Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SÂNGERÂND, SÂNGERAT, SÂNGERĂTOR, SÂNGERARE, SÂNGEROS, ÎNSÂNGERAT, CONTONDENT, SÂNGE, SÂNGERĂTURĂ, SÂNGERETE ... Mai multe din DEX...

SÂNGERA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SÂNGERÁ, sângerez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A pierde sau a face piardă sânge; a fi rănit sau a răni. * Expr. A-i sângera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi sau a îndurera pe cineva, a-l face sufere. ** Intranz. (Despre răni) A lăsa curgă sânge. ** Intranz. Fig. A se osteni foarte mult; a se chinui; a suferi, a îndura multe nenorociri. 2. Tranz. A efectua o sângerare (2). 3. Intranz. Fig. (Despre cer) A se înroși, a deveni roșu. 4. Intranz. și refl. (Pop.; despre vite) A se îmbolnăvi de sânge (6). [Prez. ind. și: (reg.) sânger] - Lat. sanguinare.

Sursa : DEX '98

 

SÂNGERÁ vb. 1. a (se) înroși, a (se) însângera, a (se) roși, (înv.) a (se) crunta, a (se) încrunta, (înv. Mold.) a (se) mohorâți. (A \~ tot la rană.) *2. (reg.) a însplina. (Vita s-a \~.) 3. (reg.) a stricni. (Zootehnicianul \~ vita.)

Sursa : sinonime

 

sângerá vb., ind. prez. 1 sg. sângeréz, 3 sg. și pl. sângereáză

Sursa : ortografic

 

A SÂNGER//Á \~éz 1. intranz. 1) (despre răni sau despre părți ale corpului) A elimina sânge. 2) fig. A îndura foarte mult. * A-i \~ cuiva inima a fi cuprins de o mare durere. 3) fig. (despre cer) A deveni roșu-aprins (ca sângele). 2. tranz. (animale sacrificate) A supune operației de recoltare a sângelui. /<lat. sanguinare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSÂNGERA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 101 pentruSÂNGERA.

Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial

Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial Rondelul dezastrului mondial de Alexandru Macedonski Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. Urlă groaznic un ciclon, Sena din adânc oftează. Bubuiri ce nu-ncetează Sunt un tunet unison. Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. State noi se-nființează, Prăbușit e câte-un tron... -- Moartea-și plimbă monoton Coasa ei ce vieți retează. -- Nori se bat la

 

Panait Cerna - Iisus

... Atât de mult Tu, cel născut din oameni, Va trebui să mângâi și să ierți; Atât de mult vei auzi jelire Și rana ta va sângera mereu- Îmblânzitor de oameni prin iubire, Tu ți-ai ales destinul cel mai greu! ...Dar, când vei smulge-ntreaga omenire Din somnul lung al greului ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ștefan

Ştefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ştefan Când a fost să moară Ștefan de Ștefan Octavian Iosif Când a fost să moară Ștefan, Multă jale-a fost în țară: Câte brațe-n deznădejde Către cer nu se-nălțară? Câte jertfe la altare, Câtă smirnă și tămâie, Pentru ca viteazul Ștefan Viu și teafăr să rămâie! Se părea că nici pământul Nu se-ndură să-l primească, Pe acel ce-a fost preavrednic Peste tot să-l stăpânească. Și de groază și durere S-a cutremurat pământul, Ca în ziua răstignirii Celui ce-a vestit cuvântul... Când a fost să moară Ștefan, Multă jale-a fost în țară. Cine ar putea să spună Câte inimi sângerară? Iarnă grea ca niciodată Și o foamete cumplită Se-abătură-n anul cela Peste țara lui iubită. Însă nici pe patul morții Nu putea s-o dea uitării Cela ce pe drept fusese Poreclit: Părinte-al Țării... Lângă patul său chemându-i, Mângâie pe toți sărmanii, Plâng și îi sărută mâna Văduvele și orfanii. Plâng și-l binecuvântează, Și se-ntorc pe la căminuri, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Spre ideal

Ştefan Octavian Iosif - Spre ideal Spre ideal de Ștefan Octavian Iosif Când am pornit cu mult avânt pe-un drum Pe care îl urmez, ați râs de mine. Dar eu urmez și-acum același drum, Cu ochii duși în zările senine. Îmi urmăresc și-acuma drumul meu Pe care pas de om nu-i pomenit, Și de prăpăstii m-am ferit mereu Oricât de mult m-ar fi ademenit. De fiare mă feresc în drumul meu, Nu că m-aș teme doară eu de ele, Dar ținta-naltă a vieții mele Era spre culmi, spre culmi să urc mereu. Și dacă bat azi drumuri nebătute Și sângeră genunchii mei pe stânci, E numai ca să pot scăpa mai iute Din mucegaiul văilor

 

Alecu Donici - Autorul și hoțul

Alecu Donici - Autorul şi hoţul Autorul și hoțul de Alecu Donici În întunericul lăcașului de umbre, În tartarul cumplit Unde de grozăvii trist sufletu-ți se umple Și unde merge omul de fapte osândit, Sosiră totodată La aspra judecată Un hoț răutățit, În sânge încruntat Care au și murit, Pe viață spânzurat, Și un autor vestit, Puternic în condei, Care au dezvelit Mult slobode idei, Ce-ntocmai ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult primejdios. Orânduielile la iad sunt cu grăbire, Nu este ca la noi zadară prelungire Și hotărârile se dau într-un minut. Fără zăbavă dar, Pe două strașnice grătare de metal S-au pus două căldări, cu smoală s-au umplut Și bieții vinovați în ele au intrat. Dar sub tălhari au pus un munte-ntreg de brad, La care singură Alecto** foc au dat, Stârnind o flacără atâta de grozavă, Cât bolțile la iad Mai toate au crăpat; Iar către autor părea asprime slabă. Sub el la început Ardea un focușor abia-abia văzut, El însă ne-ncetat mai rău se aprindea. Trecură zile, ani și sub tâlhari de mult Cenușă s-au făcut, Iar focul sub autor necontenit ardea. ...

 

Alexandr Pușkin - Șalul negru

Alexandr Puşkin - Şalul negru Șalul negru de Alexandr Pușkin (Traducție) - traducere de Constantin Negruzzi Publicată în Curier de ambele sexe , periodul I, nr. 6 La șalul cel negru mă uit în tăcere Și sufletu-mi rece e nemângăiat, Pentru că de jale, de chin și durere Este sfășiat! Eu astăzi la lume a spune voiesc, Din care pricină cumplit pătimesc. Când eram mai tânăr iubeam cu dulceață O gingașă greacă cu părul frumos, Cu negre sprincene, cu rumănă față Și trup mlădios; Căci atunce lesne în amor credeam, Și amărăciunea-i încă n-o știam. Iscusita fată cu a sa iubire, Cu-a ei cătătură ce înflăcăra, Singurul meu bine, ș-a mea fericire Pe lume era. Dar statornicie este pe pământ?... Credința e vorbă, amorul cuvânt! Într-una din zile, poftisem la masă Câțiva buni prieteni, cu care vorbind Mă simțeam ferice, la greaca frumoasă Gândul meu fiind. Căci de zile negre grijă nu purtam; Vro nenorocire nici macar visam. Iat-un mârșav jidov vine și-mi șoptește: “Greaca ta, stăpâne, ce-atât o iubești, Te vinde pre tine și te viclenește, Iar tu nici gândești!â€� Eu îi ...

 

Alexandru Macedonski - Avânt

Alexandru Macedonski - Avânt Avânt de Alexandru Macedonski Precum în largul mării corabia s-oprește Când vântul nu mai suflă și pânza pe catart Atârnă nenstrunată sub luna ce-i zâmbește Cu razele ce-asupră-i zadarnic se împart; Precum vioara tace când coarda se destinde Ș-abia auzi în suflet cântând ca printr-un vis Răsunete suave, voioase sau murinde, Ce trec prin amintire c-un farmec nedescris; Așa-n restriștea vieții, poetul, și el tace, Cu inima rănită în pieptul sângerat, Nimica nu-l mai mișcă, nimica nu-i mai place Și-l află-orice simțire cu sufletu-nghețat. Ca el e și matrozul corabiei oprite... Avântul și-l legase de-al vasului înot, Iar apa oglindește priviri nensuflețite, Și mută se întinde oglindă pestetot. Sunt triste, oh! sunt triste momentele acele, Căci inima rănită a bietului poet Adoarme ca și marea sub cerul plin de stele Și nu mai cântă-ntr-însul speranță, nici regret. Precum însă deodată la-ntâia adiere Corabia tresare pe-al undei sân amar Și pânzele se umflă ș-o-mpinge cu putere, Jucând-o în buiestru ca falnic armăsar; Tot astfel inspirarea deodată se ridică, Și aripi nevăzute îl schimbă- ...

 

Alexandru Macedonski - Psalmi moderni

Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Psalmi moderni de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I - Oh! Doamne 2 II - Țărână 3 III - Iertare 4 IV - Dușmanii 5 V - Zburam 6 VI - Și-au zis... 7 VII - Cât am trudit... 8 VIII - Eram 9 IX - N-am în ceruri 10 X - Doamne, toate... 11 XI - M-am uitat I - Oh! Doamne Oh! Doamne, rău m-ai urgisit, În soarta mea m-am împietrit Rămân ca marmura de rece... Să plâng, să sufăr, am uitat. Am fost un cântec care trece, Și sunt un cântec încetat Rămân ca marmura de rece... Uscat e tot ce-a înflorit, Entuziasmul a murit, Și a mea inimă a-nghețat... Am fost un cântec care trece Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are să fie... Din noi nimic n-o să rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de știință, Păgâni, vestiți prin necredință, Nici o pieire nu s-amână...     Țărână, suntem toți țărână. III - ...

 

Alexandru Macedonski - Romanța garoafei

Alexandru Macedonski - Romanţa garoafei Romanța garoafei de Alexandru Macedonski Garoafele ce le-ai purtat Au sângerat și s-au uscat. Dar alte flori de foc nestins Pe buze ele mi-au aprins. În ochii tăi, — de raiuri porți, -- Al tinereții soare porți Și neștiind de ce nicicum Eu te respir ca un parfum. Mă-mbăt de tine ca de-un vin, De câte ori spre tine vin, Un vin de struguri de Șiraz Ce pune flacări pe obraz. Când dormi străbat în al tău somn Și-ți sunt și rob, și-ți sunt și domn, Iar cu plăceri ce istovesc Te-nnebunesc, și-nnebunesc. Știu că voiești și nu voiești, Știu că dorești, și nu-ndrăznești Dar eu voiesc, și îndrăznesc, Și te urăsc, căci te

 

Alexandru Vlahuță - Mă visasem într-un nor

Alexandru Vlahuţă - Mă visasem într-un nor Mă visasem într-un nor de Alexandru Vlahuță Amicului meu C. Alessandrescu' Am privit de sus pământul învârtindu-se sub mine Ca o noapte închegată purtând demonii pe sine: Am văzut pe el durerea despletită alergând, Scoțând gemete cumplite, mări de lacrime făcând, Și veninul ei în clocot pân la porțile cerești Să-nălța și cădea iarăși peste inimi omenești. Am văzut hidoasa crimă cu ochi mari și sângerați, Cu cuțitul într-o mână și cu dinții încleștați, Neagră, vânătă la față și cu buzele uscate, Cătând sânge cald să soarbă din vro inimă ce bate. Am văzut turbate furii cu figuri îngrozitoare, Ochi deschiși ca guri vulcanici, cu priviri fulgerătoare, Cu lungi brațe tremurânde și cu gheare ascuțite, Cu furtună-n a lor suflet și cu trăsnete cumplite. Am văzut nerușinarea, am văzut-o dezbrăcată, Cu corupția pe buze și cu inima-nsetată De plăceri neomenoase, lipind de profanu-i sân Gura oarbei tinerețe și storcând în ea venin. Am văzut deșertăciunea, uriașă,-mpodobită, A nimicului regină, de mărire amețită, Rătăcind, oarbă de visuri, după-nalte idealuri, Ca o scândură zvârlită pe o mare făr de maluri. ...

 

Alexandru Vlahuță - Supt legea tunului

... sta de-acum, ca fiarele, la pândă, Sub veșnica-narmărilor osândă, Cătând unul pe altul să se-nșele. Căci răni adânci, în veci nevindecate, Vor sângera-n tăcerea așteptării; Copii crescuți în setea răzbunării Vor duce-n luptă proaspete armate, Și iarăși vor acoperi pământul Mormanele de morți și de ruine ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSÂNGERA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruSÂNGERA.

SÂNGERÂND

... SÂNGERÂND , - Ă , sângerânzi , - de , adj . Care sângerează , din care curge sânge . - V. sângera

 

SÂNGERAT

... Fig . De culoarea sângelui ; roșu - aprins , sângeriu , sângeros ( 4 ) . 4. ( Pop . ; despre vite ) Care este bolnav de sânge ( 6 ) . - SÂNGERÁT^1 s . n . Sângerare . - V. sângera

 

SÂNGERĂTOR

... SÂNGERĂTÓR , - OÁRE , sângerători , - oare , adj . ( Rar ) Care sângerează . - Sângera

 

SÂNGERARE

... SÂNGERÁRE , sângerări , s . f . 1. Faptul de a sângera ; sângerat ^1 , sângerătură . 2. Proces tehnologic de recoltare a sângelui animalelor sacrificate ( la abator ) pentru a fi valorificat . 3. ( Tehn . ) Operație ...

 

SÂNGEROS

SÂNGERÓS , - OÁSĂ , sângeroși , - oase , adj . 1. ( Despre oameni și manifestările lor ) Gata de a vărsa sânge ; crud , fioros , nemilos , crunt , sângeratic . 2. ( Rar : despre oameni ) Care are mult sânge ; cu temperament sangvin . 3. ( Rar ) Care sângerează , plin de sânge . 4. Fig . Roșu ( ca sângele ) ; sângeriu , sângerat ^2 (

 

ÎNSÂNGERAT

ÎNSÂNGERÁT , - Ă , însângerați , - te , adj . Plin de sânge ; care sângerează . V.

 

CONTONDENT

... CONTONDÉNT , contondente , adj . ( Despre obiecte , corpuri ) Tare , ale cărui lovituri provoacă contuzii fără a tăia sau a sângera

 

SÂNGE

SÂNGE , sângiuri , ( 5 ) s . n . 1. Substanță lichidă de culoare roșie , compusă din plasmă și din globule ( albe și roșii ) , care circulă prin vine și artere , asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare . 2. Fig . Obârșie ; p . ext . familie , neam ; progenitură 3. Fig . Soi , rasă ( de animale ) . 4. Compuse : sânge - de - nouă - frați sau sângele dracului , sângele - zmeului = produs vegetal rășinos , de culoare roșie , recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor și care , arzând , răspândește un miros plăcut ; sângele - voinicului = a ) plantă agățătoare din familia leguminoaselor , cu flori roșii , violete sau albe ( Lathyrus odoratus ) ; b ) numele a două specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor , cu frunze înguste , alungite , îndreptate în sus , cu miros plăcut de vanilie , dintre care una cu flori mici de culoare roșie - purpurie ( Nigritella rubra ) , iar cealaltă cu flori de culoare purpurie întunecată ( Nigritella nigra ) . 5. ( Înv . ; la pl . ) Omoruri , crime . 6. ( Pop . ) Nume dat unei boli a vitelor ( care le face să

 

SÂNGERĂTURĂ

... SÂNGERĂTÚRĂ , sângerături , s . f . Sângerare . - Sângera

 

SÂNGERETE

... SÂNGERÉTE , sângereți , s . m . ( Reg . ) Preparat alimentar sub formă de cârnat umplut și cu sânge . - Sângera

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...