Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MAGNETIZA, ATRAGE, INDUCTOR, MAGNADUR, MAGNETIC, MAGNETOMOTOR, MAGNETOPAUZĂ, POLAR, POLARITATE, REPORTOFON ... Mai multe din DEX...

MAGNET - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MAGNÉT s. m. corp care are însușirea de a atrage fierul. (< germ. Magnet)

Sursa : neoficial

 

MAGNÉT, magneți, s.m. Minereu de fier care are proprietatea de a atrage materialele feromagnetice; corp metalic căruia i s-a transmis calitatea, permanentă sau temporară, de a atrage obiectele de fier. - Din ngr. maghnítis, germ. Magnet.

Sursa : DEX '98

 

magnét s. m., pl. magnéți

Sursa : ortografic

 

MAGNÉ//T \~ți m. Corp metalic, care are proprietatea de a atrage fierul și de a acționa asupra altor corpuri cu proprietăți asemănătoare. /maghnitis, germ. Magnet

Sursa : NODEX

 

MAGNÉT s.m. Corp care are însușirea de a atrage fierul. [Pl. -eţi, (rar, s.n.) -turi. / < germ. Magnet, cf. lat., gr. magnes < Magnesia - oraș din Asia Mică, unde au fost descoperite în antichitate minereuri magnetice].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMAGNET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruMAGNET.

Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna

Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna Monastirea Putna de Dimitrie Bolintineanu Sub un chip de înger, într-un vis ferice, Domnului Vasile gândul rău îi zice: - "Monastirea Putna, ăst locaș plăcut, S-a zidit pe aur de un domn avut. Mergi și o dărâmă pâna-n temelie Și-ei găsi tu aur să faci alte-o mie". Iar Vasile-domnul d-aur pătimaș, Pune să dărâme ăst frumos locaș. Când ostașii sapă până-n temelie, Un bătrân călugăr zice cu mânie: - "Domnii mari nălțară sfinte monastiri Să aminte țării zile de măriri. Tu le surpi, o, doamne! Tu nu le-nțelegi, Căci tu nu ai fapte de urmași să legi. Când un domn la aur inima-și robește, Tronul se degradă, țara veștejește. Însuși ca magnetul tragi și însușești Aurul oriunde poți să îl găsești. Dar te teme, doamne, să nu tragi la tine Cuiele de aur ce de tronu-ți ține." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Domnul nu ascultă în a lui orbie, Sapele răstoarnă vechea temelie. Domnul și boierii între ei se cert... Însă ce găsiră? - Un mormânt deșert. Pe mormânt sunt scrise litere străbune. Un tălmaci citește și la toți le spune: - "Din comori ce strângem pe acest pământ, ...

 

Ion Luca Caragiale - Lache și Mache

... poate scrie cu nici un fel de condei. Amândoi cu lacrimi în ochi se repeziră în brațe unul la altul cum se repede fierul la magnet: — Lache! — Mache! Atunci, cerul se-nsenină de tot, trăsnetele și grindina se depărtară, iar steaua cu coadă pieri de pe cer, spre marea ...

 

Mihai Eminescu - M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire

... fire-ți e-o greșală De împli al meu suflet c-o boare de răceală. Și știi, nefericito, că ochiul tău m-atrage Ca un magnet ­ și totuși în taină îl respinge. Credeam întâia dată că te iubesc ­și-n urmă totuși simt Că sângele meu este dușman la ...

 

Iancu Văcărescu - Primăvara amorului

Iancu Văcărescu - Primăvara amorului Primăvara amorului de Iancu Văcărescu N-am să scap, în piept port doru Piste ape, piste munți; Văz că piste mări Amoru, Când o vrea își face punți. La Carpați mi-au adus jalea, Lor am vrut s-o hărăzesc; Resunetu, frunza, valea, Apele mi-o îmmulțesc! Mii de pedici, mii de curse Piste firea toat-a-ntins, Lăcrămi în zădar sunt curse: Unde-oi merge eu sunt prins. ........................................ Se întinde o câmpie De subt poale de Carpați, Câmp deschis de vitejie La românii lăudați; Surpături sunt de o parte, D-un oraș ce a domnit; O gârliță-ncoaci desparte Un crâng foarte-nveselit. Acolo am eu cășcioară Pe un vârf de delișor; Curge-n vale-i o apșoară Murmurând încetișor. În potrivă zmăltuite Dealuri altele se văd, Ș-în vălcelile-nflorite Miei pasc, alerg, se joc, șăd. Lăsând ale lumei mare Cinsti, nădejdi și fumuri seci, Amăgiri cu-ncredințare, Vrăjmași calzi, prieteni reci; Acolo cu sănătatea, Cu odihna însoțit, Toat-a vieții bunătatea Dobândeam eu îmmulțit. Când la vie, la grădină, Când la câmp de multe ori, Cu o muncă prea puțină Pildă dam la muncitori. Când cu ...

 

Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie

... încă? Dar voi să-l mai văz o dată; el doarme acuma și visează la mine și sufletul lui mă atrage, mă atrage ca un magnet... Ciudat era că Ioan nu se prea mira de întâmplările lui. Mai întâi avea sentimentul că-și pierduse în parte memoria, apoi sentimentul că cu ...

 

Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu

... te, mare ce mistuiești averile călătorilor pe dânsa! Bucură-te, soare care usuci îndemânările săracilor! Bucură-te, furtună care sfarămi nădejdea fericirii noastre! Bucură-te, magnet care tragi strânsurile de prin cele mai tainice locuri! Bucură-te, cela ce te faci proprietariu pe pământurile cele străine de neamul tău! Bucură-te ...

 

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos şi ghigorţul Băiatul cel bubos și ghigorțul de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau de dânsul ca de o lepră. Și fiindcă n-avea încotro, și el, biet, își înghițea amarul, și răbda. Nici tu joc, nici tu veselie, nici tu dezmierdare. Se uita cu jind la ceilalți băieți și flăcăi, cum unii se încurau jucându-se, cum alții se zbenguiau cu fetele, și râmnea la dânșii. În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. Drumul însă îi era pe la curtea împărătească. Într-o zi, când scoase apă văzu în ciutură un ghigorț. Bucuria lui, că o să aibă în ziua aceea legumă mai deosebită. Când, ce să vezi d-ta? peștele începu să-i vorbească: - Flăcăule, aruncă-mă iară în puț, și nu-ți face păcat cu mine, că mult bine ți-oi prinde și eu vrodată. Băiatul se minună ...

 

Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului

Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Persoanele 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX 2.10 SCENA X 2.11 SCENA XI 2.12 SCENA XII 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 3.10 SCENA X 3.11 SCENA XI 3.12 SCENA XII 3.13 SCENA XIII 4 ACTUL III 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX Persoanele NAE GIRIMEA , frizer și subchirurg IANCU PAMPON MACHE RAZACHESCU , ce-i mai zice și CRĂCĂNEL UN CATINDAT DE LA PERCEPȚIE IORDACHE , calfă la Girimea UN IPISTAT DIDINA MAZU MIȚA BASTON UN CHELNER O MASCĂ MĂȘTI, PUBLIC, SERGENȚI ...

 

Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis

... îl făcea să citească numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare. Lucruri mistice, subtilități metafizice îi atrăgeau cugetarea ca un magnet — e minune oare că pentru el visul era o viață și viața un vis? Era minune că devenea superstițios? Adesea își închipuise el însuși ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența

Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenţa Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 Note I De o săptămână mă aflam la Florența, alergând în toate zilele, de dimineață pân-în seară, prin deosebitele părți ale orașului, spre a vedea nenumăratele minuni cuprinse în sânul său; la tot pasul un nou lucru vrednic de laudă se arăta ochilor mei și îmi insufla un sfânt respect pentru maeștrii nemuritori care au înzestrat patria lor cu atâtea podoabe ce fac mirarea călătorilor. Când a da Dumnezeu (ziceam în mine, în fața unui monument sau a unui tablou) să avem și noi în Moldova un Raphael, un Michel Ange, ale căror produceri minunate să poată atrage ochii și laudele națiilor asupra noastră!" Dar aceste visuri mândre făceau loc îndată altor idei trezite în minte-mi prin priveliștea vreunei alte capodopere de zugrăvie sau de arhitectură ce se înfățișa ochilor mei, căci obiectele de artă sunt atât de multe în Italia și mai ales cu așa talent lucrate, încât călătorul nu mai are vreme nici să gândească, ci își simte ființa cufundată într-o ...

 

Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe

Constantin Negruzzi - Amintiri de juneţe Amintiri de junețe de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE 2 ZOE 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 O ALERGARE DE CAI (СКÐ�ЧКÐ�) 3.1 I - O ALERGARE DE CAI 3.2 II - OLGA 3.3 III - TRISTEȚĂ 3.4 IV - CÂTEVA RĂVAȘE 4 AU MAI PĂȚIT-O ȘI ALȚII 5 TODERICĂ CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE Pe când uitasem că suntem români și că avem și noi o limbă, pe când ne lipsea și cărți și tipografie; pe când toată lumea se aruncase în dasii și perispomeni ca babele în căței și motani, căci la școala publică se învăța numai grecește; când, în sfârșit, literatura română era la darea sufletului, câțiva boieri, ruginiți în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc ș.c.l., toate în esc , create de diecii vistieriei, pentru că atunci între ei se plodea geniul, ședeau triști și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMAGNET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruMAGNET.

MAGNETIZA

... MAGNETIZÁ , magnetizez , vb . I . Tranz . și refl . 1. Tranz . A face ca un corp să capete , permanent sau temporar , proprietăți de magnet ; a transforma în magnet

 

ATRAGE

ATRÁGE , atrág , vb . III . Tranz . 1. A exercita o atracție ( 1 ) ; a apropia la sine . Magnetul atrage fierul . 2. A exercita sau a simți o atracție ( 2 ) . 3. A avea drept consecință ; a determina . [ Perf . s . atrăsei , part . atras ) ] - A ^3 + trage ( după fr .

 

INDUCTOR

INDUCTÓR , - OÁRE , inductori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre procese fizice ) Care produce sau influențează un alt proces , cu care evoluează concomitent . Forță inductoare . 2. S . n . Organ al unei mașini electrice , al unui aparat electric etc . care produce fluxuri magnetice inductoare . 3. S . n . Mic generator de curent alternativ , cu magneți permanenți , acționat manual și folosit în instalațiile telefonice pentru producerea semnalului de

 

MAGNADUR

MAGNADÚR s . n . ferită cu oxid de bariu utilizată pentru confecționarea magneților

 

MAGNETIC

... MAGNÉTIC , - Ă , magnetici , - ce , adj . ( Despre forțe , fenomene ) Care se referă la magnet

 

MAGNETOMOTOR

... MAGNETOMOTÓR , magnetomotoare , s . n . Electromotor în a cărui construcție intră un magnet

 

MAGNETOPAUZĂ

... MAGNETOPÁUZĂ s . f . Regiune a spațiului extraterestru în care nu se manifestă câmpul magnetic al Pământului . [ Pr . : - pa - u - ] - Magnet

 

POLAR

... poli ^1 ai Pământului , de la poli ^1 , caracteristic polilor ^1 ; din regiunea sau din zona polilor ^1 . 2. Adj . Privitor la polii ^1 unui magnet sau ai unei pile electrice . 3. Adj . ( Mat . ; în sintagma ) 4. Adj . ( Fil . ) Care se află într - un raport de polaritate , care prezintă polaritate . 5 ...

 

POLARITATE

... a contradicției constând în relația dintre doi termeni care prezintă cel mai mare grad de opoziție posibil și totodată se presupun reciproc , ca polii unui magnet

 

REPORTOFON

... REPORTOFÓN , reportofoane , s . n . Magnetofon special pentru reportaje . - Report [ er ] + [ magnet

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...