Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CALOMNIA, CALOMNIE, CELEBRITATE, COMPROMIS, COMPROMITE, DEFĂIMAT, DIFAMANT, FAIMĂ, FAMAT, INJURIE, INTERLOP ... Mai multe din DEX...

REPUTAȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REPUTÁȚIE, reputații, s.f. Părere publică, favorabilă sau defavorabilă, despre cineva sau ceva; felul în care cineva este cunoscut sau apreciat. ** Renume, faimă. [Var.: (înv.) reputațiúne s.f.] - Din fr. réputation, lat. reputatio, -onis.

Sursa : DEX '98

 

REPUTÁȚIE s. 1. v. celebritate. 2. v. faimă. 3. v. popularitate. 4. v. autoritate. 5. faimă, nume, renume. (Se bucură de o proastă \~.)

Sursa : sinonime

 

reputáție s. f. (sil. -ți-e), art. reputáția (sil. -ți-a), g.-d. art. reputáției; pl. reputáții, art. reputáțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

REPUTÁȚI//E \~i f. 1) Opinie publică (favorabilă sau defavorabilă) pe care o mani-festă publicul pentru o persoană sau pentru un lucru; faimă. * Se bucură de \~ bună. 2) Apreciere publică înaltă (a unei persoane sau a unui lucru) pentru calități deosebite; faimă; slavă; popularitate; renume. [G.-D. reputației; Sil. -ți-e] /réputation, lat. reputatio, \~onis

Sursa : NODEX

 

REPUTÁȚIE s.f. Părere publică (bună sau rea) despre cineva; nume. ** Faimă, renume. [Gen. -iei, var. reputațiune s.f. / cf. fr. réputation, lat. reputatio].

Sursa : neologisme

 

REPUTÁȚIE s. f. părere publică (bună sau rea) despre cineva. * faimă, renume. (< fr. réputation, lat. reputatio)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruREPUTAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentruREPUTAȚIE.

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale) Amintiri literare: Ion Luca Caragiale de Cincinat Pavelescu Maestrul Iancu Caragiale a fost figura cea mai proeminentă a literaturii noastre dinainte de război. Azi cărțile lui sunt în toate mâinile și reputația marelui umorist, dramaturg și neîndurat tălmăcilor al numeroaselor noastre imperfecții fizice și sociale, a intrat de mult în conștiința publică. Dar dacă cititorii răspândiți în toate colțurile României mari pot să-i admire perfecția matematică a stilului, verva scânteietoare și finețea observației de o ironie uneori amară, sunt foarte puțini aceia care l-au cunoscut personal și au putut să-i prețuiască mobilitatea fizionomiei, dominată de vioiciunea unor ochi sclipitori de duh, și acel zâmbet neuitat ce-i îndulcea uneori amărăciunea sarcastică a gândirii. Încă de la debuturile sale, Caragiale, scriitorul, a fost depășit de imensitatea personalității sale individuale. S-a zis despre Oscar Wilde, că și-a trăit viața mai mult decât și-a scris-o. Cred că adevărata operă a lui Caragiale s-a irosit în conversațiile lui zilnice și în discuțiile cu prietenii, unde își ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan

... săi, ca să vază câte nume se sfârșesc în an și în esc și câte nu; și iar cele în an și esc câte au reputație istorică și câte nu; și apoi cele cu reputație istorică, câte sunt ciocoiești și câte boierești, și iar din cele boierești câte se pot apropia oarecum de dumnealui și câte nu, și felurimi de ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui Doinaru

Cincinat Pavelescu - Lui Doinaru Lui Doinaru de Cincinat Pavelescu Cu spiritele tale mici Greu reputația să-mi strici: Întâi, că-n Țara Românească Nu-i om de duh să te citească; Iar dacă vrunul s-a-nșelat Și te-a citit: sunt

 

Cincinat Pavelescu - Unui căpitan

... doarme-n apă! IV Aceluiași căpitan, care ironiza pe magistrații ce se întorceau de la o înmormântare oficială. El, de altfel, se bucura de o reputație acvatică câștigată... la vechime. După o bătrână ce-a murit Am fost la cimitir, cernit; Și Nicu-n veci palavragiu Mi-a ...

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault Pe un volum de Charles Perrault de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 11 nov. 1910, p. 236—238. Poveștile sunt o lume alături de a noastră. Vechi de cînd timpul, ele trebuie să fi legănat copilăria omului și de aceea farmecă și desfată și astăzi pe copii. Frica ori urîtul și monotonia lungilor nopți a trebuit să împrospăteze necunoscutul. În sunetele și zvonurile care rătăcesc fără de hodină, în natură, fantazia primitivă a trebuit să închipuiască ființi nevăzute, care grăiesc, își spun durerile ori bucuriile, furtunoasele patimi ori nostalgicele reverii, ca să ne înduioșeze sufletul. Iar cei ce le ascultau au căutat să deie trup negurelor ușoare și diafane ce se ridică și joacă peste ape, și le-au numit elfe, să întrevadă în contururile fantastice pe care le fac și le desfac nourii o lume întreagă de zei, un cer întreg de ființi supranaturale, pe care l-au numit Olimp, Walhalla sau altfel, au împoporat pădurile întunecate cu un întreg norod de fauni, nimfe și silvani, au îngropat în fiecare albie de rîu o sirenă și au înfăptuit din nou Universul, ca ...

 

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru

... ajuns ca să consacre pe un scriitor. Iar dacă unul din volumele dlui Sadoveanu ar apărea sub semnătura unui necunoscut sau chiar scriitor cu oarecare reputație, am avea un răsunător eveniment literar. Dar de la dl Sadoveanu ne-am obișnuit să primim atâtea creații fermecătoare, încât ni se pare acum foarte ...

 

Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza

... până la cea din urmă reintrare a d-sale în minister, izbutise să-și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d ... înșeli lumea, a zis un filosof, înșeală-o gros, că subțire, nu ți se prinde. E mult numai până să-ți faci o reputație frumoasă, și în urmă poți fără grijă să săvârșești însuți păcatele, de care osândeai odată pe alții buni nevinovați. În cuvântări publice și intime, în ... sale închipuire, și sfâșiind toate așezămintele economice și financiare ale acelui guvern, între cari mai vârtos monopolul tutunurilor. Cu încetul, izbuti să-și întemeieze o reputație vrednică de pismuit. Toată lumea, mulți chiar intre cei mai puțin naivi credea în adevăr în sfințenia contabilului-moralist dela Mazar-pașa, și în sfârșit ... l-au lăsat frații liberali. II Într'unul din numerele trecute am arătat cum d. Sturdza, după ce și-a fost întemeiat o reputație aproape universală în țara noastră de cel mai corect om de finanțe, și-a dat arama pe față la a treia ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată Pomada fermecată de Ion Luca Caragiale Multe pomezi pentru creșterea părului pierdut s-au încercat în deosebite veacuri, totdeuna cu sinceritate și niciodată cu succes, amăgind astfel necontenit iluziile bietei noastre omeniri. Dar geniul cutezător al omului nu a desperat. Cu nestrămutată încredere într-un “viitor mai mare, mai bun, mai frumosâ€�, el a urmat fără preget să caute ce-i trebuia — pomada fermecată — și iată că, în fine, providența i-a încununat cu prisos strădania seculară, dându-i acum de curând ceva mai mult decât el ar fi îndrăznit să-și închipuie a spera. Acesta este de aminteri un obicei cunoscut al providenții: după ce vreme îndelungată îți pune la încercare răbdarea, tocmai când, zdrobit, începi a crede că ți-ai sleit toată energia în zadar, îți scoate generoasă înainte o strălucită răsplată. În antichitate, Arhimede, făcând regulat băi reci, află legea greutății specifice; în evul mediu, alchimiștii, căutând piatra filozofală, descopăr chimia, fără de care n-am fi avut mai apoi chibriturile, hârtia de muște și Salvadenbul român; mai târziu, în secolul XV, genovezul Columb, căutând Indiile, dă peste ...

 

Cincinat Pavelescu - Două epigrame

Cincinat Pavelescu - Două epigrame Două epigrame de Cincinat Pavelescu Se zvonise prin Brăila că va sosi în curând noul judecător de pace. Șeful meu, Victor A., fusese mutat la București. Pierdeam în el și un spirit de o înaltă distincțiune, și un camarad de elită. Așa că, în așteptarea noului judecător, nerăbdarea mea se amesteca cu o nuanță de melancolie. În camera de consiliu mare, rece și goală, rezolvam hârtiile curente. Lemnele umede nu voiau să ardă. Era o toamnă ploioasă și tristă. Avocații intrau și ieșeau, care cu afaceri, care cu amabilități profesionale, toți interesându-se de sosirea noului-numit. Pe când mă pregăteam să intru eu în ședință, aprodul, un băiat slăbuț și palid, dar cu o voce de bas, mă anunță că un prieten voiește să-mi vorbească. - Să intre! Ca să-mi dau aer de magistrat ocupat, și pe care vizitele matinale nu-l prea încântă, țineam ochii pe hârtie. Un glas mai puțin simpatic, dar necunoscut, izbucnește: - Hei, ce faci, Cincinat? Ridic ochii spre noul-venit. Nu-l cunoșteam. Îi răspund totuși văzându-l așa familiar, fiindcă se și așezase la celălalt birou și începuse să răsfoiască niște dosare: - Mulțumesc, amice, dar ...

 

Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești

... al Margaretei dAngoulĂ©me și Francisc I, ca valoros succesor în epigramă al lui Mellin de St. Gelais. Acesta își făcuse o așa de temută reputație, că marele Ronsard, pe atunci tânăr, scria: Et fais que devant mon Prince, DĂ©sormais plus ne me pince, La tĂ©naille de Mellin!... Probabil ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruREPUTAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruREPUTAȚIE.

CALOMNIA

CALOMNIÁ , calomniez , vb . I . Tranz . A vorbi pe cineva de rău , a spune lucruri neadevărate despre cineva , a discredita pe cineva în onoarea sau reputația sa ; a defăima , a bârfi , a cleveti , a huli , a ponegri . [ Pr . : - ni -

 

CALOMNIE

CALOMNÍE , calomnii , s . f . Afirmație mincinoasă și tendențioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputația cuiva ; defăimare ,

 

CELEBRITATE

... CELEBRITÁTE , celebrități , ( 2 ) s . f . 1. Însușirea de a fi celebru ; reputație

 

COMPROMIS

COMPROMÍS^2 , - Ă , compromiși , - se , adj . 1. ( Despre oameni ) Cu reputația pătată ; discreditat . 2. Primejduit , stricat . - COMPROMÍS^1 , compromisuri , s . n . Înțelegere , acord bazat pe cedări reciproce ;

 

COMPROMITE

... COMPROMÍTE , compromít , vb . III . 1. Tranz . și refl . A face să - și piardă sau a - și pierde buna reputație ; a ( se ) discredita . 2. Tranz . A pricinui un rău , a primejdui ; a strica , a distruge ...

 

DEFĂIMAT

... DEFĂIMÁT , - Ă , defăimați , - te , adj . 1. Bârfit , ponegrit , calomniat , blamat ( 2 ) . 2. ( Rar ) Cu reputație

 

DIFAMANT

DIFAMÁNT , - Ă , difamanți , - te , adj . ( Franțuzism ) Care defăimează , defăimător ; compromițător pentru reputația

 

FAIMĂ

... FÁIMĂ , faime , s . f . Renume , reputație

 

FAMAT

... FAMÁT , - Ă , famați , - te , adj . Rău famat ( În sintagma ) = care are o reputație

 

INJURIE

INJÚRIE , injurii , s . f . 1. Infracțiune care constă în atingerea adusă onoarei sau reputației unei persoane prin cuvinte , gesturi sau acte jignitoare ; insultă , jignire ( gravă ) , invectivă . 2. ( Rar ) Acțiune cu efect

 

INTERLOP

... INTERLÓP , - Ă , interlopi , - e , adj . Care are o reputație

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...