Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ZUGRĂVIRE, ZUGRĂVIT, PICTA, CARACTER, DESCRIE, EVOCA, LAPTE, PASTEL, PASTORAL, PICTAT, ROLĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ZUGRĂVI: ZUGRAVI.

 

ZUGRĂVI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereţii unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ** A desena. ** A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ** Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. - Din zugrav.

Sursa : DEX '98

 

ZUGRĂVÍ vb. 1. (pop.) a vopsi, (înv.) a zografisi. (A \~ camera.) 2. v. picta. 3. a contura, a înfățișa, a prezenta. (\~ sugestiv în tablou bucuria muncii.) 4. v. descrie.

Sursa : sinonime

 

ZUGRĂVÍ vb. v. desena.

Sursa : sinonime

 

zugrăví vb. (sil. -gră-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. zugrăveáscă

Sursa : ortografic

 

A ZUGRĂV//Í \~ésc 1. tranz. 1) (pereți) A acoperi cu un strat de apă de var sau de humă (și coloranți), iar uneori și cu desene care imită tapetul. 2) (tablouri, portrete, peisaje etc.) A reprezenta în imagini cu ajutorul pensulei și al culorilor; a picta. 3) A reprezenta sau a sugera prin desen; a desena. 4) (litere) A scrie caligrafic; a caligrafia. 5) (gânduri, sentimente, idei etc.) A prezenta prin cuvinte sau printr-un mijloc artistic; a exprima; a reflecta; a reda. 6) A face se zugrăvească; a desena; a contura; a profila. 2. intranz. A fi zugrav; a practica ocupația de zugrav. /Din zugrav

Sursa : NODEX

 

A SE ZUGRĂV//Í pers.3 se \~éște intranz. 1) A se închega în contururi precise; a căpăta forme distincte; a se profila; a se contura; a se desena; a se delimita. 2) (despre stări psihice) A căpăta manifestare exterioară; a se exterioriza. /Din zugrav

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruZUGRĂVI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 216 pentruZUGRĂVI.

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale

... nu sunt tipuri din „comedii de moravuriâ€�; dar nici eu nu vorbesc de opere, ci de personagii izolate. Intenția autorului de a zugrăvi mai mult caracterul sau sufletul decât moravurile mi-e indiferentă, întrucât nimeni nu poate determina cu siguranță proporția în care trebuie să se îmbine trăsăturile ...

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

... ne întîmpina cu un pas abia simțit. O umbră ghemuită, ca motanii negri ce-i vedeam întovărășind zînele rele în cărțile mele de povești, se zugrăvi pe parchet și un glas îndepărtat ca și cum ar fi venit printr-un zid, îngînă : — Am adus cheile. Și mănunchiul de chei, sunător ...

 

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Privind o stea terestră de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 267, 6 [19] dec. 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai gol, mai necunoscut se întinde rotundul pe care trăim. Acolo stînci de ghiață dăinuiesc de veacuri, ghețari uriași își ridică ascuțitele vîrfuri spre cer, eratice blocuri coboară dezrobite din cînd în cînd de soarele avar, ca să vie spre noi. Imensul albastru, ce înrămează ceea ce n-au putut încă să cuprindă valurile, e însemnat cu toate acestea de slabe cărări negre, de puncte de cerneală așezate unul lîngă altul, de un paianjeniș de fire încurcate, ce-și povestesc tovărășiile ce le-au legat oamenii, de nevoile ce au întins punți mișcătoare de ...

 

Dimitrie Anghel - Agora modernă

Dimitrie Anghel - Agora modernă Agora modernă de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 18, 18 feb, 1912, p. 142—143 Închipuiți-vă un vast local cu geamuri veșnic aburite, umpleți-l după metodul indicat de Carrière, faimosul pictor, cît veți putea cu mai mult fum ; după perdeaua aceasta albăstrie de vis, faceți să se miște cîteva zeci de capete, ale căror contururi abia se văd în jurul meselor ; alungați pe un cîmp verde cîteva bile de fildeș care se urmăresc la infinit, se caută, se ciocnesc și se despart, ca iarăși să se adune ; dați drumul unei grindeni de zaruri ; zugrăviți îndărătul unei estrade pline de sticle, de bucăți de zahăr, de torturi, o femeie plictisită, ale cărei picioare nu se văd niciodată și peste capul căreia negrul zbor de puncte mișcătoare ce-l fac muștele îi zugrăvesc o imprecisă aureolă ; aprindeți ici-colo flăcări albăstrii de rom ce se înalță, se despletesc și joacă pe marginea paharelor ca fantasticile focuri deasupra comorilor ; descleștați nenumărate guri care să caște făcînd găuri de umbră, să rîdă aprinzînd fulgere, să vocifereze aruncînd invective și apostrofe ; deschideți și fîlfăiți în aer aripi mari de jurnale ; alungați din urmă, în goană, o ...

 

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Făcătoare de minuni... de Ion Luca Caragiale Am cumpărat de la un anticar cu toptanul, pe câțiva gologani, un vraf de cărți vechi, toate desperecheate și hărtănite. Bănuiam că între atâtea mardale de tipar, avariate de câte și mai câte împrejurări, tot se găsește poate ceva interesant; asemenea, într-o ladă de gunoaie se-ntâmplă să găsim un crâmpei de sârmă, un nasture sau măcar cine știe ce lucru de nimic, care să mai poată fi-ntrebuințat la ocazie cu folos... Omule, nu desprețui lucrurile fie cât de nensemnate! Valoarea lor se măsoară cu nevoia ce ai de ele la un moment anume, și, uneori, nevoia rară de o clipă acordă un preț exorbitant la un lucru nesocotit cu desăvârșire în împrejurările comune ale vieții... Un ac cu gămălie... Ce valoare poate avea un biet ac cu gămălie?... Și totuși un ac cu gămălie poate salva onoarea tânărului gentleman care, în mijlocul unui bal high-life, se pomenește trădat de un nasture prea slab cusut tocmai acolo unde trebuia cusut mai trainic... Dar să lăsăm altora, mai preparați pentru aceasta, sarcina de a filosofa despre valoarea lucrurilor și nevoile oamenilor, și ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Dimitrie Anghel - Puteri ascunse

Dimitrie Anghel - Puteri ascunse Puteri ascunse de Dimitrie Anghel Publicată în Românul , [Arad], I, 1, [14] ian. 1911, p. 1—2. Ce lucru fragil e o femeie ! Cea mai mică oboseală îi înclină fruntea, cel mai ascuns fior îi zugrăvește cearcăne viorii sub ochi, o veste bună sau rea e de ajuns ca să-i ofilească rozele din obraji și să-i facă mînele palide. Și totuși, ce putere de rezistență au ele, cînd viața lor urmează o stea ce le arată calea. De cîte nebunii nu sînt în stare cînd iubesc, ce jertfe n-ar face pentru o ființă scumpă. Legănări de valuri au în mersul lor și mlădieri de creangă înflorită. Dar aceste nu-s decît o părere, o cochetărie poale, căci cînd bate furtuna, asemenea valului, ele undoiază ca să se ridice, deopotrivă ramului se înmlădiază ca să nu se frîngă. Liniștitul val ce cîntă cît e cerul senin talaz se preface în mînie, și vai de cel ce se joacă cu astfel de talazuri ; înflorita creangă ce presară flori cînd o mîngîie zefirul arc se poate preface sub încordarea durerii. Un singur cuvînt o rănește și o face potrivnică, o lacrimă numai și e de ...

 

Grigore Alexandrescu - Zugravul și portretul

... negru, te voi face alb; ești slab, te îngraș bine, Numai vezi de portret departe a te ține.“ Vorbind așa, mă zugrăvi, și daca al meu nume Jos la portret n-ar figura, nici un creștin pe lume N-ar putea crede că sînt eu, atît sînt ...

 

Mihai Eminescu - Ursitorile

Mihai Eminescu - Ursitorile Ursitorile de Mihai Eminescu Codru-i alb și frunza-i neagră. A lui mii de rămurele De zăpadă îi sunt grele, Vântul trece doar prin ele, Vântul rece și vro țarcă Scuturând le mai descarcă... Albă-i noaptea cea cu lună, De-n departe codrul sună, Lupi-n pâlcuri se adună. Suflă vântul, suflă-într-una, Câmp și cer mi le-mpreună. Te-apuc-o jale nebună, Jale lungă și întinsă, Ca și țara toată ninsă, Codri tremur ca o vargă Cât îi zarea ta de largă, Lupii peste culmi aleargă, Străbătând ninsorile, Pâlcuri zboară ciorile, De mai zici cu zicătoarea: Albă-i lumea, neagră-i cioara. În temei de codri deși Nu e pârtie să ieși, Nu-i cărare, nici răzor, Nici urmă de vânător. Vicolind, troienele Au umplut poienele, S-au lăsat pe crengi uscate, Peste frunze scuturate, Peste ape, peste toate. În pădurea nepătrunsă, O căscioară e ascunsă, Nu-i aproape sat, nici drum, Singurică, nu știi cum, Doar din horn îi iese fum... Cine-n casă o să-mi șadă, De nu-i pasă de zăpadă, Care cade ș-o să cadă Tot grămadă pe grămadă, De-ntrece gardu-n ...

 

Dimitrie Anghel - Fluturul morții

Dimitrie Anghel - Fluturul morţii Fluturul morții de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 9, sept. 1910, p. 403—408. E un amurg misterios de toamnă, și umbra urcată în negrii chiparoși coboară încet și se întinde pe drumuri. Zgomotele vii au amuțit și numai șoaptele au ființă, foșnete de ramuri, murmure de foi, țîrîituri pierdute... Și în cuprinsul acesta tăinuit ca o sihăstrie, acum cînd fluturii de ziuă și-au strîns aripele obosite și s-au strecurat în cuibul florilor ca să doarmă, numai miresmele și fluturii de noapte s-au trezit ca să rătăcească sub lună. Copiii o știu aceasta și, în așteptarea întîiului zbor, s-au așezat cu bunicul pe lespezile scărilor calde încă de focul soarelui de peste zi. De o parte și de alta a lespezilor, florile roze de leandru înduioșează întunericul și se leagănă în vîrful crenguțelor șterse de umbră, parcă ar pluti în aer. O mireasmă amară a umplut văzduhul o clipă și apoi vîntul s-a îndulcit cu un miros de trandafir, s-a împrăștiat, ca să vie iarăși tainic să cădelnițeze pe rînd toate miresmele. Și cînd luna, departe, în păinjenișul de ...

 

Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir

Vasile Alecsandri - Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh Cantemir Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir de Vasile Alecsandri În sfârșit, iată o carte bine alcătuită, bine tradusă și bine tipărită! o carte ce mulțumește mintea prin tablourile satirice și prin duhul filozofic care cuprinde; o carte ce încântă auzul prin armonia versurilor și prin bogăția stilului adevărat românesc; o carte ce desfătează vederea prin frumusețea formatului și a tiparului: Satirele prințutui Antioh Cantemir, traduse din rusește de d.d. A. Donici și C. Negruzzi și ieșite de curând la lumină la Cantora Foaiei sătești. Acele Satire care au făcut atât vuiet în Rusia cu un veac mai înainte și care au fost atât de mult prețuite și sprijinite de însăși împărăteasa Elisaveta Petrovna, căreia au fost dedicate; acele Satire care zugrăvesc atât de viu și lovesc atât de aspru relele năravuri... [1] , acele Satire care au dobândit autorului cinstitorul nume de Boileau al Nordului, trebuie să fie primite cu atât mai mare entuziasm din partea românilor, că prințul Antioh Cantemir a fost însuși român și cu atâta mai mare recunoștință că pare să fi fost scrise pentru veacul nostru ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruZUGRĂVI

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruZUGRĂVI.

Ezechiel Capitol 8

Ezechiel Capitol 8 Ezechiel 7 Ezechiel Capitol 8 1 În al șaselea an, în ziua a cincea a lunii a șasea, pe cînd ședeam în casă, și bătrînii lui Iuda ședeau înaintea mea, mîna Domnului Dumnezeu a căzut peste mine. 2 M`am uitat, și iată că era un chip care avea o înfățișare de om; dela coapse în jos, era foc, și dela coapse în sus era ceva strălucitor, ca niște aramă lustruită. 3 El a întins ceva ca o mînă, și m`a apucat de zulufii capului. Duhul m`a răpit între pămînt și cer și m`a dus, în vedenii dumnezeiești, la Ierusalim, la ușa porții dela curtea din lăuntru, care caută spre meazănoapte, unde era locul idolului geloziei, care stîrnea gelozia Domnului. 4 Și iată că slava Dumnezeului lui Israel era acolo, așa cum o văzusem în vale. 5 El mi -a zis: ,,Fiul omului, ia ridică ochii spre miazănoapte!`` Am ridicat ochii spre miazănoapte; iată că idolul acesta al geloziei era la miazănoapte de poarta altarului, la intrare. 6 Și El mi -a zis: ,, ...

 

Ezechiel Capitol 43

Ezechiel Capitol 43 Ezechiel 42 Ezechiel Capitol 43 1 M`a dus la poartă, la poarta dinspre răsărit. 2 Și iată că slava Domnezeului lui Israel venea dela răsărit. Glasul Său era ca urletul unor ape mari, și pămîntul strălucea de slava Sa. 3 Vedenia aceasta semăna cu aceea pe care o avusesem cînd venisem să nimicesc cetatea; și vedeniile acestea semănau cu aceea pe care o avusesem, lîngă rîul Chebar. Și am căzut cu fața la pămînt. 4 Slava Domnului a intrat în Casă pe poarta dinspre răsărit. 5 Atunci, Duhul m`a răpit și m`a dus în curtea dinlăuntru. Și Casa era plină de slava Domnului! 6 Am auzit pe cineva vorbindu-mi din Casă, și un om stătea lîngă mine. 7 El mi -a zis: ,,Fiul omului, acesta este locul scaunului Meu de domnie, locul unde voi pune talpa picioarelor Mele; aici voi locui vecinic în mijlocul copiilor lui Israel! Casa lui Israel și împărații lor nu-Mi vor mai pîngări Numele Meu cel sfînt, prin curviile lor și prin trupurile moarte ale împăraților lor la moartea lor, 8 ca atunci cînd își puneau pragul ...

 

Fapte Capitol 8

... ce -l tunde, așa nu Și -a deschis gura; 33 în smerenia Lui, judecata I -a fost luată. Și cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viața I -a fost luată de pe pămînt.`` 34 Famenul a zis lui Filip: ,,Rogu ...

 

Galateni Capitol 3

Galateni Capitol 3 Galateni 2 Galateni Capitol 3 1 O, Galateni nechibzuiți! Cine v`a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2 Iată numai ce voiesc să știu dela voi: prin faptele Legii ați primit voi Duhul, ori prin auzirea credinței? 3 Sînteți așa de nechibzuiți? După ce ați început prin Duhul, vreți acum să sfîrșiți prin firea pămîntească? 4 În zădar ați suferit voi atît de mult? Dacă, în adevăr, e în zădar! 5 Cel ce vă dă Duhul și face minuni printre voi, le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinței? 6 Tot așa și ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, și credința aceasta i -a fost socotită ca neprihănire.`` 7 Înțelegeți și voi dar, că fii ai lui Avraam sînt cei ce au credință. 8 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credință, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: ,,Toate neamurile vor fi binecuvîntate în tine.`` 9 Așa că cei ce se bizuiesc pe credință, sînt binecuvîntați împreună cu Avraam cel credincios. 10 Căci toți cei ce se bizuiesc ...

 

Ezechiel Capitol 23

Ezechiel Capitol 23 Ezechiel 22 Ezechiel Capitol 23 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, erau două femei, fiice ale aceleiași mame. 3 Ele au curvit în Egipt, au curvit în tinereța lor; acolo le-au fost strîns țîțele, acolo le -a fost atîns sînul fecioresc. 4 Cea mai mare se chema Ohola, și sora ei Oholiba. Erau ale Mele, și au născut fii și fiice.`` Ohola este Samaria; Oholiba este Ierusalimul. 5 Ohola nu Mi -a fost credincioasă; s`a aprins de dragoste pentru ibovnicii ei, după Asirieni, vecinii ei, 6 îmbrăcați cu ștofe văpsite în albastru, dregători și căpetenii, toți tineri și plăcuți, călăreți călări pe cai. 7 Ea a curvit cu ei, cu toată fruntea copiilor Asiriei; s`a spurcat cu toți aceia pentru cari umbla nebună, s`a spurcat cu toți idolii lor. 8 Nu s`a lăsat nici de curviile ei din Egipt, căci aceștia se culcaseră cu ea din tinereța ei, îi atinseseră sînul fecioresc, și își vărsaseră curviile peste ea. 9 De aceea, am dat -o în mînile ibovnicilor ei, în mînile copiilor ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruZUGRĂVI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruZUGRĂVI.

ZUGRĂVIRE

... ZUGRĂVÍRE , zugrăviri , s . f . Acțiunea de a ( se ) zugrăvi și rezultatul ei ; zugrăveală , zugrăvit ^1 . - V. zugrăvi

 

ZUGRĂVIT

... și de humă amestecat cu o culoare . 2. Pictat , desenat . 3. Fig . ( Înv . ) Prefăcut , fals . - ZUGRĂVÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) zugrăvi . V. zugrăvi

 

PICTA

... A reprezenta o imagine , un model etc . pe pânză , pe carton , pe sticlă etc . cu ajutorul pensulei și a culorilor ; a zugrăvi . 2. Fig . A caracteriza ( sugestiv ) , a înfățișa ( plastic ) prin cuvinte , într - o operă literară , ființe , situații , întâmplări ; a descrie ...

 

CARACTER

CARACTÉR , caractere , s . n . 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice - morale ale unei persoane , care se manifestă în modul de comportare , în ideile și în acțiunile sale . 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe , zugrăvită într - o operă literară . 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru , al unui fenomen etc . Însușire , particularitate a unui organism . Caractere moștenite ( sau ereditare ) și caractere dobândite ( sau neereditare ) . 4. Caracteristică a unui ansamblu de litere , cifre , accente și semne de tipar din aceeași familie și din același

 

DESCRIE

... DESCRÍE , descriu , vb . III . Tranz . 1. A prezenta , a înfățișa , a zugrăvi pe cineva sau ceva . 2. A trasa o linie curbă , un arc sau un arc de cerc . 3. A parcurge o ...

 

EVOCA

... EVOCÁ , evóc , vb . I . Tranz . A aduce în conștiință fapte , evenimente , împrejurări etc . trecute ; a zugrăvi

 

LAPTE

LÁPTE , lăpturi , ( 2 ) s . n . 1. Lichid alb - gălbui cu gust dulceag , foarte hrănitor , secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor ( care constituie hrana exclusivă a sugarului și a puiului de animal ) . 2. ( Rar ; la pl . ) Diferite sortimente de lapte ( 1 ) sau de produse alimentare preparate din ( sau cu ) lapte . 3. Suc care se găsește în unele plante sau fructe ori se prepară din acestea și este asemănător la aspect cu laptele ( 1 ) . 4. ( În sintagmele ) Lapte de malț = malț măcinat și amestecat cu apă , folosit la prepararea berii . Lapte de var = amestec de var stins și apă , folosit la zugrăvit și în industrie ; apă de var . Lapte de ciment = amestec format din praf de ciment și apă , folosit în lucrările de asfaltare , de construcții

 

PASTEL

PASTÉL , pasteluri , s . n . , adj . invar . 1. S . n . Creion colorat , moale , pentru desen , făcut din pigmenți pulverizați , amestecați cu talc și cu gumă arabică . 2. S . n . Poezie cu conținut liric , în care se zugrăvește un tablou din natură . 3. Adj . invar . ( Despre culori , desene etc . ) Cu tonuri palide , delicate ;

 

PASTORAL

PASTORÁL , - Ă , pastorali , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De păstor , păstoresc ; p . ext . de la țară . câmpenesc , rustic . 2. Adj . ( Despre creații literare ) Care zugrăvește în mod idilic viața păstorilor , viața de la țară ; bucolic . 3. S . f . Operă literară cu conținut pastoral ( 2 ) ; bucolică . 4. adj . ( Rar ) Care aparține pastorilor sau preoților , privitor la pastori sau la preoți . Cârjă pastorală . 5. S . f . Scrisoare publică , cuprinzând îndemnuri și urări , prin care un arhiereu se adresează preoților și credincioșilor cu ocazia sărbătorilor religioase mari sau a altor evenimente

 

PICTAT

PICTÁT , - Ă , pictați , - te , adj . Reprodus , reprezentat într - o pictură ( 2 ) ; zugrăvit . V.

 

ROLĂ

RÓLĂ , role , s . f . 1. Rotiță sau cilindru care se învârtește în jurul unui ax pentru a face să alunece mai repede un lanț , o curea de transmisie etc . Rolă de lanț . 2. Corp în formă de cilindru care poate fi rostogolit în jurul axei sale de simetrie , folosit ca organ de rulare sau ca unealtă de prelucrare prin apăsare . 3. Piesă mecanică de formă cilindrică cu ax interior , care se rotește ușor pentru a putea fi antrenată de film , având rolul de a imprima acestuia un anumit traseu în aparatul de fotografiat sau de filmat . 4. Unealtă formată dintr - un cilindru de lemn sau de aliaje neferoase , care servește la unele lucrări de finisare în construcții ( zugrăvit , tencuit ) . Rolă de tencuit . 5. Piesă de contact a unor trolee , constituită dintr - o roată cu șanț , care se rostogolește pe firul de contact . 6. ( Reg . ) Cuptor al mașinii de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...