Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STRUCTURĂ, AMENAJAMENT, CONSTITUȚIE, FORMĂ, JUDE, JUDEȚ, MANAGEMENT, ORDINE, ORGANIZAȚIONAL, ORGANIZATORIC ... Mai multe din DEX...

ORGANIZARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ORGANIZÁRE, organizări, s.f. Acțiunea de a (se) organiza și rezultatul ei; p. ext. rânduială, disciplină, ordine. ** Orânduire, alcătuire. * Organizarea producției = ansamblu de măsuri privind stabilirea, asigurarea și coordonarea mijloacelor de producție și a forței de muncă în vederea desfășurării producției cu maximum de eficiență economică. Organizarea muncii = ansamblu de măsuri privind asigurarea și utilizarea eficientă a forței de muncă. - V. organiza.

Sursa : DEX '98

 

Organizaredezordine, neordine

Sursa : antonime

 

ORGANIZÁRE s. 1. v. constituire. 2. v. înființare. 3. ordonare, sistematizare, structurare. (\~ materialului documentar.) 4. v. structură. 5. struc-tură. (\~ unei celule.) 6. v. ordine. 7. v. întocmire. 8. ordine, rânduială, rost. (\~ lumii.)

Sursa : sinonime

 

organizáre s. f., g.-d. art. organizării; pl. organizări

Sursa : ortografic

 

ORGANIZÁRE s.f. Acțiunea de a organiza și rezultatul ei. [< organiza].

Sursa : neologisme

 

ORGANIZÁRE s. f. acțiunea de a organiza; (p. ext.) rânduială, disciplină, ordine. * alcătuire, orânduire. o ~ social(-economică) = formațiune socială; ~ de stat = organizare politică și teritorială a unui stat. (< organiza)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruORGANIZARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentruORGANIZARE.

Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet

... a putea spera de a avea și țara cu sine. Tot odată d. Brătianu simte că nu numai instinctul lucrărilor serioase de organizare lipsește partidului său, dar că-i lipsește tot odată și capacitatea intelectuală. Acest simțimânt explică pentruce în toate încercările sale pentru complectarea și reîntărirea cabinetului ...

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ...

 

Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate

Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe limba rusească. — Apoi iaca acu puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca să le fie dată țăranilor noștri școală folositoare în limba părintească. — Am auzit, am auzit, cum nu. A ajuns și pe la noi vestea asta. — Ei, și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui N. Dunăreanu

Cincinat Pavelescu - Lui N. Dunăreanu Lui N. Dunăreanu de Cincinat Pavelescu I La o șezătoare literară de la Tulcea scriitorul Dunăreanu citind o frumoasă nuvelă, dar cam lungă, eu am improvizat această glumă după sfârșitul citirii Când a-nceput nuvela Dunăreanu, Era la cârmă încă Brătianu; Dar, când sfârși bucata Dunăr... escu Venise generalul Averescu! II Pentru a satisface pe Dunăreanu, careși dase multă osteneală și cu citirea nuvelei sale, și cu organizarea primirii noastre, i-am mai făcut următorul catren la șezătoarea din Tulcea. Eu v-am citit ca să v-ajungă! Amicul Dunăreanu o să spună. Însă nuvela lui, dacă e lungă, Are o scuză: că e

 

Dimitrie Bolintineanu - La România

Dimitrie Bolintineanu - La România La România de Dimitrie Bolintineanu Astfel cum se-nclină crinul Fără viață și color, Când un vierme-i roade sânul Fraged și desfătător; Astfel, dulce Românie, Tu începi a te fana, Și nimic n-aduce ție Viața și mărirea ta! Dragă, moartea locuiește Chiar în sânul tău frumos. Unde mergi ea te-nsotește; Orice faci e de prisos. Când în dorul ce te-abate Tu încaleci să combați, Un fiastru urcă-n spate Și iți zice să abați! Când pe râul organizării Vasul tău vrei a-l purta, Un fiastru, al pierzării, Pune mâna-n cârma sa. Unde mâna ta plăcută Scrie fericire,-amor! Altă mână nevăzută Scrie-ndată: ură, dor! Când tu faci o faptă bună Fiii tăi o veștezesc, Rozele p-a ta cunună Cum le pui se ofilesc! Și speranța ta se curmă! Cu nimica nu te-mpaci! Toți s-arată pentru cârmă; Dar eu nu mai văz

 

Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale

... adică astăzi, la bătrânețe, să nu fiu leal, să nu le dau dreptate oamenilor, aratând pe față de ce sentimente sunt animat față de actuala organizare de stat? De ce să nu arăt lumii cum am văzut eu împrejurările sociale și politice la care am asistat și ca istoric, nu numai ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru

... străină de reaua direcție a afacerilor noastre publice. Cauza pentru care nu merge teatrul destul de bine nu e atât nici reaua lui organizare, nici lipsa de talente literare și artistice, nici incapacitatea direcțiunii, ci lipsa de alte localuri de teatru. Sunt sigur că dacă s-ar mai clădi ...

 

Ion Luca Caragiale - Notițe risipite

Ion Luca Caragiale - Notiţe risipite Notițe risipite de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Exigențe grele 2 Amatorul și artistul 3 Saloanele noastre 4 Solicitudine de stat 5 Ofensă gravă 6 Obligativitatea opiniilor Exigențe grele Sunt trei feluri de produceri intelectuale: unele mai presus, altele mai prejos de orice critică, iar altele la nivelul criticei. Se-nțelege că vorbim nu despre părerile pe cari un autor le emite. Acestea pot fi admisibile sau nu, onorabile sau detestabile, generoase sau infame, puțin importă; e vorba de felul cum ele sunt așternute, de puterea concepției și de înălțarea de spirit a autorului. Vecinic ideile și principiile lui Machiavelli vor fi denunțate de unii ca infame; cât lumea, însă, nu va-ndrăzni cineva să critice opera marelui om ca putere de concepție, ca operă de spirit. În felurite opuscule, în nenumărate cuvântări, mulți mărunței, curtizani ai naivității mulțimii, vor detesta principiile și părerile lui; nici prin gând, însă, nu va cuteza vreunul să-i aprețuiască sau să-i desprețuiască opera ca atare; iar acești curtizani, marii și mărunțeii doritori de a stăpâni, începând cu Frederic cel Mare și isprăvind cu cel din urmă agent electoral de mahala, nu vor ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

... navigației, industriei un avînt necunoscut pînă atunci, făcînd prin aceasta ca elementul revoluționar din societatea feudală în descompunere să se dezvolte cu rapiditate. Modul de organizare feudal, sau corporativ, de pînă atunci al industriei nu mai putea satisface cererea de produse, care creștea o dată cu crearea de noi piețe. Manufactura ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruORGANIZARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 114 pentruORGANIZARE.

STRUCTURĂ

... STRUCTÚRĂ , structuri , s . f . I. 1. Mod de organizare internă , de alcătuire a unui corp , a unui sistem ; mod de asociere a componenților unui corp sau a ... a unui edificiu , a unui pod etc . 4. Mod de alcătuire a unei opere literare , muzicale etc . 5. Mod specific de organizare a elementelor constitutive ale unei limbi . II. Mod de organizare

 

AMENAJAMENT

AMENAJAMÉNT , amenajamente , s . n . 1. Sistem de măsuri pentru organizarea exploatărilor forestiere , cuprinzând refacerea , ameliorarea , mărirea fondului forestier , protecția și exploatarea lui rațională . 2. Sistem de măsuri privind organizarea , folosirea și îmbunătățirea unei pășuni pentru o anumită perioadă de

 

CONSTITUȚIE

CONSTITÚȚIE , constituții , s . f . 1. Totalitatea particularităților morfologice , funcționale și psihologice ale unui individ ; structură fizică generală a corpului omenesc . 2. Lege fundamentală a unui stat , investită cu o forță juridică superioară celorlalte legi , care cuprinde principiile esențiale ale organizării lui , stabilește drepturile și datoriile principale ale cetațenilor , sistemul electoral , organizarea organelor supreme și locale etc . , reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială , economică și politică la un moment dat a statului respectiv . [ Var . : constituțiúne s .

 

FORMĂ

... FÓRMĂ , forme , s . f . 1. ( Fil . : În corelație cu conținut ) Categorie care desemnează structura internă și externă a unui conținut , modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces . 2. Înfățișare , aspect ( extern ) , contur , siluetă . 3. ( Geogr . : în sintagma ) Formă de ... interacțiunii agenților geografici interni și externi . 4. Totalitatea mijloacelor de exprimare a conținutului unei opere artistice . 5. Fel , chip , mod . 6. Mod de organizare , de conducere politică , socială etc . 7. Dispoziție de procedură ( care poate atrage anularea unui act sau a unei hotărâri judecătorești ) . 8. ( Lingv . ) Complex ...

 

JUDE

... JÚDE , juzi , s . m . 1. ( În vechea organizare a țărilor românești ) Demnitar cu atribuții judecătorești și administrative ; stăpân de rumâni . 2. ( În vechea organizare a Țării Românești ) Țăran devenit liber după răscumpararea din rumânie . 3. Cârmuitor și judecător al mai multor sălașe de țigani . 4. ( Înv . ) Judecător ...

 

JUDEȚ

... JUDÉȚ , județi , ( I , 1 , 2 ) s . m . , județe , ( I , 3 , 4 , II ) s . n . I. 1. S . m . ( În vechea organizare a Țării Românești ) Denumire dată cârmuitorului unui oraș ; primar . 2. S . m . ( Învechit și regional ) Judecător ( 1 ) . 3. S . n . Judecată ( 3 ) . 4 ...

 

MANAGEMENT

... MANAGEMENT s . n . Activitatea și arta de a conduce . 2. Ansamblul activităților de organizare

 

ORDINE

... ÓRDINE , ordini , s . f . 1. Dispoziție , succesiune regulată cu caracter spațial , temporal , logic , moral , estetic ; organizare , înșiruire , rând , rânduire , orânduială . 2. Așezare a unor obiecte potrivit unor cerințe de ordin practic și estetic , rânduială ; p . ext . conformitate cu o ... cerință , cu o normă , cu o disciplină , cu o regulă . 3. Principiu de cauzalitate sau de finalitate a lumii , lege proprie naturii . 4. Organizare

 

ORGANIZAȚIONAL

... ORGANIZAȚIONÁL , - Ă , organizaționali , - e , adj . Referitor la organizare , de organizare

 

ORGANIZATORIC

... ORGANIZATÓRIC , - Ă , organizatorici , - ce , adj . Care ține de organizare , privitor la organizare

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...