Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STRAȘNIC, ABSOLUT, ARHI-, BRAVISSIMO, CEL, FOARTE, HĂT, MAI, PESTE, SUPRA ... Mai multe din DEX...

SUPERLATIV - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SUPERLATÍV, -Ă, superlativi, -e, adj. (Despre calificative) Care exprimă o calitate în gradul cel mai înalt. * Gradul superlativ (și substantivat, n.) = grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată însușirea exprimată este la un grad foarte înalt sau la gradul cel mai înalt ori cel mai scăzut în comparație cu altele de aceeași natură. - Din fr. superlatif, lat. superlativus.

Sursa : DEX '98

 

superlatív adj. m., pl. superlatívi; f. sg. superlatívă, pl. superlatíve

Sursa : ortografic

 

superlatív (lingv.) s. n., pl. superlatíve

Sursa : ortografic

 

SUPERLATÍV^1 \~e n. Calificativ exagerat, hiperbolic. /superlatif, lat. superlativus

Sursa : NODEX

 

SUPERLATÍV^2 \~ă (\~i, \~e) (despre aprecieri sau calificative) Care este deosebit de favorabil. * (Grad) \~ categorie gramaticală care exprimă gradul cel mai înalt al unei calități. /superlatif, lat. superlativus

Sursa : NODEX

 

SUPERLATÍV, -Ă adj. Care arată, exprimă o calitate aflată în cel mai înalt grad. ** Grad superlativ (și s.n.) = grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată o însușire este în gradul cel mai înalt sau la un grad foarte înalt în comparație cu altele. [Cf. lat. superlativus, fr. superlatif].

Sursa : neologisme

 

SUPERLATÍV, -Ă adj. care exprimă o calitate în cel mai înalt grad. o (gram.) grad ~ (și s. n.) = grad de comparație al adjectivului și al adverbului prin care se arată o însușire există în cea mai înaltă măsură. (< fr. superlatif, lat. superlativus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSUPERLATIV

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruSUPERLATIV.

George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice

... a trăi, de nu la tine, Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine? Cardinale - acuzative, virgulă și period, Două puncte - adversative strict coordonate-n mod Și superlativ prezinte derivat din vocative, Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive, Declinări adverbiale negative-n absolut Cu perfecte - adversative sufixate-n atribut, Relativ invers compuse prin ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski

... E vorba de “Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonskiâ€�. Excelsior… Iată un comparativ care a iritat de multe ori în mod superlativ pozitiva mea persoană. Am avut săpunul Excelsior; savantul meu amic, tânărul profesor de istorie la Facultatea de litere, d. Neculai Iorga, un alt Pic de ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

... de-acu vă las. - Dar de ce te grăbești, coane Iancule?... de ce nu mai stai oleacă, olecuță? Olecuță! diminutivul acesta îmi pare un categoric superlativ. Tineri politicoși! nu-mi ascund pălăria, nici umbrela, nu-mi fac nici o violență... Mă lasă să plec... E și vremea. În față, la Mitropolie ...

 

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi Delicate lucruri vechi de Paul Zarifopol Notă despre romanul domnului Ibrăileanu [1] Un fin studiu moldovenesc, alcătuit din nuanțe savant șterse. Ni se arată întâmplările curioase ale unor suflete ce au fost și care, cât au fost, stăteau învăluite sub rafinate țesuturi de susceptibilitate, orgoliu, dominare de sine, discreție și politețe. Am numit curioase întâmplările acelor suflete: cuvântul l-am luat din însăși cartea dlui Ibrăileanu. Când, la despărțirea finală, femeia întreabă pe adoratorul care, cu nici un chip, nu a vrut să i se mărturisească de ce natură e sentimentul lui pentru ea, bărbatul răspunde: e un sentiment foarte curios. Femeia încheie, firește, aproape ofensată: Adică bun de pus la muzeu. Adevărat, jurnalul doctorului Emil Codrescu dă impresia delicată a unui capitol de arheologie sufletească. De optzeci de ani viața societății românești curge în prestissimo. Totul în ea se învechește cu o iuțeală straniu distrugătoare de valori. Iar Moldova a rămas până azi, poate numai până ieri, provincia conservării elegante. Sfioasele umbre ce joacă în romanul acesta ne apar desigur familiare nouă, moldovenilor; ne apar însă ca amintiri de demult, tot așa cum de demult ne sună ...

 

Ion Luca Caragiale - Începem

Ion Luca Caragiale - Începem Începem de Ion Luca Caragiale SCENA I DIRECTORUL — REGIZORUL PROFESORUL COMPANIA ARTIȘTILOR SUFLORUL apoi FRIZERUL (La ridicarea cortinei, forfoteala oamenilor de serviciu. Directorul intră pe o parte; regizorul pe alta) DIRECTORUL (agitat) Nu și-a terminat conferința d. profesor? REGIZORUL Aș!... are încă un teanc de note. DIRECTORUL Ne-am găsit beleaua cu d. profesor! REGIZORUL D-ta l-ai chemat să facă artiștilor o conferință despre piesa cu care debutăm. DIRECTORUL Ce era să fac, dragă... Dacă se vâră. (oftând.) Ei! tu ești tânăr... nu cunoști încă speța asta: Epitropii și ctitorii intelectualității române... (se uită la ceas.) Iacă, mai avem o jumătate de ceas, și nu e nimic așezat, nimeni nu-i gata. UN SECRETAR (intră cu o tavă plină de scrisori) DIRECTORUL (către secretar) Bine dragă! am eu acuma vreme de corespondență? Lasă-mă-n pace... SECRETARUL Nu se poate, d-le director, vă rog: măcar câteva... urgente... așteaptă răspuns la moment, sunt de la persoane foarte importante. DIRECTORUL A? SECRETARUL (dându-i o scrisoare) De la un domn senator, (alta) de la un domn deputat, (alta) de la un domn secretar general, (alta) de la o ...

 

Ion Luca Caragiale - Art. 214

Ion Luca Caragiale - Art. 214 Art. 214 de Ion Luca Caragiale 1901 I Un biurou de avocat. Ora 9 dimineața. Avocatul, un licențiat începător, stă la biuroul său, studiind niște hârtii. O cocoană intră urmată de un tânăr. Cocoana este îmbrăcată, cum purtau înainte vreme mahalagioaicele, cu barej havai legată la cap, rochie și pieptar de lână de aceeași coloare, și un tărtănaș conabiu, făcut cu iglița; în mâni, mănuși de imitație de mătase fără dește. E o femeie de vreo cinzeci de ani destul de bine ținută; cam prea dreasă la obraz; sprâncenele ca niște lipitori; dinții cam negriți de ristic și de tutun; foarte veselă și vioaie, vorbește și gesticulează degajat, chiar cu multă volubilitate și cu o figură plină de expresie. Tânărul are aerul unui impiegat de minister; redingotă de camgarn la trei butoni, cravată strigătoare, pantaloni de coloarea oului de rață leșească și pălărie cilindru. El urmează cu încredere pe femeie, care intră cu pasul hotărât. Cocoana: Las' că-i spui eu tot lu' domnu avucatu. (Înaintează spre biurou.) Bonjur... Mă recomand Tarsița Popeasca, văduva lu' priotul Sava de la Caimata, care a dărămat-o Pache, când a făcut bulivardu ăl ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul şi forţele Anatolida sau Omul și forțele de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I. Empireul și Tohu-Bohu 2 II. Imnul creațiunii 2.1 I. Lumina 2.2 II. Firmamentul 2.3 III. Apele 2.4 IV. Astrele 2.5 V. Peștii și păsările 2.6 VI. Animalele pământului 2.7 VII 3 III. Viața sau androginul 3.1 I 3.2 II 3.3 III 3.4 IV 3.5 V 3.6 VI 4 IV. Arborul științei 4.1 I 4.2 II 4.3 III 4.4 IV 4.5 VIII 4.6 IX 4.7 X 5 V. Moartea sau frații 5.1 I 5.2 II 5.3 III 5.4 IV I. Empireul și Tohu-Bohu Înalt, mai sus de ceruri, la locul nemuririi, În sfânta atmosferă luminii celei vii, De unde-emană viața; și râul fericirii Adapă, răcorește cereștile câmpii, Și spiritul agapei burează ambrozie Și-nmărgărită câmpii eternei beatituți, Spre-a crește-haritatea, angelica tărie Din care purced pacea, divinele virtuți; Pe muntele de aur, în stânci de adamante, Cu pulbere de stele, verzit de imortali, Umbrit de cedri-eterii, florat de amarante ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSUPERLATIV

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruSUPERLATIV.

STRAȘNIC

... STRÁȘNIC , - Ă , strașnici , - ce , adj . , adv . , s . m . I. Adj . ( Exprimă ideea de superlativ ) 1. Foarte bun , minunat ; foarte mare ; foarte puternic ; extraordinar , nemaipomenit . 2. Îngrozitor , înfiorător , înspăimântător ; grozav , cumplit , teribil . II. Adv . 1. ( Foarte ) tare , ( tare ) mult , teribil ...

 

ABSOLUT

ABSOLÚT , - Ă , absoluți , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. Care este independent de orice condiții si relații , care nu este supus nici unei restricții , care nu are limite ; necondiționat , perfect , desăvârșit . 2. ( Despre fenomene social - economice , în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă ) Considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare ; care se află pe treapta cea mai de sus . 3. ( Mat . ; despre mărimi ) A cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat . Valoare absolută = valoarea aritmetică a rădăcinii pătratului unei mărimi . 4. ( Lingv . ; în sintagma ) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat , dar subînțeles . II. Adv . ( Servește la formarea superlativului ) Cu totul , cu desăvârșire ; exact , întocmai , perfect . Argumentare absolut

 

ARHI-

... ARHI - - Element de compunere care servește la formarea unor substantive , cărora le dă sens de superioritate , și la formarea unor adjective , cărora le dă sens superlativ

 

BRAVISSIMO

BRAVÍSSIMO interj . ( Fam . și ir . ) Exclamație care exprimă o aprobare , o laudă , o apreciere superlativă ; excelent , foarte bine , extraordinar . - Var . ( după alte surse )

 

CEL

CEL , CEA , cei , cele , adj . dem . ( antepus ) , art . , adj . , pron . dem . I. Adj . dem . ( antepus ) ( Pop . ) ( Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe , în spațiu sau în timp , de vorbitor ) . Ia în brațe cea căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv nume de persoană , nearticulat ) Fruntea ta cea lată . Ștefan cel Mare . 2. ( Precedă un numeral ordinal sau cardinal ) Cele trei fete . Cel de - al treilea copac . 3. ( Urmat de " mai " formează superlativul relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ) Cel bogat . III. Pron . dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu sau timp , de vorbitor ) . Cel de dincolo . 2. Cel ce = care . [ Gen . - dat . sg . Celui , celei , gen . - dat . pl .

 

FOARTE

FOÁRTE adv . 1. ( Ca determinativ pe lângă un adjectiv sau un adverb ; ajută la formarea superlativului absolut ) Foarte frumos . Foarte bine . 2. ( Pop . ; ca determinativ pe lângă un verb și așezat înaintea lui ) Mult , tare . Prăjiturile foarte îi

 

HĂT

... HĂT adv . ( Reg . ; însoțește adjective , adverbe și locuțiuni adverbiale cu sens local sau temporal , dându - le valoare de superlativ

 

MAI

... lemn ) , care servesc la bătut , îndesat , nivelat etc . MAI ^1 adv . I. 1. ( Servește la formarea gradului comparativ ) Mai bun . 2. ( Servește la formarea gradului superlativ relativ ) Cel mai bun . II. ( Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat ) În parte , puțin , oarecum , într - o oarecare măsură , întrucâtva . Copii și mai cuminți , și ...

 

PESTE

... Mai mult decât . . . A întârziat peste două ceasuri . III. ( Introduce complemente circumstațiale de mod ) 1. ( Așezat între două cuvinte identice , exprimă ideea de superlativ ) Pune întrebări peste întrebări . 2. ( În legătură cu numerale , arată depășirea unei cantități ) Mai mult decât . Peste o mie de oameni . IV. ( Introduce complemente indirecte ...

 

SUPRA

... În notația bibliografică ) Deasupra , mai sus , înainte . [ Pr . : sú - ] - Cuv . lat . SUPRA ^1 - Element de compunere care înseamnă " deasupra " , " peste " sau care indică un sens superlativ