Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SOLZĂRIE, SOLZIȘOR, SCRUMBIE, ȘOBOLAN, ȚIPAR, ANGHINARE, ASPRETE, BREABĂN, BULB, BULBIL ... Mai multe din DEX...

SOLZ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SOLZ, solzi, s.m. 1. Fiecare dintre plăcile mici, dure și lucioase, de natură tegumentară, care, suprapunându-se parțial, acoperă corpul celor mai mulți pești, al celor mai multe reptile, picioarele păsărilor și anumite părți ale corpului unor mamifere. ** Fiecare dintre micile plăci de metal din care sunt făcute armurile sau anumite obiecte de podoabă. 2. Fiecare dintre frunzulițele care acoperă și apără bulbii, mugurii și alte organe ale plantelor. 3. Stratul exterior pe care-l prezintă o secțiune transversală făcută într-o fibră de lână. 4. Fig. (Pop.) Murdărie, jeg care se depune pe piele, în formă de mici cruste. - Refăcut din *soldzi (pl. lui *soldu < lat. solidus "monedă de aur").

Sursa : DEX '98

 

solz s. m., pl. solzi

Sursa : ortografic

 

SOLZ \~i m. 1) Fiecare dintre plăcile mici, de natură osoasă sau cornoasă, care protejează corpul peștilor, al unor reptile etc. 2) Fiecare dintre frunzele minuscule care apără unele părți ale plantelor. 3) Fiecare dintre segmentele metalice ale unor armuri, zale sau podoabe. 4) fig. Crustă mică de rapăn pe piele. /cf. sl. slozu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSOLZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentruSOLZ.

Vasile Alecsandri - Chira

Vasile Alecsandri - Chira La Brăila-n vale Șepte bolozale [1] Și șepte sandale Descarc la zamboale Și-ncarc la stamboale, Descarc băcălii Și-ncarc dimerlii, Tot de grâu mărunt [2] Și de arnăut, Dar cine descarcă Și cine încarcă? Un arap bogat Negru și buzat Cu solzi mari pe cap, Ca solzii de crap; Și cu buze late, Roșii și umflate, Și cu ochi holbați Și cu dinți smăltați. Dar pân' descărca Și pân' încărca, El ce mai făcea? Tot pe mal ședea Și mânca și bea Sub verde frunzar De crengi de stejar. Iată-o copiliță, Cu albă cofiță; ,,Chiro, Chirolină, Floare din grădină! Ghelai tu cu mine [3] Că te-oi purta bine; Bine te-oi purta Și ți-oi cumpăra Rochiță cu zale Lăsată pe șale, Rochiță în bolduri Lăsată pe șolduri. Și paftale mari De mărgăritari, Și paftale mici Tot de irmilici." [4] Chira tot râdea Și îi răspundea: ,,Alei, Arăpilă, Alei! măi Buzilă! Unde s-a aflat Că s-a-mpreunat Corbi cu turturele, Șerpi cu floricele, Urși cu căprioare Și nouri cu soare?" Iară cel arap, Cu solzi mari pe cap, Cât o auzea Se și repezea, În brațe- ...

 

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele. Toate florile șoptiră, Întorcându-și fețele. Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coțofană Fără ocupație A adus o veste-n goană Și-a făcut senzație: Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Și-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toți ciulinii pe cărare Fug cuprinși de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaștină. S-a-ntâlnit un pui de cioară C-un bâtlan de baștină Și din treacăt îi aruncă Altă veste stranie, C-au pornit-o peste luncă Frunzele-n bejanie! II Într-o clipă, alarmate, Ies din șanțuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-și săbiile. Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vârf de trestie Ca să ție-o ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele şi luna Soarele și luna Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacul-Sărat — Brăila Foaie de cicoare, În prunduț de mare Iată că-mi răsare Puternicul Soare. Dar el nu-mi răsare, Ci va să se-nsoare; Că mi-a tot umblat Lumea-n lung și-n lat, Țara Românească Și Moldovenească Lungiș, Curmeziș, Măre, nouă ai, Tot pe nouă cai; Patru-a ciumpăvit, Cinci a omorât Și tot n-a găsit Potrivă să-i fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-a găsit Și mi-a nimerit, La nouă argele, Nouă feciorele, În prunduț de mare, Pe unde răsare. A mai mititică, Ca o floricică, În mijloc ședea, La lucru lucra, Pe toate-ntrecea; Că ea tot țesea, Țesea, -nchindisea, Și ea se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea — Ileană, Ileană, Ileană Simzeană, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Țeși ...

 

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

Alexandru Macedonski - Ospăţul lui Pentaur Ospățul lui Pentaur de Alexandru Macedonski Templul nalt ce e din piatră cu-ngrijire prelucrată În inscripții hieratici răspândite cu belșug Prin al soarelui praf de aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ce-nfricoșează Întunericu-l frământă cu năluci de aur stins. Sfinxi pe socluri de-alabastru așezați pe două rânduri, De la scara care duce pe platforma de porfir, Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri, S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. Dar în sala hipostilă, împrejurul unei mese, Pentaur, poet și preot, stă cu oaspeți numeroși, Cupe de-onix se ridică, daruri scumpe, lui trimese De Ramses și de curtenii cei avuți și generoși. Dintr-o singură fereastră cade-o trâmbă luminoasă, Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor, Fundul templului se pierde sub un strat de umbră groasă, Ce pe zei adăpostește de-orice gând pângăritor. Robi frumoși cu piepturi goale și cu ochi șireți de vulpe Ies fantastic ici și colo din noptosul labirint, Au tunici ...

 

Ana Conta-Kernbach - Iarnă

Ana Conta-Kernbach - Iarnă Îndemn de Ana Conta-Kernbach Informații despre această ediție Năruite stau în preajmă plăsmuirile de-o viață! Firea gerul o doboară.... teama sufletele-nghiață.... Visule, înger de pază, ocrotirea-ți dă-mi-o iară: Zâmbetul nădăjduirii... vraja serilor de vară,                                          Dă-mi-o iară! Tremură pe ramuri frunze... tremur' lacrime pe gene, Vad despică-n nouri vântul... zările adun' troene .. Gândule, pribeag tonatec, ia-ți toiagul, cale bună! înspre miriștea cu soare, înspre iazu-n solzi de lună,                                          Cale

 

Gelu Vlașin - Bubuk II

Gelu Vlaşin - Bubuk II Bubuk II de Gelu Vlașin printre dinți rămășițele unei zile unghii și solzi peste care s-au scurs microbii scandalului urlă în tine greața mâna care-ți așterne firmituri la fiecare jumătate de oră de două ori poate poate și molima s-a împrăștiat printre globule răstignindu-te în fiecare scorbură de la etajul unu camera cinci și dormitorul s-a sinucis aruncându-se pe fereastră o doamne cum pândește moartea ascunsă în fiecare obișnuință de-a

 

Gelu Vlașin - Depresie treisprezece

Gelu Vlaşin - Depresie treisprezece Depresie treisprezece de Gelu Vlașin tu mă cauți și azi prin gunoaie canale și prin guri de metrou cînd ți-am spus că nu ies la cerșit că n-am chef să recit despre cum e să fii prea înalt vulnerabil și puțin cam nebun dar mă bîntui mereu cît un stol de vampiri ai tupeu și ventuze în loc de urechi un nas verde cu solzi și o coasă pe umăr cu dinții gălbui ca-n reclame dar eu știu că tu ești un coșmar dintr-un vis de mulți ani rătăcit într-o groapă

 

George Topîrceanu - Un începător de talent: Apostrofe la lună

... de mii de veacuri, tu cu raze-mprumutate Fermecat-ai paraziții uriașului tău frate! Arc văpsit pe bolta rece de-un penel muiat în aur, Solz zvârlit din coada unui legendar ihtiozaur, — Câți săraci din lumea asta, când lucești în noaptea tristă, N-ar voi să fii monedă, să te ...

 

Gheorghe Asachi - Sirena lacului

Gheorghe Asachi - Sirena lacului Sirena lacului de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție Imitație dupre o tradiție poporană. De la curtea unui sat, Prin preluca cea umbroasă. Întristat-au alergat Fata-Irina cea frumoasă ; De plîns ochiu-i roura, În vînt păru-i flutura. Cînd din luncă a trecut Unde-un rîu în lac s-afundă, Fata-Irina a stătut Și, uitîndu-se la undă, A ei dalbe mîni a frînt Și a zis acest cuvînt : „Voi, ce-n ist palat undos Locuiți, o, surioare, Bocetul meu cel duios Ascultați ș-a mea plînsoare ! Cel ce-amorul mi-a giurat, Aleu, azi m-a îngînat. Pe al nostru domnișor Am iubit cu duioșie, Trainic mi-a giurat amor, Că m-a lua de soție ; Dar credința a calcat. De soț ala ș-a luat. Fie deci el fericit C-o mai nobilă soție, Ce ambiți-a sortit, Dar la mine să nu vie, Să derîdă-acum și ea Plînsul și durerea mea ! Pentru-o fată ce-a perdut Fericirea-n ...

 

Ioan I. Ciorănescu - Ades mi-aduc aminte

Ioan I. Ciorănescu - Ades mi-aduc aminte Ades mi-aduc aminte de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție     Ades mi-aduc aminte, iubito, că stăteam     În cețele gălbui de toamnă, în odaie     Să despletesc reci chipuri pe aburitul geam     Din linii frânte, fine ca firele de paie.     Acuma, când trecutul l-aud ca un refren     Și-n gânduri mi se-nfige ca-ntr-un oștean o schije,     Figura ta, iubito, o văd ca pe-un desen     Ce-l însemnai odată copil, cu sârg și grije.     Cum aș privi în lumea de-afară liniștit     Prin chipu-ți cu reflexe de solzi ușori de mică !     Dar geamul iar se face în minte-mi aburit     Și nu mai văd nimica, și nu mai știu

 

Vasile Alecsandri - Balaurul

Vasile Alecsandri - Balaurul La mijlocul drumului, La puțul porumbului Văzui floarea câmpului, Dar nu-i floarea câmpului, Și-i chiar ochiul șarpelui, Șarpe lung cu solzii verzi, Nici să-l vezi, nici să-l visezi. Cel balaur din păcate Înghițise jumătate Trup cu arme ferecate, Trupușor de voinicel Ce striga mereu din el: ,,Sai, bădiță ortomane, Că m-ajunge la ciolane! Sai, bădiță, de mă scoate, Că m-apuc' fiori de moarte!" Iată-n lungul drumului La puțul porumbului Că venea, mări, venea Pe balaur de-ntâlnea Un viteaz de ortoman Pe-un cal negru dobrogean. ,,Măi balaur! striga el, Lasă trupul tinerel, Că te curm pe jumătate Să-mi răscumpăr din păcate." Șarpele se zvârcolea Și cu șapte limbi grăia: ,,Ortomane, Hoțomane! Bate-ți negrul Pe de-a-ntregul Și te du, și fugi de mine Că nu-i bine nici de tine." ,,Șerpuliță, Dinți de criță, Am un paloș de oțel, Lasă trupul tinerel." ,,Taie-mă, nu mă tăia, Nu mă las de prada mea, Ist copil chiar din pruncie Maica sa mi l-a dat mie, Că ades îl blestema Și-i zicea când îl culca: ,,Culcă-te, alină-te Șarpele sugă- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSOLZ

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruSOLZ.

Leviticul Capitol 11

Leviticul Capitol 11 Leviticul 10 Leviticul Capitol 11 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și le -a zis: 2 ,,Vorbiți copiilor lui Israel, și spuneți-le: ,Iată dobitoacele pe cari le veți mînca dintre toate dobitoacele depe pămînt. 3 Să mîncați orice dobitoc care are unghia despicată, copita despărțită și rumegă. 4 Dar să nu mîncați din cele ce rumegă numai, sau cari au numai unghia despicată. Astfel, să nu mîncați cămila, care rumegă, dar n`are unghia despicată: s`o priviți ca necurată. 5 Să nu mîncați iepurele de casă, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 6 Să nu mîncați iepurele, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 7 Să nu mîncați porcul, care are unghia despicată și copita despărțită, dar nu rumegă; să -l priviți ca necurat. 8 Să nu mîncați din carnea lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte: să le priviți ca necurate. 9 Iată viețuitoarele, pe cari să le mîncați dintre toate cele ce sînt în ape. Să mîncați din toate cele ce au aripi (înotătoare) și solzi, și cari sînt în ape, ...

 

Deuteronomul Capitol 14

Deuteronomul Capitol 14 Deuteronomul 13 Deuteronomul Capitol 14 1 Voi sînteți copiii Domnului, Dumnezeului vostru. Să nu vă faceți crestături și să nu vă radeți între ochi pentru un mort. 2 Căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău, și Domnul Dumnezeul tău te -a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fața pămîntului. 3 Să nu mănînci niciun lucru urîcios. 4 Iată dobitoacele pe cari să le mîncați: boul, oaia și capra; 5 cerbul, căprioara și bivolul; zimbrul, capra neagră, capra sălbatică și girafa. 6 Să mîncați din orice dobitoc care are copita despicată, unghia despărțită în două și rumegă. 7 Dar să nu mîncați din cele ce rumegă numai, sau cari au numai copita despicată și unghia despărțită în două. Astfel, să nu mîncați cămila, iepurele și iepurele de casă, cari rumegă, dar n`au copita despicată: să le priviți ca necurate. 8 Să nu mîncați porcul, care are copita despicată, dar nu rumegă: să -l priviți ca necurat. Să nu mîncați din carnea lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte. 9 Iată dobitoacele din cari veți mînca, din toate cele ce sînt în ...

 

Ezechiel Capitol 29

Ezechiel Capitol 29 Ezechiel 28 Ezechiel Capitol 29 1 În anul al zecelea, în ziua a douăsprezecea a lunii a zecea, Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, întoarce-te cu fața spre Faraon, împăratul Egiptului, și proorocește împotriva lui și împotriva întregului Egipt! 3 Vorbește, și spune: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Iată că am necaz pe tine, Faraoane, împăratul Egiptului, crocodil mare, care te culci în mijlocul rîurilor tale, și zici: ,Rîul meu Nilul este al meu, eu l-am făcut!` 4 Îți voi pune însă un cîrlig în fălci, voi lipi peștii rîurilor tale de solzii tăi, și te voi scoate din mijlocul rîurilor tale, cu toți peștii cari se află în ele, și cari se vor lipi de solzii tăi. 5 Te voi arunca în pustie, pe tine și pe toți peștii din rîurile tale. Vei cădea pe fața ogoarelor, nu vei fi ridicat, nici îngropat; ci te voi da de mîncare fiarelor pămîntului și păsărilor cerului. 6 Și toți locuitorii Egiptului vor ști că Eu sînt Domnul, pentrucă au fost o proptea de trestie pentru casa lui Israel. 7 Cînd au pus mîna pe tine, ...

 

Fapte Capitol 9

Fapte Capitol 9 Fapte 8 Fapte Capitol 9 1 Dar Saul sufla încă amenințarea și uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S`a dus la marele preot, 2 și i -a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblînd pe Calea credinței, atît bărbați cît și femei, să -i aducă legați la Ierusalim. 3 Pe drum, cînd s`a apropiat de Damasc, de odată a stălucit o lumină din cer în jurul lui. 4 El a căzut la pămînt, și a auzit un glas, care -i zicea: ,,Saule, Saule, pentruce Mă prigonești?`` 5 ,,Cine ești Tu, Doamne?`` a răspuns el. Și Domnul a zis: ,,Eu sînt Isus, pe care -L prigonești. ,,Ți-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într`un țepuș.`` 6 Tremurînd și plin de frică, el a zis: ,,Doamne, ce vrei să fac?`` ,,Scoală-te,`` i -a zis Domnul, ,,intră în cetate, și ți se va spune ce trebuie să faci.`` 7 Oamenii cari -l însoțeau, au rămas încremeniți; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s` ...

 

1 Samuel Capitol 17

1 Samuel Capitol 17 1 Samuel 16 1 Samuel Capitol 17 1 Filistenii și-au strîns oștile ca să facă război, și s`au adunat la Soco, o cetate a lui Iuda; au tăbărît între Soco și Azeca, la Efes-Damim. 2 Saul și bărbații lui Israel s`au strîns și ei; au tăbărît în Valea terebinților, și s`au așezat în linie de bătaie împotriva Filistenilor. 3 Filistenii se așezaseră pe un munte deoparte, și Israel pe un munte de cealaltă parte: doar valea îi despărțea. 4 Atunci a ieșit un om din tabăra Filistenilor și a înaintat între cele două oștiri. El se numea Goliat, era din Gat, și avea o înălțime de șase coți și o palmă. 5 Pe cap avea un coif de aramă, și purta niște zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă. 6 Avea niște tureci de aramă peste fluierele picioarelor, și o pavăză de aramă între umeri. 7 Coada suliței lui era ca un sul de țesut, și ferul suliței cîntărea șase sute de sicli de fer. Cel ce -i purta scutul mergea înaintea lui. 8 Filisteanul s`a ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSOLZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentruSOLZ.

SOLZĂRIE

... SOLZĂRÍE s . f . ( Rar ) Totalitatea solzilor care acoperă corpul unui animal ; mulțime de solzi . - Solz

 

SOLZIȘOR

... SOLZIȘÓR , solzișori , s . m . Diminutiv al lui solz . - Solz

 

SCRUMBIE

SCRUMBÍE , scrumbii , s . f . 1. ( Adesea cu determinarea " de Dunăre " ) Specie de pește teleostean , lung de 30 - 40 cm , cu corpul alungit și turtit lateral , acoperit cu solzi mari , albi - argintii , care primăvara intră din mare în Dunăre , unde își depune icrele ( Alosa pontica ) . 2. ( Adesea cu determinarea " albastră " ) Specie de pește teleostean de mare , lung de 20 - 30 cm , cu corpul aproape cilindric , acoperit cu solzi mărunți , albaștri - verzui pe spate ( Scomber

 

ȘOBOLAN

ȘOBOLÁN , șobolani , s . m . Mamifer rozător omnivor din familia muridelor , mai mare decât șoarecele , cu coada lungă acoperită cu solzi în formă de inele , care trăiește în jurul locuințelor , hambarelor , depozitelor etc . , provocând mari stricăciuni ; guzgan ( Rattus

 

ȚIPAR

ȚIPÁR , țipari , s . m . Pește de apă dulce stătătoare , cu corpul lung și subțire , aproape cilindric , acoperit cu solzi mărunți și cu un strat de mucus , cu mustăți la gură , întrebuințat mai mult ca nadă ; chișcar ( Misgurnus fossilis ) . - Et . nec . Cf . %țipa%^

 

ANGHINARE

ANGHINÁRE s . f . Plantă erbacee medicinală cu tulpină subțire și dreaptă , cu frunze mari crestate , de culoare verde - albicioasă pe dos , cu flori roșii - violacee învelite în solzi cărnoși comestibili ( Cynara

 

ASPRETE

ASPRÉTE , aspreți , s . m . Pește cenușiu - brun , mic , acoperit cu solzi aspri și mărunți ( Romanichthys

 

BREABĂN

BREÁBĂN , brebeni , s . m . ( Bot . ; reg . ) 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu flori roșii reunite în raceme și cu rizom acoperit cu solzi ( Dentaria glandulosa ) . 2. Brebenel . 3. Nume dat mai multor specii de anemone . - Et .

 

BULB

BULB , bulbi , s . m . 1. Tulpină ( subterană ) a unor plante , alcătuită din frunze în formă de tunici sau solzi suprapuși ( în care se depun substanțe de rezervă ) , cu un înveliș membranos uscat . 2. ( În sintagmele ) Bulb pilos = partea terminală , umflată , a rădăcinii firului de păr . Bulb rahidian = segment interior al creierului , în forma unei umflături , situat între măduva spinării și protuberanța creierului . Bulbii ochilor = globii ochilor . Bulb aortic = dilatație a arterei aorte situată la ieșirea din inimă , existentă la pești și la batracieni . 3. Obiect , umflătură etc . care are forma unui bulb (

 

BULBIL

BULBÍL , bulbili , s . m . Lăstar mic cu frunzișoare ca niște solzi , care se formează pe tulpină sau lângă rădăcina unor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...