Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘEDINȚOMAN, ȘEDINȚOMANIE, AMA, BĂGĂTOR, BALAOACHEȘ, BERECHET, BRAVISSIMO, BREAZ, BRODI, BURTĂVERDE ... Mai multe din DEX...

IR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

IR, iruri, s.n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. - Din magh. ir.

Sursa : DEX '98

 

IR s. v. alifie, cremă, pomadă, unguent.

Sursa : sinonime

 

ir s. n., pl. íruri

Sursa : ortografic

 

IR \~uri n. pop. Alifie preparată la țară din diferite grăsimi și buruieni de leac. /ung. ir

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruIR

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruIR.

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român

... de cuvinte cu par dessus (pe deasupra) și pardessus (pardesiu). ↑ Stofă. ↑ Consolă, masă de salon. ↑ Nepotrivit cu anotimpul (fr.). ↑ Taci, șarlatanule! (ir.). ↑ Lăsați sa se facă, lăsați să treacă (ir

 

Ion Luca Caragiale - Două note

... în Oamenii È™i scîrbi în mîhni ; dar nu din toată inima a făcut această concesiune, deÈ™i, în discuÈ›ia fără È™ir nici căpătîi ce se iscase, ca de obicei, după citirea poemei, stăruise È™i „votaseâ€� pentru modificarea anodină È™i o damă la care ...

 

Mihai Eminescu - Avatarii faraonului Tl%C3%A0

Mihai Eminescu - Avatarii faraonului Tl%C3%A0 Avatarii faraonului TlĂ  de Mihai Eminescu Sara... sara... sfânta È™i limpedea mare îÈ™i întinde pânzăriile transparente de azur sub luna care-n nălÈ›imea depărtată a cerului trece ca un mare măr de aur neÈ›inut de nimic în eterul albastru... pustiile Nubiei lucesc verziu-sur ca câmpii de gheaÈ›ă pe care a căzut o ninsoare uÈ™oară È™i Memfis, divina Memfis, îÈ™i ridică colosalele ei zidiri ninse de lună în depărtarea È›ării... pare că-ntr-o noapte de vară ar fi nins deodată o pulbere de diamant peste toată lumea È™i urmele acelei străluciri ar fi muiat È™i-ndulcit aerul cel dulce al Egipetului, È™i numai Nilul îÈ™i leagănă miÈ™cătoarele È™i lungile lui maluri de papură pintre care curg oglinzile lui mari, care reflectă lumea cerului È™i parecă apele lui, miÈ™cându-se una peste alta ca linÈ›olii de cristal miÈ™cător, sună în adânc cântarea cântărilor. UÈ™or zboară luntrea mică È™i neagră asemenea unei cugetări printre tablourile măreÈ›e desfăÈ™urate de o parte È™i de alta ...

 

Ion Creangă - Moș Nichifor Coțcariul

Ion Creangă - Moş Nichifor Coţcariul Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creangă 1880 Moș Nichifor nu-i o închipuire din povești, ci e un om ca toți oamenii; el a fost odată, când a fost, trăitor din mahalaua Țuțuenii din Târgul Neamțului, dinspre satul Vânătorii Neamțului. Cam pe vremea aceea trăia moș Nichifor în Țuțueni, pe când bunicul bunicului meu fusese cimpoiaș la cumătria lui moș Dediu din Vânători, fiind cumătru mare Ciubăr-vodă, căruia moș Dediu i-a dăruit patruzeci și nouă de mioare, oacheșe numai de câte un ochi; iară popă, unchiul unchiului mamei mele, Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, care făcuse un clopot mare la acea mănăstire, cu cheltuiala lui, și avea dragoste să-l tragă singur la sărbători mari; pentru aceea îi și ziceau Clopotarul. Tocmai pe acea vreme trăia și moș Nichifor din Țuțueni. Moș Nichifor era harabagiu. Căruța lui, deși era ferecată cu teie, cu curmeie, însă era o căruță bună, încăpătoare și îndemânatică. Un poclit de rogojini oprea și soarele și ploaia de a răzbate în căruța lui moș Nichifor. De inima căruței atârnau păcornița cu feleștiocul și posteuca, care se izbeau una de ...

 

Rezultate dinBiblie pentruIR

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruIR.

Genesa Capitol 10

... peste Babel, Erec, Acad și Calne, în țara Șinear. 11 Din țara aceasta a intrat în Asiria; a zidit Ninive, Rehobot-Ir, Calah 12 și Resen între Ninive și Calah; aceasta este cetatea cea mare. - 13 Mițraim a născut pe Ludimi, Anamimi, Lehabimi, Naftuhimi, 14 ...

 

Iosua Capitol 15

... satele lor. 60 Chiriat-Baal, care este Chiriat-Iearim, și Raba; două cetăți, și satele lor. 61 În pustie: Bet-Araba, Midin, Secaca, 62 Nibșan, Ir-Hamelah, și En-Ghedi; șase cetăți și satele lor. 63 Fiii lui Iuda n`au putut izgoni pe Iebusiții cari locuiau la Ierusalim; și Iebusiții ...

 

Iosua Capitol 19

... 40 A șaptea parte a căzut prin sorți seminției fiilor lui Dan, după familiile lor. 41 Hotarul moștenirii lor era Țorea, Eștaol, Ir-Șemeș, 42 Șaalabin, Aialon, Iitla, 43 Elon, Timnata, Ecron, 44 Elteche, Ghibeton, Baalat, 45 Iehud, Bene-Berac, Gat-Rimon, 46 Me-Iarcon și Racon, cu ...

 

1 Cronici Capitol 7

... oameni viteji, în număr de șaptesprezece mii două sute, în stare să poarte armele și să meargă la răsboi. 12 Șupim și Hupim, fiii lui Ir; Hușim, fiul lui Aher. 13 Fiii lui Neftali: Iahțiel, Guni, Iețer și Șalum, fiii Bilhei. 14 Fiii lui Manase: Asriel, pe care l -a ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruIR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentruIR.

ȘEDINȚOMAN

... ȘEDINȚOMÁN , - Ă , ședințomani , - e , s . m . și f . ( Ir

 

ȘEDINȚOMANIE

... ȘEDINȚOMANÍE s . f . ( Ir

 

AMA

... AMÁ interj . ( Înv . , ir

 

BĂGĂTOR

... BĂGĂTÓR , - OARE , băgători , - oare , adj . Băgător de seamă ( Mai ales ir . ; în sintagma ) = care nu face decât să observe fără a acționa ; care nu are un rol precis într - o treabă . - Băga + suf . - ător ...

 

BALAOACHEȘ

... BALAOÁCHEȘ , - Ă , balaoacheși , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Glumeț sau ir

 

BERECHET

... berecheturi , ( 1 , 2 ) s . n . , berecheți , ( 3 , 4 ) s . m . ( Reg . ) 1. S . n . Belșug , abundență . 2. S . n . Noroc , prosperitate ( neașteptată ) . 3. S . m . ( Ir

 

BRAVISSIMO

... BRAVÍSSIMO interj . ( Fam . și ir

 

BREAZ

... BREAZ , - Ă , breji , - ze , adj . 1. ( Despre animale ) Cu o pată albă în frunte sau cu o dungă albă pe bot . 2. Fig . ( Ir

 

BRODI

... BRODÍ , brodesc , vb . IV . ( Pop . și fam . ) 1. Tranz . ( Adesea ir . ) A sfârși cu bine un lucru , a ( o ) nimeri ( adesea din întâmplare ) . 2. Refl . A se găsi din întâmplare ...

 

BURTĂVERDE

... BURTĂVÉRDE s . m . invar . 1. ( Ir

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...