Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PĂRINTESC, CUSCRU, BUNIC, PĂRINȚEL, PĂRINȚIE, PĂRINCIOR, PĂRINTEȘTE, PATRISTIC, VITREG, ÎNFIETOR, ADOPTIV ... Mai multe din DEX...

PĂRINTE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PĂRÍNTE, părinți, s.m. 1. (La pl.) Tata și mama. ** Fiecare dintre cei doi părinți (1). * (La pl.) Strămoși, străbuni. 2. Bărbat considerat în raport cu copiii săi; tată. ** Fig. Îndrumător, călăuzitor, protector spiritual. 3. Fig. Fondator, întemeietor, inițiator (al unei științe, al unei mișcări culturale etc.). 4. Fig. (În limbajul bisericesc) Dumnezeu (ca protector al oamenilor).** Șef al religiei creștine, întemeietor sau conducător al Bisericii creștine. * (Prea) sfântul părinte = papa. 5. Fig. Preot. - Lat. parens, -ntis.

Sursa : DEX '98

 

PĂRÍNTE s. 1. v. tată. 2. (la pl.) (fam.) bătrâni (pl.). (Ce fac \~ții tăi?) 3. (la pl.) v. strămoși (pl.). 4. v. preot. 5. (BIS.) călugăr, monah. 6. v. Dumnezeu.

Sursa : sinonime

 

părínte s. m., pl. părínți

Sursa : ortografic

 

PĂRÍN//TE \~ți m. 1) Bărbat în raport cu copiii săi. 2) la pl. Tata și mama. 3) mai ales la pl. Persoană care aparține generațiilor precedente; strămoș; străbun. 4) fig. Persoană care a pus temelia unui domeniu de activitate; întemeietor; fondator. 5) fig. (folosit și ca adresare către un preot sau un călugăr) Îndrumător spiritual. /<lat. parens, \~tis

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PĂRINTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 556 pentru PĂRINTE.

Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță

... Unde nu putea des [c]urca, apoi încurca de-i mergeau petecele. Câteodată Buchilat greșea la glasuri. ― Buchilat! striga popa din altar. ― Aud, părinte. ― Prochimen glas al șaptelea, [...] ― Eei! părinte! Apoi bine, se cade să mi te spurci în obrazul meu! Apoi zău nu se cade! ― Taci, că te rup, zicea părintele cu o ... l fi văzut pe mândrul Nicodim umblând pe la prohoade și pe la pomene cu Basaltirea or[i] cu Vanghelia (așa-i zicea el) după părinte și luând acel aer de seriozitate și mândrie care-i ședea atât de bine, mai ales când era cu ciubote lungi. Era un spectacol de ...

 

Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți

Constantin Stamati - Gafiţa blestemată de părinţi Gafița blestemată de părinți de Constantin Stamati Îndesară doamnă-n țară, Toată noaptea-mpărătiță, În zori ca o văduviță, Amiază călugăriță... (Cântec vechi al unei doamne nenorocite.) I Nouri groși acoperise a stelelor strălucire, Și ceață de promoroacă pudruia codrii pustii, Crivățul cu-a sa suflare împrăștie pustiire, Lăsând urme de pieire pe dealuri și câmpii. Pe domnii codrilor, brazii, pe stejarii cu virtute, Îi zbuciuma cu-al său vifor, să i se plece gemând, Și zburând peste-a lor vârfuri drepănate sau căzute, Pân-în locuri depărtate ducea viscol șuierând. Iar scârboasa cucuveică ținterimul părăsește, Și cu-al său fioros țipăt, vaiet și moarte vestește. Tocmai atunci și Gafița de-al său amat interită, Se trăgea mai de tot moartă spre bordeiul părintesc, Căci neprihănita fată, de Iancu ademenită, Pentru dânsul înșelase pe părinții ce-o bocesc; Pentru dânsul defăimase a sale amici iubite... Încât orbind-o păcatul, făr’ să știe au greșit, De și-au părăsit părinții și datoriile sânte, De și-au pângărit și legea și de s-au ticăloșit. Și pentru așa greșeală Gafița nenorocită De Iancu fu rușinată, de Iancu ...

 

Gheorghe Asachi - La moartea părintelui meu

... voi lua cuvinte Să espun a mea durere ș-acel plâns în care înot? Amar mie, soarta crudă, am pierdut pe-al meu părinte Sărimanii mângâierea, iar Moldova-un patriot! Al bisericei podoabă, el fu amvonei mândrie, Câte ori prin blânde zise, prin cuvânt învingător Storcea de la inimi ... lucreze împreună cătră scopul ei cel sânt, Îndrepta el pe junimea întru calea cea ferice, Ce conduce l-altă viață prin tunericul mormânt. Consacra bunul părinte a lui zile mai senine, Cu furtuna bătând luptă pe-al vieței ocean; Ca pre fiii săi să crească, n-a cruțat ...

 

Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae

Antim Ivireanul - Învăţătura la sfântul părintele nostru Nicolae Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae de Antim Ivireanul Eu sunt păstoriul cel bun; păstoriul cel bun sufletul lui pune pentru oi. Aducându-mi aminte de râvna cea mare și de dragostea cea multă ce are păstoriul cel bun cătră oile sale, foarte mă minunez și laud credința și dragostea inimii sale ce are spre paza lor, precum vedem că era fericitul acela și credinciosul rob al lui Dumnezeu, Moisi, carele au fost păstoriu norodului israiltenesc. Că văzând urgiia lui Dumnezeu că era foarte mare și groaznică asupra jidovilor, atâta cât li să cuveniia și pierzare, iar n-au vrut pentru dragostea oilor să fugă să se mântuiască el singur, ci, mai vârtos, după cum zice la 22 de capete la Eșire, au stătut împotriva lui Dumnezeu și cu mânie au început a-i zice: Rogu-mă, Doamne, greșit-au norodul acesta greșală mare și ș-au făcut lor dumnezei de aur; și acum, de vrei să lași păcatul lor, lasă-l, iar de nu, stinge-mă și pre mine din cartea < în > carĂ© m-ai scris. Auzit-aț râvna și dragostea cea mare a acelui păstor? ...

 

Ion Creangă - Popa Duhu

... puiezit, ca și holera adusă în Moldova pe cozile cailor rusești la 1828. Starițul, nemaiputându-i sta împotrivă, zicea de la o vreme: "Hai pacam, părinte Isaia", cinstindu-l cu rachiu îndulcit cu miere, pahar după pahar, până ce părintele Duhu spunea: Lasă-mă în pace, cuvioase, că se învârtește lumea ... l mai stârnească la vorbă. Odată, ieșind supărat de la Mitropolie, îl întâlnește părintele Arbore de la Bărnovschi și-l întreabă: — De unde vii, părinte Isaie? — Nu știu! — Încotro ai luat-o, părinte Isaie? — Nu știu! — Cum așa, de nu știi nici de unde vii, nici încotro te duci?! — Iaca cum, răspunse Duhu: când eram ...

 

Ioan Slavici - Popa Tanda

Ioan Slavici - Popa Tanda Popa Tanda de Ioan Slavici 1874 I Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou și i se dregea organul, încât răsunau ferestrele când cânta Mântuiește, Doamne, norodul tău ! Era dascăl în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și socoteală, pomeni și ospețe de bogat. Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni. Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții. Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui. Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. ...

 

Grigore Alexandrescu - Cozia

Grigore Alexandrescu - Cozia Cozia de Grigore Alexandrescu Ca la trei ore depărtare de Râmnic, pe un braț de pământ ce din poalele Carpaților se întindea deasupra Oltului, este zidită Cozia. Ca operă de arhitectură, mănăstirea aceasta nu diferă întru nimic de cele mai multe. Numai numele fondatorului deșteaptă niște suvenire mărețe, nutrite încă de zgomotul valurilor care udă înaltele ziduri și se închin în treacăt țărânii eroilor. De ceealaltă parte a râului, un șir de munți acoperiți de arbori formează mănăstirii o statornică barieră, care o apără despre răsărit și oprește razele soarelui de a tulbura fără timp (la 1386) repaosul părinților. Oltul, în mărețele lui capricii, aci desfășoară cu fală undele sale, aci strecurându-se ca un șarpe printre două stânci, ce se par a se împreuna ca să-i închiză dr umul, își răzbună prin urlete sălbatice de strâmtorirea ce suferă, și spărgându-se cu furie de pietroasele lor temelii, pare a le amenința că, ajutat de timp, va surpa odată culmea și trufia lor. În cea dintâi intrare, la ușa bisericii, este un tron de piatră, și vulturul cu două capete ține deasupră-i coroana regală. În acel ...

 

Alexei Mateevici - Chestia preoțească

Alexei Mateevici - Chestia preoţească Chestia preoțească de Alexei Mateevici La 24 iulie [a] anului mergător a încetat din viață preotul de loc Mihail Matveevici. Răposatul și-a lăsat soția cu patru copii nepuși la cale. Peste vreo două săptămâni după înmormântarea lui, văduva pleacă la Chișinău spre a-l ruga pe preasfințitul Vladimir să mute la biserica din Zaim pe un cumnat de-al ei, un preot tânăr, cu familia mică, care, deci, avea putința de a le da orfanilor ajutor atât moral, cât și material. Rugămintea scrisă, cu expunerea tuturor acestora, fusese trimisă mai de timpuriu. Preasfințitul îi răspunde văduvei în mod nesigur (nelămurit), zicând că uneori cu străinii te împaci mai bine decât cu ai tăi și că el nici nu-i făgăduiește, dar nici nu-i respinge rugămintea. Și văduva, nemulțumită, se întoarce acasă. De aici se începe o istorie interesantă, care, fiind pân-acuma singura în felul ei și zugrăvind moravurile preoțimii basarabene, dovedește două lucruri: l. că tulburările de astăzi au atins și tagma duhovnicească și 2. varsă puțină lumină asupra unor oameni, așa-numiți „fruntași ai satelor“, arătând pân’ la ce ...

 

Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar

... de fier Prin trupul Său intrând îl vede. Și tulburat de scârba morții, De groznicia aspră-a sorții, Se roagă-așa lui Dumnezeu: ,,Părinte! Tânga mă apasă, Puterea sufletului Meu O soarbe ziua sângeroasă, Eu știu — aceea zi veni-va Și cu tâlharii pedepsiți Feciorul Tău iubit muri ... cu ele jertfa sfântă Aceia căror de pe cruce Le-ai da blagoslovire blândă, Și cu un râs răutăcios S-or îndârji ei la Hristos... Părinte! Treacă-mă paharul Acesta, care-mi dă amarul În schimb pentru răscumpărare! Dar dacă nu-i altă scăpare Din blestemarea părintească Decât prin greaua suferință ... Unde-au mai plâns și s-au rugat. Și de o nouă scârbă-aprins A se ruga El iar a prins: ,,Părinte! M-ai trimis în lume, Spre slava sfântului Tău nume, Dar lumea nu m-a mai primit; Despre iubire i-am vorbit Și ... Mie-mi face. Pe morți eu din morminte-am scos, Vestind că moartea îi călcată, Și lumea oarbă pe Hristos Îl trage-acum la judecată. Părinte! Treacă-mă paharul Acesta care-mi dă amarul În schimb pentru răscumpărare! Tu ești stăpânitor luminii Și voia Ta sfârșire n-are, Dar dacă crucea ...

 

Dumitru Stăncescu - Țiganul și popa

... cu șoalda, că-i era că-l dă țiganul de gol în sat. — Măi țigane, știi tu una ? — Știu dacă mi-i spune, părinte. — Eu zic că purcelul ăsta prea e mic să-l mai împărțim, abia ne mai ațîțăm pofta, și de săturat, nici gînd. Hai mai ... popa nițel. Eu zic sâ ne culcăm, și care o visa vis mai minunat și mai frumos, al ăluia să fie purcelul. Vrei ? — Vreau, părinte. Dădu popa o saltea țiganului — că erau acasă la popa —, o întinse țiganul jos și se culcară. Popa se gîndi nițel ce să ... el. Cînd se deșteptă popa, hop, jos din pat. — Scoal´, țigane ! Ce-ai visat ? Spune, să vedem care mînîncă purcelul. — Spune dumneata dintîi, părinte, că al meu e vis prost, țigănesc. — Se făcea, mă, că se deschisese cerul, începu popa, și se vedeau numai îngeri și sfinți, și ... cumva vreun păcătos, m-a luat mă, și mi-a arătat toate minunile raiului, pînă m-am deșteptat. — Hauleo, frumos, părinte, frumos hai visat, da io, părinte ...

 

Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar

... de fier Prin trupul Său intrând îl vede. Și tulburat de scârba morții, De groznicia aspră-a sorții, Se roagă-așa lui Dumnezeu: ,,Părinte! Tânga mă apasă, Puterea sufletului Meu O soarbe ziua sângeroasă, Eu știu — aceea zi veni-va Și cu tâlharii pedepsiți Feciorul Tău iubit muri ... cu ele jertfa sfântă Aceia căror de pe cruce Le-ai da blagoslovire blândă, Și cu un râs răutăcios S-or îndârji ei la Hristos... Părinte! Treacă-mă paharul Acesta, care-mi dă amarul În schimb pentru răscumpărare! Dar dacă nu-i altă scăpare Din blestemarea părintească Decât prin greaua suferință ... Unde-au mai plâns și s-au rugat. Și de o nouă scârbă-aprins A se ruga El iar a prins: ,,Părinte! M-ai trimis în lume, Spre slava sfântului Tău nume, Dar lumea nu m-a mai primit; Despre iubire i-am vorbit Și ... Mie-mi face. Pe morți eu din morminte-am scos, Vestind că moartea îi călcată, Și lumea oarbă pe Hristos Îl trage-acum la judecată. Părinte! Treacă-mă paharul Acesta care-mi dă amarul În schimb pentru răscumpărare! Tu ești stăpânitor luminii Și voia Ta sfârșire n-are, Dar dacă crucea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂRINTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru PĂRINTE.

PĂRINTESC

... PĂRINTÉSC , - EÁSCĂ , părintești , adj . 1. Care aparține părinților ( 1 ) sau părintelui ( 2 ) , privitor la părinți sau la părinte , ca de ( la ) părinți sau părinte ; p . ext . iubitor ( ca un părinte ) ; patern . 2. Care aparține , strămoșilor , privitor la strămoși ; strămoșesc . [ Var . : ( pop . ) părințésc , - eáscă adj . ] - Părinte

 

CUSCRU

CÚSCRU , cuscri , s . m . Tatăl unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț ; ( la pl . ) părinții unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt

 

BUNIC

BUNÍC , bunici , s . m . 1. Tatăl tatălui meu sau al mamei ; bun ( VIII ) , bunel , bât . 2. ( La pl . ) Părinții părinților ; p . ext . strămoși . 3. ( Reg . ) Termen cu care se adresează cineva unui om bătrân . - Bun + suf . -

 

PĂRINȚEL

... PĂRINȚÉL , părinței , s . m . ( Fam . ) Diminutiv al lui părinte ( 5 ) . - Părinte

 

PĂRINȚIE

... PĂRINȚÍE , părinții , s . f . ( Rar ) Calitatea de tată , de părinte

 

PĂRINCIOR

... PĂRINCIÓR , părinciori , s . m . ( Pop . ) Diminutiv al lui părinte . - Părinte

 

PĂRINTEȘTE

... PĂRINTÉȘTE adv . Ca un părinte ( 2 ) ; p . ext . cu dragoste , cu căldură . - Părinte

 

PATRISTIC

PATRÍSTIC , - Ă , patristici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Doctrină teologică - filozofică prin care s - au pus bazele dogmaticii și cultului creștin , completând Biblia și studiind viața , opera și concepția părinților Bisericii ; patrologie ( 1 ) . 2. Adj . ( Rar ) Care se referă la părinții Bisericii ; care ține de patristică ( 1 ) , propriu

 

VITREG

VÍTREG , - Ă , vitregi , - ge , adj . 1. ( Despre copii sau părinți , determinând natura rudeniei lor reciproce ) Care nu este rudă de sânge , care a devenit rudă printr - o nouă căsătorie a unuia dintre părinți . 2. Fig . Dușman , ostil , vrăjmaș ; defavorabil ,

 

ÎNFIETOR

ÎNFIETÓR , - OÁRE , înfietori , - oare , s . m . și f . Persoană care , printr - un act juridic , devine părintele unui copil care nu a fost al lui ; adoptator . [ Pr . : - fi - e - ] - Înfia + suf . -

 

ADOPTIV

ADOPTÍV , - Ă , adoptivi , - e , adj . ( Despre copii ) Primit în familie cu drepturi și obligații de copil propriu ; ( despre părinții ) care au adoptat un

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...