) bunurile din ...

 

PLOCON

... PLOCÓN , plocoane , s . n . 1. Dar omagial intrând în obligațiile vasalilor către Poartă sau ale supușilor către curtea domnească sau către stăpânul moșiei ; ( astăzi , fam . ) dar , cadou ( făcut adesea pentru un serviciu , o favoare ) . 2. ( Înv . ) Jertfă , ofrandă . 3. ( Și în sintagma plocon de nume ) Denumire dată , în evul mediu , în ...

 

ÎNSĂ

... ÎNSĂ Conj . 1. ( Adversativ , leagă două propoziții sau două părți de propoziție ) Cu toate acestea , totuși , dar . 2. ( Arată trecerea la altă idee ) Dar

 

CAL

... CAL , cai , s . m . 1. Animal domestic erbivor , cu copita nedespicată , folosit la călărie și la tracțiune ( Equus caballus ) ; p . restr . armăsar castrat . Calul de dar nu se caută la dinți ( sau în gură ) = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt , fără să se mai țină seama de defecte . 2. Nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal ( 1 ...

 

COLINDEȚ

... COLINDÉȚ , colindețe , s . n . ( Pop . ) Colăcel sau pâinișoară care se dă în dar colindătorilor ; p . gener . ( la pl . ) orice dar

 

DĂRUI

... DĂRUÍ , dăruiesc , vb . IV . 1. Tranz . A da în dar ^2 ceva cuiva ; a face cuiva un dar ^2 ; a cinsti pe cineva cu ceva . 2. Tranz . A da , a acorda . 3. Tranz . și refl . A ...

 

DARNIC

... DÁRNIC , - Ă , darnici , - ce , adj . 1. Căruia îi place să dea , să facă daruri ; generos , mărinimos . 2. Fig . Bogat , roditor , mănos . - Dar

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...