Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PROTECTORAT, SCUT, ȘERARDIZARE, ȘNUR, ACOPERIRE, ALUMINIZA, ALUMINIZARE, ALUMINIZAT, AMBALA, APĂRĂTOR ... Mai multe din DEX...

PROTECTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PROTECTÓR, -OÁRE, protectori, -oare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care apără, care păzește sau ferește pe cineva sau ceva; care favorizează pe cineva sau ceva. ** (Despre atitudini sau comportări) Binevoitor, condescendent. 2. (Despre state) Care exercită un protectorat asupra unei țări, unui teritoriu. [Acc. și: protéctor] - Din lat. protector, -oris, fr. protecteur.

Sursa : DEX '98

 

PROTECTÓR s. v. apărător.

Sursa : sinonime

 

protectór adj. m., pl. protectóri; f. sg. și pl. protectoáre

Sursa : ortografic

 

protectór/protéctor s. m., pl. protectóri/protéctori

Sursa : ortografic

 

PROTECT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) 1) și substantival Care protejează; cu funcție de protecție. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă bunăvoință; plin de bunăvoință; binevoitor; condescendent. 3) și substantival (despre state) Care ține în dependență colonială alt stat. [Acc. și protéctor] /<lat. protector, \~oris, fr. protecteur

Sursa : NODEX

 

PROTECTÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. 1. (Persoană) care protejează, apără, favorizează (pe cineva sau ceva); ocrotitor; binevoitor. 2. (Stat) care deține protectoratul asupra unei țări. [Cf. fr. protecteur, lat. protector].

Sursa : neologisme

 

PROTECTÓR/PROTÉCTOR, -OÁRE adj., s. m. f. 1. (cel) care protejează, apără, favorizează (pe cineva sau ceva); ocrotitor; binevoitor. 2. (stat) care deține protectoratul asupra unui teritoriu. (< lat. protector, lat. protecteur)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPROTECTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentruPROTECTOR.

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul şi nepotul Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul de Ion Luca Caragiale „Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată. Omul cuminte, mai cu seamă având norocul să fie sus-pus, este totdeauna îngăduitor cu lumea lui; de aceea, avem și vorba veche foarte înțeleaptă: lumea n-o putem îndrepta cu umărul. Fiecare dintre noi vede lipsurile și cusururile societății noastre; fiecare este dator a căuta să le constate, să acopere lipsurile și să depărteze cusururile, și-ncet-încet, fiecare luptând în sfera lui de acțiune, să realizăm cu toții, dacă nu idealul unei societăți, măcar o societate mai cioplită, mai cuminte și mai morală. Firește, când vedem atâtea nedreptăți, atâtea prostii și greșeli, atâtea fapte urâte, unele deplorabile, altele ridicule, se revoltă în noi dreapta judecată, și fiecare dintre noi, după putere, protestează și-ncearcă să-nfiereze răul. Dar să nu credem vreodată că protestările și opintirile noastre vor face să sară lumea din făgaș deodată, și, de unde se zbătea-n mocirlă, să iasă curată și să pornească pe calea cea bună ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Către lună

... alb-ideală. Tu, ce fecioarele mi le-ncununi Cu diademe de rază Și te-adâncești printre negre genuni Unde Satana veghează. Sunet al nopții, duh protector

 

Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)

... Că-nsemnați cu stemă-n frunte, ce-au scris ei e lucru mare! Al acestora-i triumful: vecinic fețele senine, Drepți, înfumurați, c-un zâmbet protector privesc la tine. Ei sunt veseli: au o gloată de naivi ca să-i admire, Și se-ngrașă de prostie, de noroc și nesimțire. Căci ...

 

Constantin Stamati - Măgarul împodobit

Constantin Stamati - Măgarul împodobit Măgarul împodobit de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Un pașă la Țarigrad să fie foarte bogat Și să aibă un măgar pe care umbla călare, Împodobindu-l frumos cu tacâmuri scumpe foarte; Deci mergând pe dânsul la primblare, Oamenii i se închina, dându-se din drum deoparte; Iar măgarul socotea că oamenii lui se închină, Și de-aceea se făcuse mândru și foarte sumeț, Și așa de îndrăzneț, Că pe uliță mergând, buzna peste oameni da, Sau arunca din picioare spre a-i feșteli cu tină, Iar bietul popul rabda Măgarului cest obraznic de frica celui călare Orice înfruntare. Odată însă măgarul din grajd afară ieșind, Și viindu-i chef să umble singur pe ulița mare, Ca să facă haz, văzând Oamenii cum i se-nchină, Au început să și zburde, să zvârle și să-i lovească. Dar cine au fost de vină, Dacă oamenii cu parul au început să-l stâlcească? Deodată însă măgarul socotea că este șagă, Văzând însă mai târziu că șaga era prea groasă, Au fugit rușinat acasă, Și atunci au început să înțeleagă Că toți măgarii în lume sunt sade numai măgari, ...

 

Gheorghe Asachi - Imnul moldovenilor la anul nou 1829

Gheorghe Asachi - Imnul moldovenilor la anul nou 1829 Imnul moldovenilor la anul nou 1829 de Gheorghe Asachi când s-a introdus noul așezământ politic Melodia, după Horul din Moisi Din tronul cel de stele, O, Doamne, ia aminte, A fiilor, părinte, Ascultă ruga-n ceri! Pe anul ce acuma Din sânul tău derează Îl binecuvântează Cu cii ce-l vor urma. Nici casa, nici câmpia, Cu grindeni, cu furtună, Cu fulgeri ce detună Nu ne mai certa. Pre vasul nou ce duce A patriei noastre soarte Lin zefir ca să-l poarte Spre țărmul cel dorit. Moldovei fericire, O, Doamne,-ntemeiaz-o, Urmașii noștri vaz-o Din zi în zi sporind. Pre-Auguștii Protectori, Tot harul ș-acel bine, Ce de la ii ni vine, Revarsă-l

 

Grigore Alexandrescu - Mormintele. La Drăgășani

... întărâtate valuri, Când din robie scapă un neam împovărat. Și ochii-mi s-ațintiră pe semnul mântuinței Ce singur se înalță în locul de suspin, Protector al durerii, nădejde-a suferinței, Labarum vechi al luptei, simbol al biruinței, Prin care-a-nvins barbarii creștinul Constantin. Și mă ...

 

Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință

Grigore Alexandrescu - O profesiune de credinţă O profesiune de credință de Grigore Alexandrescu Domnilor alegători, mă rog să fiu ascultat, Și după ce m-ăți citi mă rog să fiu deputat. Căci am cuvinte să crez că la Divanul ad-hoc, Bine lumei o să fac și rol nobil o se joc,         După cum puteți vedea         Din mărturisirea mea. Încă pînă-a nu mă naște, eu am fost patriot mare,         Și după ce m-am născut Pentru ale noastre drepturi m-am luptat fără-ncetare         Pînă într-acest minut. Cunoscînd că într-o țară fericirea generală Se compune totdeauna din acea particulară, Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare, Am îmbogățit eu statul, cumparînd-mi moșioare, Iar guvernul, ce văzuse vrednicia și talentul, Îmi da ranguri pe tot anul, siluind Regulamentul, Pe cînd mulți păcătoși alții, lipsiți de capacitate, Servind țării din pruncie stau cu buzele umflate. Apoi cînd streine armii țara noastră ocupară, De la cine înlesnire întru toate ele-aflară? Cine pentru zece care a făcut ades cinci sute, Numai ca să nu se-ntîmple s-auz vorbe neplăcute? Cînd era în lipsă țara, subt a mea isprăvnicie, Am ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Primul baciu

Ion Heliade Rădulescu - Primul baciu Primul baciu de Ion Heliade Rădulescu "Rămâi fără suflare, Rămâi fără simțire Și moartă toată sunt. . . . . . . . . . . . . . . . . Ci totul să cuteze Se iartă la sărac." (Sappho) Extazea mă învie... Ca mort sunt de plăcere, Ființa-mi muritoare în ceruri se strămută... Genunchii-mi se mlădie; și-n timida tăcere Se roagă numai ochii, căci limba-mi este mută. Întind a mele brațe, ș-a tale s-au deschis Și s-au întins și ele ca aripi protectoare; La sânul tău e sânu-mi. Aievea e, ori vis? Că buzele-ți electrici ș-a mele arzătoare Se-ntâmpină în baciu; și sufletul mă lasă, În sânu-ți se repede, din chin ca-n paradis, Din marea lui durere la fericire pasă. Un baciu! și iar altul! și altul înc-o dată! Că sufletul meu văduv cu-al tău azi se mărită Prin astă sărutare, la zei invidiată, La oameni neștiută, la angeli mult dorită. E primul baciu, ș-ultimul fie Nou, și iar primul să cheme alte; Viu — să-mi dea moartea, mort — să mă-nvie, Să svol cu dânsul la preaînalte!

 

Ion Luca Caragiale - Cele trei zeițe

Ion Luca Caragiale - Cele trei zeiţe Cele trei zeițe de Ion Luca Caragiale Poemă pedagogică Junele Mișu Guvidi dă examenul de clasa VII... Trei profesori infami îl persecută. Mișu cade la trei obiecte: la Matematice, la Istorie și la Morală. Junele Mișu declară mamiții că e hotărât a se sinucide. Dar Mișu are trei zeițe protectoare: una mai mult decât acheii, două mai mult decât troienii. Trei zeițe: pe Juno, pe Minerva și pe Venus. * Juno e mamița lui; Minerva, sora mai mare a mamiții, și Venus, sora ei mai mică. Și câtetrele zeitele țin sfat. Și mândra Juno zice: — Cunosc pe Popescu, profesorul de istorie: el are un frate, care nu-i împământenit și care dorește a fi; eu am un bărbat care e deputat, orator, Jupiter Tunătorul. Mă însărcinez cu d-l Popescu! Și a plecat mândra zeiță; și l-a găsit pe Popescu, și scurt: Popescu a schimbat pe 5 în 6. E așa de ușor a face pe șase din cinci! * Minerva cea cu socoteală a zis: — Știu bine că Vladimirescu, profesorul de Matematice, a ...

 

Ion Luca Caragiale - Suveran și curtezan

... ei căuta, nu-i vr-un păcat, Dar sunt cusururi populare Ce nu merg la un împărat. Ce leacuri nu-ntrebuințase! Ce rugăciuni la Dumnezeu, Protector tronurilor! - geaba: Sărmanul strănuta mereu! Un curtezan intim l-întrebă: - De ce ești tot posomorât Și tot mâhnit, mărite doamne? - Nu știi cât sunt de ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Măgarul împodobit

Ivan Andreievici Krâlov - Măgarul împodobit Măgarul împodobit de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Un pașă la Țarigrad să fie foarte bogat Și să aibă un măgar pe care umbla călare, Împodobindu-l frumos cu tacâmuri scumpe foarte; Deci mergând pe dânsul la primblare, Oamenii i se închina, dându-se din drum deoparte; Iar măgarul socotea că oamenii lui se închină, Și de-aceea se făcuse mândru și foarte sumeț, Și așa de îndrăzneț, Că pe uliță mergând, buzna peste oameni da, Sau arunca din picioare spre a-i feșteli cu tină, Iar bietul popul rabda Măgarului cest obraznic de frica celui călare Orice înfruntare. Odată însă măgarul din grajd afară ieșind, Și viindu-i chef să umble singur pe ulița mare, Ca să facă haz, văzând Oamenii cum i se-nchină, Au început să și zburde, să zvârle și să-i lovească. Dar cine au fost de vină, Dacă oamenii cu parul au început să-l stâlcească? Deodată însă măgarul socotea că este șagă, Văzând însă mai târziu că șaga era prea groasă, Au fugit rușinat acasă, Și atunci au început să înțeleagă Că toți măgarii în lume sunt sade numai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPROTECTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentruPROTECTOR.

PROTECTORAT

... PROTECTORÁT , protectorate , s . n . Formă de dependență politică a unui stat față de altul în virtutea unei convenții conform căreia statul protector conduce politica externă a statului protejat , acesta păstrându - și autonomia internă ; conducere exercitată de statul protector

 

SCUT

... cu care luptătorii din antichitate și din evul mediu își apărau pieptul de lovituri ; pavăză . 2. Fig . Apărare , ocrotire , sprijin . 3. ( Tehn . ) Mască sau paravan protector folosite de sudori . 4. Construcție metalică sau de lemn mobilă , folosită la susținerea peretelui și a tavanului unei galerii de mină sau la ... apare la suprafață fundamentul platformei , format din șisturi cristaline și vechi roci magmatice . 6. Parte chitinoasă care alcătuiește epiderma sau scheletul unor viețuitoare , având rol protector

 

ȘERARDIZARE

... ȘERARDIZÁRE , șerardizări , s . f . Tratament aplicat pieselor de oțel , prin care acestea sunt acoperite cu un strat protector

 

ȘNUR

... întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte ; șiret ^1 ( 2 ) . 2. Ansamblu de fire electrice ( foarte ) flexibile , izolate între ele și strânse într - un înveliș protector

 

ACOPERIRE

... pentru a - l înveli , a - l ascunde , a - l apăra etc . 2. Operație de aplicare a unui strat protector pe un obiect depunere , pulverizare , placare etc . 3. ( Mil . ) Accident de teren , pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului . 4. ( Fin . ) Posibilitatea de a ...

 

ALUMINIZA

... ALUMINIZÁ , aluminizez , vb . I . Tranz . A acoperi suprafața unui metal cu un strat protector

 

ALUMINIZARE

... ALUMINIZÁRE s . f . Acoperire a suprafeței unui obiect cu un strat protector

 

ALUMINIZAT

... ALUMINIZÁT , - Ă , aluminizați , - te , adj . ( Despre metale ) Care a fost acoperit cu un strat protector

 

AMBALA

... AMBALÁ , ambalez , vb . I . 1. Tranz . A împacheta ceva într - un material protector , în vederea ușurării manipulării lui și a transportului . 2. Tranz . A face ca viteza unui motor să devină mai mare decât ...

 

APĂRĂTOR

... și f . Persoană care apără sau sprijină ceva sau pe cineva . 3. S . n . și f . Nume dat unor obiecte sau dispozitive ( tehnice ) cu rol protector

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...