Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DESTINAT, DESTINAȚIE, BUNCĂR, CABINET, DESTINARE, NEMURITOR, NEPIERITOR, RECEPTOR, STUDIO, ÎNGRĂȘĂTORIE ... Mai multe din DEX...

DESTINA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESTINÁ, destinez, vb. I. Tranz. 1. A stabili, a hotărî (ceva) dinainte, în vederea unui scop; a hărăzi. 2. A hotărî dinainte soarta unei ființe sau a unui lucru; a ursi, a meni, a sorti, a predestina. - Din fr. destiner, lat. destinare.

Sursa : DEX '98

 

DESTINÁ vb. tr. 1. a stabili, a hotărî, a indica (ceva) pentru un scop anumit. 2. a meni, a sorti; a dedica, a consacra. (< fr. destiner, lat. destinare)

Sursa : neoficial

 

DESTINÁ vb. 1. v. hărăzi. 2. v. predestina. 3. a hărăzi, a meni, a supune. (Pădurea aceasta este \~ tăierii.) 4. v. consacra. 5. v. afecta.

Sursa : sinonime

 

destiná vb., ind. prez. 1 sg. destinéz, 3 sg. și pl. destineáză

Sursa : ortografic

 

A DESTIN//Á \~éz tranz. l) A stabili dinainte prin destin. 2) (desfășurarea unor evenimente) A fixa din timp; a meni. 3) A prepara din timp și temeinic. 4) (viață, tinerețe etc.) A oferi în întregime; a dedica; a consacra. 5) v. A PREDESTINA. /destiner, lat. destinare

Sursa : NODEX

 

DESTINÁ vb. I. tr. 1. A stabili, a hotărî, a indica (ceva) pentru un scop anumit. 2. A meni, a sorti. [P.i. -nez și destín. / < fr. destiner, it., lat. destinare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDESTINA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentruDESTINA.

Alexandru Macedonski - Calul arabului

Alexandru Macedonski - Calul arabului Calul arabului de Alexandru Macedonski Arabul căzuse în aspră robie, Mușchioasele-i brațe legate era... El n-o să-și mai vadă nici cort, nici soție, Nici larga pustie Ce-n veci treiera! Și turcii-l vor duce cu dânșii-n cetate, Și sclav ca să fie va fi destinat, Și până ce-n pieptu-i un suflet va bate, De-un dor ce abate Va fi dominat! Iar calul său falnic, ușoară nălucă, Ce-n fugă se-ntrece cu paserea-n zbor, Și ce, la săgeată, — nainte apucă, — În dar o să-l ducă Sultanului lor! L-această gândire, de lacrimi pâraie Revarsă-a lor undă pe negru-i obraz!... Toți dorm; numai luna plutește bălaie, Scăldată-n văpaie Pe-un nor de atlaz! Lumina-l ajută și calu-și zărește, Dar trist, la o parte, ședea priponit, Cu ochiul său negru părea că-i vorbește, Părea că-l jelește În dor adâncit! Arabul atuncea, pătruns de simțire, Pe brânci se târăște s-ajungă la el; Mișcat de-o înaltă și dulce gândire, Spre-a lui mântuire Lucrează cu zel! Cu dinții apucă priponul cel tare, Îl mușcă, ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de martie

Alexandru Macedonski - Noaptea de martie Noaptea de martie de Alexandru Macedonski Trebuia într-acea noapte ca să sufle vântul rece, Ca să viscolească-afară, ca și azi, neapărat, Iar copacii printre crivăț la pământ să se aplece Când mă-mpinse-n astă lume pântecul ce m-a purtat. Maica-mea, de-a lungu-ntinsă, de abia scăpă cu zile... Moartea groaznică, ce-n umbră mulțumirea și-o rânjea, Înghețată sărutare-și-aplecase peste ea Și pe-obraz îi scuturase flori de vinete zambile. Doctorul, care-o scăpase, în acea învălmășeală, Vrând să șeadă pe un scaun, doborât de osteneală, Ca pe-o minge de nimica mă turtea nemijlocit, Dacă doica ce, prin leafă, se afla interesată, Nu sărea ca o leoaică să-l oprească deodată     Printr-un țipăt ascuțit. Toți îmi fură împotrivă, numai doctorul, săracu'! Se-ncercase, făr' să știe, să mă scape de nevoi, -- Doctore, primi-te-ar sfântul, și pe tine, doică, dracu', Că mă nasc fără de voie nu puteați ghici și voi? Voi puteați băga de seamă, când cuprinși de turburare, Că de voie nu se iese încleștat de două fiare, -- Și-mi făcusem datoria de-a voi ...

 

Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociațiunii ASTRA

Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociaţiunii ASTRA Biblioteca poporală a asociațiunei ASTRA este o colecție de cărți literar-informative destinate maselor largi. Acestea au fost publicate în primii ani ai secolului XX în România. Numere Aceasta este o listă parțială. Puteți ajuta la completarea ei. Număr Titlu Autor(i) Dată apariție În domeniul public din 14 Din Isprăvile lui Păcală Petre Dulfu 1912 2024 25 Isprăvile lui Păcală (partea a II-a) Petre Dulfu Martie 1913 2024 36 Emigrarea în America Iosif Șchiopu 1914  ? 96 Ardealul și Ardelenii (1) Victor Lazăr 2006 97 Ardealul și Ardelenii (2) Victor Lazăr 2006 98 Tudor Vladimirescu Ioan Georgescu  ? 99 Oameni și stări de la noi Elie Dăianu 2027 101 Mitropolitul Andrei Șaguna (1) Ioan Lupaș 1921 2037 102 Mitropolitul Andrei Șaguna (2) Ioan Lupaș 1921 2037 105 Avram Iancu Ioan Georgescu  ? 107 Ioan C. Brătianu O. Sumea  ? 109 David Urs de Marginea – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești Victor Lazăr 2006 126 Lucă - minte slabă Ioan Pop-Reteganul 1976 127 Cum să ne îngrijim vița de vie și vitele  ?  ? 128 Hârtie de o sută Edmondo de Amicis 1979 129 Vasile L. Pop Elie ...

 

Friedrich Schiller - Resignațiune

... istorie a lumei e județ. Tu ai sperat ­ răsplata ți-a fost dar acordată ­ Speranța-i bunul care norocu-ți destina

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

Grigore Alexandrescu - O nuntă O nuntă de Grigore Alexandrescu Sunt câțiva ani de când pentru păcatele mele mă aflam înrolat sub steagurile armiei noastre. Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat a apăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării și vizitarea numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea n-a fost în ispită a se mânji de sânge. Dacă vrăjmașii țării ar fi știut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ostășesc face pe om răbdător și exact. Când ai petrecut câtva sub pământ în bordeie afumate sau în colibe bătute de valuri, spulberate de vânturi, varietatea vremilor și schimbările soartei nu te sperie lesne. Apoi câte relații prietenești, câte dulci suvenire sunt rezultatul acestei vieți! Dar iată cuvinte de prisos când este vorba de niște obiceiuri țărănești ce am avut prilej ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc

Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc Odă la pavilionul grecesc de Ion Heliade Rădulescu Închinată nației grecești Norod războinic, fii ai libertății! A ta credință ș-a ta statornicie Și-nalț-a lor colore pe pavilionul tău. Crucea întraripată p-a vânturilor aripi Prin mii și mii de glasuri zboară într-a ei slavă. Pavilion fericite, arbure al credinței, Simbol al libertății care este Hristos! Frumos ești tu în ochii-mi! falnic fâlfâi în vânturi! Și cât cinstesc norodul care astăzi te nalță! Și sfânt mi-e acel sânge cu care te-au udat Și astfel către ceruri de verde ai crescut! Miniștri ai lui Hristos cântă, Bucuria-și nalță a ei glasuri; Mii de ochi înoată în lacrimi, Mii de inimi zboară până la ceruri; Îngerii libertății le poartă-nflăcărate. Silitra măsurat bubuie, În zgomotul bucuriei răzbubuie; Vivat! o însoțește. Scoală-te, Doamne, scoală-te, împărate! Trăiască numele tău, trăiască mântuirea! Trăiască mântuirea, mântuirea cea sfântă Evangheliei tale care-ai binevestit-o! * * Pe când a ta credință născândă și fecioară Prin duhul mângâierii în lume se vestea Și pieptu-umplea de flăcări, iar ...

 

Mihai Eminescu - Din lyra spartă...

Mihai Eminescu - Din lyra spartă... Din lyra spartă... de Mihai Eminescu Din lira spartă a mea cântare Zboar-amorțită, un glas de vânt, Să se oprească tânguitoare Pe un mormânt! Oare femeia, pe care mie Dumnezeu sântul o-a destinat, În patu-acela de cununie S-a-nfășurat? O caut, gându-mi și-o-nchipuiește, Dar n-am văzut-o de când eu sunt... Oare amorul ce îmi zâmbește E în

 

Mihai Eminescu - Resignațiune

... istorie a lumei e județ. Tu ai sperat ­ răsplata ți-a fost dar acordată ­ Speranța-i bunul care norocu-ți destina

 

Mihai Eminescu - Resignațiune (din Schiller)

... istorie a lumei e județ. Tu ai sperat ­ răsplata ți-a fost dar acordată ­ Speranța-i bunul care norocu-ți destina

 

Vasile Alecsandri - Cuza Vodă

Vasile Alecsandri - Cuza Vodă Cuza Vodă de Vasile Alecsandri Văzutu-te-am în pace suind scara mărirei Și-n pace luănd calea augusta-a nemurirei, O! scump amic, domn mare, o! nume cu splendoare Sadit pe miriade de libere ogoare! O clipă apărut-ai în planul veciniciei Și vecinice mari fapte lăsat-ai României, Nălțând din părăsire antica-i demnitate Prin magica Unire și sacra Libertate. Ca norul plin de mană ce trece și revarsă O ploaie roditoare pe brazda care-i arsă, Și, stând apoi deoparte, în urma lui privește Cum brazda se deschide și câmpul înflorește, Așa și tu din ceruri ai dulcea mângâiere Și vezi a țării tale frumoasa renviere, Tu, ce-ai stârpit cu sceptrul, unealta de rodire, Din suflete și câmpuri sămânța de serbire, Acum te odihnește gustând eterna pace În taina măiestoasă a morții care tace, Lăsând o lume-ntreagă la tine să gândească Ș-a ta legendă, Cuza! cu fală s-o rostească... Sunt nume destinate, ca numele tău mare, Să steie neclintite pe-a Timpului hotare Și vecinic să răspânda o falnică lumină Pe seculii ce-n umbră, trecând, li se

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDESTINA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 166 pentruDESTINA.

DESTINAT

DESTINÁT , - Ă , destinați , - te , adj . 1. Stabilit , hotărât dinainte ; hărăzit . 2. Ursit , menit , sortit ,

 

DESTINAȚIE

DESTINÁȚIE , destinații , s . f . 1. Întrebuințare ( hotărâtă dinainte ) . 2. Loc , persoană către care se îndreaptă cineva sau unde se trimite

 

BUNCĂR

BÚNCĂR , buncăre , s . n . 1. Construcție alcătuită dintr - un recipient de oțel , de beton etc . și un schelet de susținere , destinată depozitării temporare a unor materiale granulare . 2. Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile - unelte în vederea prelucrării lor . 3. Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului ( cărbuni ) . 4. Mic adăpost blindat ;

 

CABINET

CABINÉT , cabinete , s . n . I. 1. Încăpere dintr - o locuință sau dintr - o instituție , folosită pentru exercitarea unei profesiuni . 2. Secție sau serviciu în întreprinderi , în instituții de învățământ etc . , destinate unor studii și consultații de specialitate . Cabinet tehnic . 3. ( În unele țări ) Consiliu de miniștri ; guvern . II. Mobilă de dimensiuni mici , cu sertare , destinată păstrării obiectelor de

 

DESTINARE

... DESTINÁRE , destinări , s . f . Acțiunea de a destina și rezultatul ei . - V. destina

 

NEMURITOR

NEMURITÓR , - OÁRE , nemuritori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( În unele concepții religioase și în basme ) ( Ființă , suflet ) care nu moare niciodată , care trăiește veșnic . 2. S . m . Spec . Zeu , Dumnezeu . 3. Adj . Care este menit să reziste timpului , care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor ; care este destinat gloriei , celebrității eterne ; nepieritor . - Ne - +

 

NEPIERITOR

NEPIERITÓR , - OÁRE , nepieritori , - oare , adj . Care este menit să reziste timpului ; care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor ; care este destinat gloriei , celebrității eterne ; nemuritor . - Ne - +

 

RECEPTOR

RECEPTÓR , - OÁRE , receptori , - oare , subst . , adj . 1. S . n . Sistem tehnic destinat să primească ( și să dirijeze ) un anumit material . 2. S . n . Aparat , instalație , mașină , dispozitiv destinate să primească energie de o anumită formă și să o transforme în energie utilă . Receptor telefonic = aparat care transformă oscilațiile curentului electric produs de un microfon telefonic în vibrații sonore similare mesajului transmis . Receptor radio = radioreceptor . 3. S . m . ( Fiziol . ) Organ care înregistrează anumite modificări ale mediului extern sau intern și transmite excitațiile la centrii nervoși . 4. Adj . ( Tehn . ) Care receptează , care primește ( o acțiune mecanică , un curent , un semnal

 

STUDIO

STUDIÓ , studiouri , s . n . I. 1. Atelier special amenajat în care lucrează pictorii , sculptorii , fotografii etc . 2. Ansamblu de clădiri , de instalații și de amenajări speciale care servește în procesul de turnare a filmelor . 3. Încăpere special amenajată din punctul de vedere al acusticii ( și iluminatului ) și echipată cu utilajul necesar captării unor programe sonore sau de sunete și imagini , destinată transmisiunii sau înregistrării în vederea unei transmisiuni ulterioare la radio și televiziune . 4. Teatru de capacitate mică , de obicei dependent de un teatru mai mare , destinat prezentării de spectacole în scopul valorificării unor artiști ( tineri ) sau al prezentării unor spectacole experimentale . II. Divan prevăzut cu o ladă pentru păstrarea așternutului ( și cu polițe sau rafturi pentru cărți ) . [ Pr . : - di -

 

ÎNGRĂȘĂTORIE

ÎNGRĂȘĂTORÍE , îngrășătorii , s . f . Construcție , unitate zootehnică etc . în care sunt îngrășate animalele destinate consumului . - Îngrășător + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...