Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RĂS-, CEL, NEUTRU, PARA, PESTE, ACEST, AMBIGEN, AUTO, DIFERIT, ETEROGEN ... Mai multe din DEX...

SUBSTANTIV - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SUBSTANTÍV, (1) substantive, s.n., (2) substantivi, adj. 1. S.n. Parte de vorbire care denumeşte lucruri, ființe sau noțiuni abstracte și care se modifică, în cele mai multe limbi, după număr și caz. 2. Adj. (În sintagma) Colorant substantiv = colorant care vopseşte fibrele fără ajutorul mordanților; colorant direct. - Din fr. substantif, lat. substantivus.

Sursa : DEX '98

 

SUBSTANTÍV^2, substantivi, adj.m. (În expr.) Colorant substantiv = Colorant care vopseşte fibrele fără ajutorul mordanților. - Fr. substantif (lat. lit. substantivus).

Sursa : DLRM

 

SUBSTANTÍV s. (GRAM.) nume.

Sursa : sinonime

 

substantív adj. m., pl. substantívi

Sursa : ortografic

 

substantív s. n., pl. substantíve

Sursa : ortografic

 

SUBSTANTÍV \~e n. lingv. Parte de vorbire care cuprinde cuvinte ce denumesc obiecte (ființe, lucruri, stări, fenomene etc.). [Sil. sub-stan-] /<lat. substantivum, fr. substantif

Sursa : NODEX

 

SUBSTANTÍV adj.m. Colorant substantiv = materie colorantă care vopseşte direct fibrele textile, în special cele vegetale, fără ajutorul mordanților. // s.n. (Gram.) Parte de vorbire flexibilă care denumeşte ființe, lucruri, noțiuni abstracte etc. [Cf. lat. substantivus, fr. substantif].

Sursa : neologisme

 

SUBSTANTÍV I. s. n. parte de vorbire flexibilă care denumeşte ființe, lucruri, noțiuni abstracte etc. II. adj. colorant ~ = materie colorantă care vopseşte direct fibrele textile (vegetale), fără ajutorul mordanților. (< fr. substantif, lat. substantivum)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSUBSTANTIV

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruSUBSTANTIV.

Ion Luca Caragiale - Țal!...

... Ion Luca Caragiale - Ţal!... Țal!... de Ion Luca Caragiale Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte de-mpământenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen si se citea țal’n. Foarte des se ... A nu se mânca mult rahat! D. profesor, pedagog învățat, este nu numai infinitiv, este categoric imperativ. Atâta destul despre imperativ! să ne întoarcem la substantiv, de unde am pornit. Vom citi, la vreme, în Dicționarul Academiei Române, când va apărea: Țal — substantiv comun, de genul masculin pentru amândouă sexurile — impiegat comercial sau impiegată comercială; persoană-însărcinată într-un local public de consumațiune cu încasarea plăților de ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Ion Creangă - Popa Duhu

Ion Creangă - Popa Duhu Popa Duhu de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 8, 1 noiembrie 1881 Cine-a întâlnit vrodată în calea sa un popă, îmbrăcat cu straie sărăcuțe, scurt la stat, smolit la față, cu capul pleș, mergând cu pas rar, încet și gânditor, răspunzând îndesat "sluga dumitale" cui nu-l trecea cu vederea, căscând cu zgomot când nu-și găsea omul cu care să stea de vorbă, făcând lungi popasuri prin aleiele ascunse ale grădinilor publice din Iași, câte cu o carte în mână, tresărind la cântecul păserelelor și oprindu-se cu mirare lângă moșinoaiele de furnici, pe care le numea el "republici înțelepte", dezmerdând iarba și florile câmpului, icoane ale vieții omenești, pe care le uda câte c-o lacrimă fierbinte din ochii săi și apoi, cuprins de foame și obosit de osteneală și gândire, își lua cătinel drumul spre gazdă, unde-l aștepta sărăcia cu masa întinsă. Acesta era părintele Isaia Duhu, născut în satul Cogeasca-Veche din județul Iași. Patru păreți străini, afumați și îmbrăcați cu rogojini; teancuri de traftoloage grecești, latinești, bulgărești, franțuzești, rusești și românești, pline de painjeni și aruncate în neregulă prin cele unghere, ...

 

Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română

Titu Maiorescu - În contra direcţiei de astăzi în cultura română În contra direcției de astăzi în cultura română de Titu Maiorescu 1868 Convorbirile literare au publicat un șir de cercetări critice asupra lucrărilor mai însemnate prin care s-a caracterizat cultura română în timpul din urmă, asupra poeziei de salon și poeziei populare, asupra etimologismului d-lui Cipariu și Lepturalului d-lui Pumnul, asupra dreptului public al românilor după școala Barnuțiu și asupra limbei române în jurnalele din Austria. Aceste critice nu au rămas fără răspuns; însă toate răspunsurile, după obiceiul introdus la noi, erau pline de personalități, așa încât, din respect pentru publicitate, au trebuit să fie trecute sub tăcere. Căci ce are a face în asemenea discuții persoana scriitorului! O excepție se poate admite numai în privința ultimului răspuns al Transilvaniei, fiindcă unele observări din el dau ocazie de a caracteriza întreaga cultură română din ziua de astăzi și, prin urmare, merită să fie relevate. Afară de aceasta, Transilvania este organul public al Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român, redactat de din cei mai cunoscuți bărbați ai noștri, de d. Bariț, și, întrucât reprezintă astfel floarea dezvoltării intelectuale din Ardeal, ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

... numaidecât un plan pentru formarea unui oraș cu toate comoditățile... necesare." Nu credem ca epitetul necesar să se acorde mai bine pe lângă un alt substantiv. Apoi s-au făcut otele, între care otelul Caraiman, „...care se deosebește atât prin pozițiunea, stilul construcțiunii cum și al comodității..." Că e ...

 

Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"

Titu Maiorescu - Beţia de cuvinte în "Revista Contimporană" Beția de cuvinte în „Revista Contimporanăâ€� de Titu Maiorescu 1873 Darwin ne spune că multe soiuri de maimuțe au aplecare spre băutura ceaiului, a cafelei și a spirtuoaselor; „ele sunt în stare, zice el, să fumeze și tutun cu multă plăcere, precum însumi am văzut. Brehm povestește că locuitorii din Africa de miazănoapte prind pavianii cei sălbatici punându-le la locurile unde se adună vase pline cu bere, de care se îmbată. El a văzut mai multe maimuțe în această stare și ne dă o descriere foarte hazlie despre purtarea lor și despre grimasele ciudate ce le făceau. A doua zi erau foarte rău dispuse și mahmure, de durere își țineau capul cu amândouă mâinile și înfățișau o privire din cele mai duioase. Dacă li se oferea bere sau vin, se depărtau cu dezgust, dar le plăcea mult zama de lămâie. O maimuță americană, un ateles, după ce se îmbătase o dată cu rachiu, n-a mai vrut să-l mai bea și a fost, prin urmare, mai cuminte decât mulți oameni“ (Ch. Darwin, Descendența omului ...

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ­? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ­ de când eÅ­ începusem a studiĂ  și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popĂ³relor balcanice. În studiul meÅ­ «Strat și substrat», eÅ­ am obținut douÄ• soluțiunÄ­ capitale: 1°. În secolul VII maÄ­ existaÅ­ încă la Sud de Dunăre douÄ• elemente latine compacte: Meso-românÄ­ în Bulgaria actuală, și Illiro-românÄ­ în Serbia, maÄ­ ales în Dalmația, pe carÄ­ însă Ä­-aÅ­ slavisat apoÄ­ cu încetul Bulgarii de o parte și Serbii de cea-laltă; 2°. AșĂ  numiții Macedo-românÄ­ și Istriano-româniÄ­ de astădzÄ­ sunt Daco-românÄ­, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ­, de unde tot atunci alțÄ­ Daco-românÄ­ s'aÅ­ adăpostit în Moravia și s'aÅ­ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ­, peremptorie după mine, vor maÄ­ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ­: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ­ și Pannono-româniÄ­?» Acuma însă ...

 

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

Titu Maiorescu - Direcţia nouă în poezia şi proza română Direcția nouă în poezia și proza română de Titu Maiorescu 1872 I - Poezia Alecsandri, Eminescu, Bodnărescu, Matilda Cugler, Șerbănescu, Petrino' Sunt întrebări care în starea normală a unei societăți nu există, dar care, o dată născute, se impun atenției tutulor și cer neapărat un răspuns de la cei ce se gândesc la interesele publice. Va avea România un viitor? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina culturei? Căci cultura e o sarcină care cere și consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei națiuni. Va putea să pășească în lucrare pașnică pe aceeaș cale pe care civilizația apuseană a adus atâta bine omenirii? O parte a răspunsului atârnă de la direcția spiritelor din societatea de astăzi, direcție a cărei manifestare este literatura în înțelesul cel mai larg al cuvântului. Pe când în lumea noastră politică neliniștea a ajuns la culme și totul pare întunecat în confuzia unor tendințe lipsite de princip, se dezvoltă, alăturea cu acele mișcări nesănătoase, o literatură încă jună și, în parte, încă nerecunoscută, dar care, ...

 

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 Note I Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români. A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o ...

 

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil

... operații care au a face cu gâtul și care la un moment oarecare trebuie negreșit să procure pacientului o gâdilire destul de stranie. Substantiv: gâde — verb: a gâdili. Așa să fie?... Nu știm, dar să nu pierdem sperarea că vom vedea această ingenioasă etimologie publicată într ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSUBSTANTIV

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 139 pentruSUBSTANTIV.

RĂS-

RĂS - - ( Înaintea vocalelor și a consoanelor sonore , în forma răz - ) Element de compunere care : 1. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă o împrăștiere , o repetare sau o intensificare a acțiunii exprimate de verbul simplu ; b ) formează , de la adjective , derivate care exprimă intensificarea însușirii exprimate de adjectivul simplu ; c ) ( rar ) formează , de la substantive , derivate care exprimă ideea de intensitate în raport cu substantivul simplu ; d ) formează , de la substantive denumind grade de rudenie , derivate care indică generații depărtate ; e ) formează , de la adverbe de timp , derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu ; 2. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche ; b ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea modificării ( în sens negativ ) a situației dinainte ; 3. formează , de la verbe , substantive și adjective , derivate cu sensul mai depărtat de cel al cuvântului simplu . [ Var . :

 

CEL

... află mai departe , în spațiu sau în timp , de vorbitor ) . Ia în brațe cea căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv nume de persoană , nearticulat ) Fruntea ta cea lată . Ștefan cel Mare . 2. ( Precedă un numeral ordinal sau cardinal ) Cele trei fete . Cel de - al treilea ...

 

NEUTRU

... stilistică . 3. ( Gram . ; în sintagmele ) Gen neutru ( și substantivat , n . ) = formă a unor părți de vorbire ( substantivul , adjectivul etc . ) atribuită numelor de lucruri . Substantiv neutru ( și substantivat , n . ) = substantiv de genul neutru . Vocală neutră = vocală medială . 4. ( Chim . ) Care nu are nici caracter acid , nici caracter bazic ; neutral ( 3 ) . 5. ( Fiz . ) Care nu are ...

 

PARA

PARÁ^4 , parez , vb . I . Tranz . A evita printr - o contralovitură o lovitură a adversarului la duel , la scrimă etc . PARÁ^3 , parale , s . f . 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr - un leu vechi ; mică monedă turcească de argint care a circulat și în țările românești ; ( astăzi ) ban de valoare mică . 2. ( Fam . ; la pl . ) Bani ; p . ext . avere . PARA ^2 - Element de compunere care înseamnă " apără " , " contra " și servește la formarea unor substantive . PARA ^1 - Element de compunere care înseamnă : a ) " foarte " , " tare " , " puternic " și servește la formarea unor adjective și a unor substantive ; b ) ( depr . ) " mult " , " prea numeros " și servește la formarea unor substantive folosite la

 

PESTE

PÉSTE prep . ( Semnifică ideea de suprapunere , de aplicare etc . , directă sau mediată , prin extensiune ) I. ( Introduce complemente circumstanțiale de loc ) 1. ( In legătură cu verbe de mișcare , arată că un obiect se așază , se aplică sau cade deasupra altuia ) Ploaia cade peste noi . 2. ( În legătură cu substantive care arată suprafața , întinderea ) Pe tot cuprinsul ; de - a lungul . Alerga peste câmpuri . 3. Deasupra . Se apleacă peste el . 4. Pe deasupra ; dincolo de . . . Sare peste gard . II. ( Introduce complemente circumstanțiale de timp ) 1. ( În legătură cu substantive însoțite de numerale , adverbe sau pronume și adjective nehotărâte ) După . . . Peste un ceas . 2. ( În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative ) În timpul , în cursul . Peste zi lucrează . 3. Mai mult decât . . . A întârziat peste două ceasuri . III. ( Introduce complemente circumstațiale de mod ) 1. ( Așezat între două cuvinte identice , exprimă ideea de superlativ ) Pune întrebări peste întrebări . 2. ( În legătură cu numerale , arată depășirea unei cantități ) Mai mult decât . Peste o mie de oameni . IV. ( Introduce complemente indirecte ) Asupra . S - a făcut stăpână peste toate . - Pre ( = pe ) +

 

ACEST

ACÉST , ACEÁSTĂ , acești , aceste , adj . dem . ( antepus ) 1. ( Arată că ființa , lucrul etc . desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape , în spațiu sau timp , de vorbitor ) Acest deal . Această casă . 2. ( În legătură cu substantive care arată momentul , răstimpul , epoca în care se petrece o acțiune ) Care este în curs ; curent , prezent ( sau dintr - un viitor apropiat ) . Anul acesta . [ Gen . - dat . sg . : acestui , acestei , gen . - dat . pl . :

 

AMBIGEN

... AMBIGÉN , - Ă , ambigeni , - e , adj . Genul ambigen ( Gram . ; rar , în sintagmele ) ( și substantivat , n . ) = genul neutru . Substantiv ambigen = substantiv

 

AUTO

AUTO ^2 1. S . n . ( Fam . ) Automobil . 2. Element de compunere însemnând " automobil " , " automat " și care servește la formarea unor substantive . 3. Adj . invar . Care se efectuează cu ajutorul unui automobil , care privește automobilele . [ Pr . : a - u - ] AUTO ^1 - Element de compunere însemnând " de la sine " , " prin mijloace proprii " și care servește la formarea unor substantive , adjective și verbe . [ Pr . : a -

 

DIFERIT

DIFERÍT , - Ă , diferiți , - te , adj . 1. ( Urmează după substantivul pe care îl determină ) Care diferă , care se deosebește ( de cineva sau de ceva ) , care nu este asemănător ( cu cineva sau cu ceva ) ; deosebit . 2. ( La pl . ; precedă substantivul pe care îl determină ) Fel de fel de . . . , tot felul de . . . ; variați , diverși ,

 

ETEROGEN

... ETEROGÉN , - Ă , eterogeni , - e , adj . 1. ( Despre elementele unui întreg ) Diferit , felurit , deosebit ; ( despre un întreg ) compus din elemente diferite . 2. ( Înv . ; în sintagma ) Substantiv eterogen = substantiv

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...