Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PROTEJAT, ACOPERI, PROTECȚIE, AUTOPROTEJA, CUIRASAT, PROTEJARE, ÎMBRĂCĂMINTE, ȘILD, ȘORȚ, ȘTIMĂ ... Mai multe din DEX...

PROTEJA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PROTEJÁ, protejez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) apăra de acțiuni dăunătoare, de un pericol; a (se) păzi, a (se) feri. 2. Tranz. A ocroti, a sprijini, a ajuta pe cineva, înlesnindu-i reușita prin recomandări, sprijin material sau moral etc. ** A favoriza, a părtini; a încuraja. [Var.: (înv.) protége vb. III] - Din fr. protéger, lat. protegere.

Sursa : DEX '98

 

PROTEJÁ vb. 1. v. ajuta. 2. v. apăra. 3. a favoriza, (înv.) a prii. ( iubim până ce Amor ne va \~.) 4. v. părtini.

Sursa : sinonime

 

protejá vb., ind. prez. 1 sg. protejéz, 3 sg. și pl. protejeáză, 1 pl. protejăm; conj. prez. 3 sg. și pl. protejéze; ger. protejând

Sursa : ortografic

 

A PROTEJ//Á \~éz tranz. 1) (ființe, lucruri) A avea în pază; a lua sub ocrotire; a ocroti; a supraveghea; a veghea; a păzi; a apăra. 2) (persoane) A susține în mod abuziv, acordând protecție (adesea nemotivat și în detrimentul altora); a avantaja; a privilegia; a părtini; a favoriza. /protéger, lat. protegere

Sursa : NODEX

 

PROTEJÁ vb. I. tr. 1. A apăra, a păzi, a feri, a ocroti (de un pericol). 2. A ajuta, a sprijini; a favoriza, a părtini. [< fr. protéger, cf. lat. protegere].

Sursa : neologisme

 

PROTEJÁ vb. I. tr., refl. a (se) apăra de acțiuni vătămătoare, de un pericol, a (se) feri. II. tr. a ajuta, a sprijini; a favoriza, a părtini. (< fr. protéger, lat. protegere)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPROTEJA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruPROTEJA.

Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor

Ion Luca Caragiale - Lanţul slăbiciunilor Lanțul slăbiciunilor de Ion Luca Caragiale 1901 Am și eu o slăbiciune și eu sunt om! dorințele grațioasei mele prietene domnișoara Mari Popescu sunt pentru mine porunci, la cari mă supun cu atât mai bucuros cu cît văd că prietena mea nu abuzează niciodată de influența nemărginită ce știe bine că exercită asupră-mi... De astă dată, ce mare lucru-mi cere? "Stimate amice, Știu ce prieten ești cu profesorul Costică Ionescu și cât nu e în stare să-ți refuze o rugăminte. Mă-ndatorezi până-n suflet dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia lui - o familie dintre cele mai bune - și pentru mine o mare mâhnire. Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă, Mari Popescu." A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el o slăbiciune, și el e om! ține la mine și nu e în stare să ...

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

... Cum spusei, cucoana a venit să mă roage să merg la văru-său, bărbatul cel sus-pus, să-l rog a proteja pe băiatul ei, care de șase luni s-a întors din străinătate cu diploma de doctor în drept și... nu poate căpăta o ...

 

Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință

Grigore Alexandrescu - O profesiune de credinţă O profesiune de credință de Grigore Alexandrescu Domnilor alegători, mă rog să fiu ascultat, Și după ce m-ăți citi mă rog să fiu deputat. Căci am cuvinte să crez că la Divanul ad-hoc, Bine lumei o să fac și rol nobil o se joc,         După cum puteți vedea         Din mărturisirea mea. Încă pînă-a nu mă naște, eu am fost patriot mare,         Și după ce m-am născut Pentru ale noastre drepturi m-am luptat fără-ncetare         Pînă într-acest minut. Cunoscînd că într-o țară fericirea generală Se compune totdeauna din acea particulară, Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare, Am îmbogățit eu statul, cumparînd-mi moșioare, Iar guvernul, ce văzuse vrednicia și talentul, Îmi da ranguri pe tot anul, siluind Regulamentul, Pe cînd mulți păcătoși alții, lipsiți de capacitate, Servind țării din pruncie stau cu buzele umflate. Apoi cînd streine armii țara noastră ocupară, De la cine înlesnire întru toate ele-aflară? Cine pentru zece care a făcut ades cinci sute, Numai ca să nu se-ntîmple s-auz vorbe neplăcute? Cînd era în lipsă țara, subt a mea isprăvnicie, Am ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji şi români Liberalii engleji și români de Ion Luca Caragiale Cartea albastră, pe care a publicat-o zilele acestea guvernul englezesc, deși cuprinde numai și numai documente privitoare la cestiunea afgană, are destulă importanță prin armele ce procură atât adversarilor cât și partizanilor guvernului cârmuit de lord Beaconsfield, pentru viitoarea luptă parlamentară. În privința depeșei, ce de curând lord Cranbroock, actualul ministru al Indiei, a trimis lordului Lytton, vice-regele Indiei, controversa există chiar acum. Acea depeșă cuprindea, după cum se știe, o expunere a politicii urmate de precedentul guvern în privința emirului din Cabul, și arăta în ce și pentru ce ministerul actual a adoptat o linie de purtare deosebită. Blamul implicit aruncat prin acest însemnat document asupra administrației d-lui Gladstone, nu se putea să nu provoace reclamații din partea membrilor acelor administrații. În deosebi ducele d'Argyll, care fusese secretar de stat la departamentul Indiei pe acea vreme, trebuia să se crează atins. În adevăr, el a și protestat cu putere și cu mult necaz prin coloanele ziarului Daily News. Depeșa lordului Cranbroock, după părerea ducelui d'Argyll, dă seama despre ...

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

... nouă îmi pare evaluarea lui Maiorescu, în această atât de îngrijită scriere: egal de drept ni se arată felul oarecum abuziv de a proteja, pe care criticul îl aplică poetului, dar și speciala, aproape unica, înțelegere a superior cultivatului Maiorescu pentru gânditorul Eminescu. De Maiorescu singur, Eminescu ...

 

Ion Luca Caragiale - Începem

Ion Luca Caragiale - Începem Începem de Ion Luca Caragiale SCENA I DIRECTORUL — REGIZORUL PROFESORUL COMPANIA ARTIȘTILOR SUFLORUL apoi FRIZERUL (La ridicarea cortinei, forfoteala oamenilor de serviciu. Directorul intră pe o parte; regizorul pe alta) DIRECTORUL (agitat) Nu și-a terminat conferința d. profesor? REGIZORUL Aș!... are încă un teanc de note. DIRECTORUL Ne-am găsit beleaua cu d. profesor! REGIZORUL D-ta l-ai chemat să facă artiștilor o conferință despre piesa cu care debutăm. DIRECTORUL Ce era să fac, dragă... Dacă se vâră. (oftând.) Ei! tu ești tânăr... nu cunoști încă speța asta: Epitropii și ctitorii intelectualității române... (se uită la ceas.) Iacă, mai avem o jumătate de ceas, și nu e nimic așezat, nimeni nu-i gata. UN SECRETAR (intră cu o tavă plină de scrisori) DIRECTORUL (către secretar) Bine dragă! am eu acuma vreme de corespondență? Lasă-mă-n pace... SECRETARUL Nu se poate, d-le director, vă rog: măcar câteva... urgente... așteaptă răspuns la moment, sunt de la persoane foarte importante. DIRECTORUL A? SECRETARUL (dându-i o scrisoare) De la un domn senator, (alta) de la un domn deputat, (alta) de la un domn secretar general, (alta) de la o ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Libertății

... Divinul foc, și renăscută prin el să se înnobileze, A vrut să-i crească multe puterea și, ajutat doar de Minerva, ce-l proteja, știindu-i vrerea, necum să-i potolească verva, Prin gând, pe om să îl îndrume să poată să-și perfecționeze inteligența dată-n lume și ...

 

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice

... În cazarma lor din Dealul Spirii, tunarii îmbrăcau tunurile în paie, pentru ca, despre ziuă, să poată merge în dosul palatului spre a proteja operația conspiratorilor, fără să tulbure liniștea nopții și să strice somnul pacinicilor mahalagii. Militarii își făceau datoria... da; dar nici civilii nu rămâneau mai prejos ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă iară nu în nume. Va fi oare publicul mai bine respectat în anul acesta decît în cel trecut? I se va da tot ce este în drept a cere după contract și dupe banii ce plătește? Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am studiat această chestiune din mai multe puncturi de vedere și am văzut că răul nu vine din lipsa de mijloace ...

 

Gheorghe Asachi - Voichița de Românie

Gheorghe Asachi - Voichiţa de Românie Voichița de Românie de Gheorghe Asachi Persoane Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei. Vlad, Domnul Muntenimei. Coste, spatar din Moldova. Voichița, fiia lui Vlad. Sabina, muma ei. Codrat, june sătean. Mina, mireasa lui. Parcalab, muntean. Caraiman, comișelul lui Ștefan. Osman Aga. Oșteni de ambele țări. Un sahastru. Scena urmează în Românie la anul 1474. Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 1.7 Scena VII 1.8 Scena VIII 1.9 Scena IX 2 Actul II 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV Actul I Scena I Reprezentează din năuntrul unei case rustice, la mijloc o masă, în giurul căria fetile cu Voichița și muma sa destramă peteala de nuntă. Hor de fete: Tu, mireasă, azi alege Acest aur lucitor, Care mâne va să lege Imeneul cu Amor, Ca viața ta să fie Senină, ...

 

Ion Luca Caragiale - Două loturi

Ion Luca Caragiale - Două loturi Două loturi de Ion Luca Caragiale Apărut în 1898 Asta e culmea!... culmea!... strigă d. Lefter, ștergându-și fruntea de sudoare, pe când madam Popescu, consoarta sa, caută fără preget în toate părțile... Nu e și nu e!... - Femeie, trebuie să fie-n casă... Dracu n-a venit să le ia!... Dar ce au pierdut? ce caută? Caută două bilete de loterie, cu care d. Lefter Popescu a câștigat. Însă oricine mă poate întreba: - Bine, dacă a pierdut biletele, de unde știe d. Lefter de câștig? - E lucru simplu. Biletele le-a fost cumpărat cu bani împrumutați, ca de cabulă, de la d. căpitan Pandele, fiindcă îi spuseseră mulți, când se tot plângea că n-are noroc la joc, să-ncerce a juca cu bani de-mprumut... Și a făcut învoială, pe onoare, față cu martori, să dea din câștig, dacă s-o întâmpla, zece la sută căpitanului. Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist: - Ți-ai găsit! eu și noroc! Dar d. căpitan Pandele, mai optimist: - De unde știi dumneata norocul meu? Ș- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPROTEJA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentruPROTEJA.

PROTEJAT

... substantivat ) 1. Care se bucură de protecția cuiva ; ocrotit , apărat , păzit ; favorizat . 2. ( Despre sisteme tehnice , instalații etc . ) Înzestrat cu un sistem de protecție . - V. proteja

 

ACOPERI

... care să - l închidă , să - l astupe . 3. A aplica un strat de material pe suprafața unui obiect pentru a - l proteja , a - l face mai rezistent la uzură etc . 4. Tranz . ( Mil . ) A apăra , a proteja . A acoperi retragerea trupelor . 5. Tranz . A ascunde , a tăinui . 6. Tranz . A acoperi în intensitate un ...

 

PROTECȚIE

... PROTÉCȚIE , protecții , s . f . 1. Faptul de a proteja , de a ocroti , de a apăra ; ansamblu de măsuri care protejează ; persoană , instituție etc . care protejează ; dispozitiv , sistem tehnic etc . care ...

 

AUTOPROTEJA

... AUTOPROTEJÁ , autoprotejez , vb . I . Refl . A se proteja prin mijloace proprii . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + proteja

 

CUIRASAT

CUIRASÁT , - Ă , cuirasați , - te , s . n . , adj . 1. S . n . Navă de război de mare tonaj , protejată de o cuirasă și înarmată cu artilerie grea . 2. Adj . ( Despre nave de război ) Protejat de o cuirasă și înarmat cu artilerie grea . [ Pr . : cu - i - . - Var . : chiurasát s .

 

PROTEJARE

... PROTEJÁRE , protejări , s . f . Acțiunea de a ( se ) proteja și rezultatul ei ; ocrotire , apărare ; favorizare . - V. proteja

 

ÎMBRĂCĂMINTE

... etc . 3. Strat de material cu care se acoperă o piesă sau o construcție pentru a o izola , pentru a o proteja

 

ȘILD

... Mică placă de metal sau de material plastic care se fixează în dreptul mânerelor și broaștelor la uși , ferestre , sertare etc . pentru a proteja

 

ȘORȚ

... șorțuri , s . n . 1. Obiect de îmbrăcăminte pe care îl poartă dinainte , peste haine , femeile , muncitorii etc . în timpul lucrului , pentru a - și proteja îmbrăcămintea . 2. Obiect de îmbrăcăminte ( cu mâneci ) care face parte din uniforma școlarilor și care se poartă peste haine . 3. ( În portul popular femeiesc ) Țesătură ...

 

ȘTIMĂ

ȘTÍMĂ^2 , știme , s . f . Partea care revine fiecăruia dintre interpreții unei bucăți muzicale și care se extrage , separat , din partitura generală . ȘTÍMĂ^1 , știme , s . f . Personaj din mitologia populară , imaginat ca o femeie care protejează apele , pădurile , comorile

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...