Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SOCIAL-DEMOCRAT, SOCIAL-DEMOCRATISM, SOCIAL-DEMOCRAȚIE, ARISTOCRAȚIE, ELITAR, ORÂNDUIRE, SOCIALISM, EGALITAR, ORDINE, POLITIC ... Mai multe din DEX...

SOCIAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SOCIÁL, -Ă, sociali, -e, adj. 1. Creat de societate, propriu societății; care este legat de viața oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau față de societate; care priveşte societatea omenească. 2. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenența la o anumită categorie socială, la un anumit grup social. [Pr.: -ci-al] - Din fr. social, lat. socialis.

Sursa : DEX '98

 

SOCIÁL adj. v. comunicativ, expansiv, prietenos, sociabil, volubil.

Sursa : sinonime

 

sociál adj. m. (sil. -ci-al), pl. sociáli; f. sg. sociálă, pl. sociále

Sursa : ortografic

 

SOCIÁL \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de societate; propriu societății. Mediu \~. Progres \~. 2) Care aparține unei anumite clase, unui anumit grup al societății. 3) Care este propriu unui grup de oameni. [Sil. -ci-al] / social, lat. socialis, it. sociale

Sursa : NODEX

 

SOCIÁL, -Ă adj. 1. Creat de societate, al societății, caracteristic societății; care priveşte societatea omenească. 2. Care este produsul unei activități desfășurate în comun. 3. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenența la o anumită clasă a societății. 4. Care aparține unei societăți comerciale. [Pron. -ci-a-. / < fr. social, it. sociale, lat. socialis].

Sursa : neologisme

 

SOCIÁL, -Ă adj. 1. referitor la societate, caracteristic societății. 2. creat de societate; care este produsul unei activități desfășurate în comun. 3. propriu unui anumit tip de societate. (< fr. social, lat. socialis)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSOCIAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 149 pentruSOCIAL.

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta

... a fost condus de idealuri sociale mai mărețe, mai înalte. Dl Philippide îmi răspunde silindu-se a arăta: 1. Că un ideal social nu e deloc necesar unui artist ca atare, că n-are a face una cu alta. 2. Că Junimea a avut ...

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

... cheltuială în orice familie. Iei: dureri și chinuri sociale, năzuințe, avânturi și idealuri sociale; le pisezi tare la un loc, le amesteci bine în mediul social, torni peste ele câteva linguri de cerneală de tipar — și pomada e gata. E foarte simplu, nu-i așa? Astfel, ajungi ce poftești â ... într-un cuvânt, artist, pe atât de mare, se-n-țelege, pe cât ăi întrebuința cu mai multă stăruință noua pomadă a idealului social. Își închipuie oricine ce viitor are rețeta asta, care, cu drept cuvânt, a ajuns a fi astăzi un cult pentru cei ... și-atâtea năzuinți Vor fi nu chinuri goale, ci pline biruinți!â€� Lume nouă... senină... răul... năzuinți... chinuri... biruinți... Așa e că am un ideal social? Apoi, dacă am un ideal social, nu-i așa că am ajuns talentat? și poate încet-încet, tot dând cu pomadă, s-ajung și genial. Nu-i decât idealul social în artă! Dar ceva mai mult, nici nu se poate să fie talent sau geniu fără să fi întrebuințat pomada mea. — Ba se poate ... ...

 

Paul Zarifopol - Cenzurarea lui Andersen

... încântau burghezimea liberală de acum jumătate veac. Părinții dăruiau copiilor cartea, plini de dulce împăcare în cugetul lor de oameni iubitori de progres moral și social. Citind-o, guvernantele și copiii se amuzau totdeauna cu profitabilă înduioșare. Prin haina cu pretenții de naivitate a povestei, mintea copilului descoperea cu ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice

... mișcarea literară și științifică și în acest sens vom căuta pricina sărăciei în mișcarea noastră literară și intelectuală de azi. Mișcarea literară fiind un fenomen social, în viața socială deci trebuie să căutăm condițiunile existenței ei, precum și cauzele înfloririi ori decadenței literare. Să aruncăm, deci, o scurtă privire asupra vieții ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură şi viaţă Cauza pesimismului în literatură și viață de Constantin Dobrogeanu-Gherea Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul ... din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit. Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie." Ceea ce pot zice cu siguranță ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

... factori — cum e grămădirea de impresii în sistemul nervos, adunarea de idei etc. — vin ori de la mijlocul natural, ori de la cel social. Deci, cum am zis, creațiunea artistică, la urma urmei, este pricinuită de înrâurirea mijlocului natural și social, și mai ales acest din urmă are înrâurirea hotărâtoare, el e cel de căpetenie. Chateaubriand, pentru a ne da icoana măreață a ... alta prin un complex de influențe sociale. Și așa-i întotdeauna. Dacă uneori nu putem găsi, în unele privințe, o legătură de cauză între mijlocul social și cel natural și creațiunea artistului, pricina poate fi că știința nu-i îndestul de dezvoltată în această privință; pricina poate fi a instrumentelor ... nostru, cauza se schimbă cu efectul și ceea ce a fost azi cauză, mâine e efect. Așa și cu arta. Efect al mijlocului social, ea la rândul ei lucrează asupra acestui mijloc. Pesimismul deznădăjduit și bolnăvicios al lui Leopardi, care e productul (pe cât e vorba de cauze sociale ... a esteticilor metafizici și cu toate acestea nouă ne pare foarte lămurită. În adevăr, dacă o creațiune artistică e rezultanta înrâuririi mijlocului natural și social ...

 

Ion Luca Caragiale - Grămătici și măscărici

Ion Luca Caragiale - Grămătici şi măscărici Grămătici și măscărici de Ion Luca Caragiale Boierii noștrii odinioară, afară de rare excepțiuni, nu se prea dedeau la învățătură de carte. Pentru aceea, aveau în genere nevoie de grămătici, copii, mai mult sau mai puțin deștepți, ieșiți din rândurile mojicimii și procopsiți cu carte și condei la umbra mănăstirilor grecești. Slujba grămăticilor era să ție socotelile curții boierești, să scrie zapisele, corespondența și jelbile boierului către divan și la domnie. Un bun grămătic era mâna dreaptă a boierului, mai cu seamă la cele politicești. Afară de grămătic, însă, orice boier care se respectă mai avea încă un alt slujbaș intelectual, tot atât de neapărat unei curți boierești cu întinse relații sociale. Pe atunci, când nu se pomenea de viață publică și când elita socială și high-life se numea protipendadă, boierul, în loc de Capșa și de Bar, avea sindrofie și chefuri acasă, numa-n ișlicel și-n meși; în loc de Hugo, avea un taraf de lăutari și un măscărici. Slujba acestuia era să spuie caraghioslâcuri la chef, să păcălescă pe musafiri și chiar pe stăpânu-său și să spună pe grecește cocoanelor ceea ce damele aud azi pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice

... la Madame Lenormant, celebra cărturăreasă, ca să vă prezică viitorul partidului liberal? Erați prea naivi pentru a ști că ideile sunt în organismul social ca fermenții în corpurile vii. Voi nu puteați ști că fermenții cei mai dulci pot produce toxice primejdioase. Și de aceea ar fi păcat să ...

 

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

... semeni de-ai noștri din noroiul în care se bălăcesc zilnic; toate aceste întrebări, care singure pot justifica sechestrarea atâtor libertăți individuale în folosul binelui social, trebuie să preocupe pe întemeietorii unui nou așezământ oficial de cultură socială și de cultură creatoare. Dar mai ales la un popor încă în formare ... încă o uzină de superficialități și inutilități, de non-valori sociale, culturale, politice, înființarea ei nu e numai absurdă, e și imorală. Desigur, fiecare păcat social se reflectă la un popor în toate așezămintele lui. Într-o lume de seci și de utilitariști josnici conspirația generală a neisprăviților va ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSOCIAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 306 pentruSOCIAL.

SOCIAL-DEMOCRAT

... SOCIÁL - DEMOCRÁT , - DEMOCRÁT , - Ă , social - democrați , - te , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care aderă la social - democrație , partizan al social - democrației ; membru al unui partid social - democrat . 2. Adj . Care aparține social - democrației sau social - democraților ( 1 ) , privitor la social - democrație sau la social

 

SOCIAL-DEMOCRATISM

... SOCIÁL - DEMOCRATÍSM - DEMOCRATÍSM s . n . Ideologia și tactica social - democrației . [ Pr . : ci - al ] - Social

 

SOCIAL-DEMOCRAȚIE

SOCIÁL - DEMOCRAȚÍE - DEMOCRAȚÍE s . f . Curent politic de stânga care acceptă structura democratică a statului și care postulează reforma ca singura cale a schimbărilor sociale . [ Pr . : - ci -

 

ARISTOCRAȚIE

... ARISTOCRAȚÍE , aristocrații , s . f . Pătură a unei clase sociale sau a unui grup social care se bucură de mari privilegii , datorate originii , bogăției și poziției sale sociale ; p . gener . ( în orânduirea sclavagistă ) clasă socială dominantă , formată din marii posesori ...

 

ELITAR

ELITÁR , - Ă , elitari , - e , adj . 1. Care aparține elitei ( sociale ) , referitor la elită ( socială ) , de elită ( socială ) . 2. ( Despre unele teorii , doctrine ) Care atribuie elitei rolul conducător în viața

 

ORÂNDUIRE

... anumită ordine , într - un anumit fel ; aranjare , repartizare , clasare . 2. Învestire . 3. ( Înv . și reg . ) Hotărâre , dispoziție , decizie , ordin . 4. ( Adesea cu determinările " socială " și " social - economică " ) Treaptă a dezvoltării istorice a societății , caracterizată printr - un nivel determinat al forțelor de producție , prin relațiile de producție corespunzătoare ...

 

SOCIALISM

... SOCIALÍSM s . n . 1. Ansamblul doctrinelor social - politice care urmăresc reformarea societăților umane prin desființarea proprietății private asupra mijloacelor de producție și de schimb și punerea acestora sub controlul statului . 2. ( În ...

 

EGALITAR

EGALITÁR , - Ă , egalitari , - e , adj . Care are ca scop egalitatea civilă , politică și socială ; privitor la egalitatea civilă , politică și socială ; bazat pe egalitate civilă , politică și

 

ORDINE

ÓRDINE , ordini , s . f . 1. Dispoziție , succesiune regulată cu caracter spațial , temporal , logic , moral , estetic ; organizare , înșiruire , rând , rânduire , orânduială . 2. Așezare a unor obiecte potrivit unor cerințe de ordin practic și estetic , rânduială ; p . ext . conformitate cu o cerință , cu o normă , cu o disciplină , cu o regulă . 3. Principiu de cauzalitate sau de finalitate a lumii , lege proprie naturii . 4. Organizare , orânduire socială , politică , economică ; regim ; spec . stabilitate socială , respectul instituțiilor sociale

 

POLITIC

... POLÍTIC , - Ă , politici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. Știința și practica de guvernare a unui stat ; sferă de activitate social - istorică ce cuprinde relațiile , orientările și manifestările care apar între partide , între categorii și grupuri sociale , între popoare etc . în legătură cu promovarea intereselor lor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...