Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ANCORĂ

  Vezi și:ÎNCĂLȚARE, AFURCA, ANCORĂ, ANCORATOR, BOȚ, DERAPARE, FILA, FORPIC, FUS, GRUIE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ANCORA: ANCORĂ.

 

ANCORA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ANCORÁ, ancorez, vb. I. 1. Intranz. A fixa o navă sau un corp plutitor de fundul apei cu ajutorul unei ancore; p. ext. a se opri, a ajunge (definitiv) undeva. ** Tranz. și refl. Fig. A (se) fixa. 2. Tranz. A lega un sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de pământ (pentru a împiedica deplasarea sau răsturnarea lui). - Din ancoră.

Sursa : DEX '98

 

ancorá vb., ind. prez. 1 sg. ancoréz, 3 sg. și pl. ancoreáză

Sursa : ortografic

 

A ANCOR//Á \~éz 1. intranz. 1) (despre persoane) A scufunda ancora pentru a opri nava din deplasare; a arunca ancora. 2) (despre nave sau corpuri plutitoare) A imobiliza cu ajutorul unei ancore. 3) fig. A ajunge definitiv (undeva). 2. tranz. (sisteme tehnice, elemente de construcție) A fixa de pământ (sau de alt sistem tehnic) un element de construcție. /Din ancoră

Sursa : NODEX

 

ANCORÁ vb. I. intr. a imobiliza o navă, o mină cu ajutorul ancorei (1). II. tr. a lega un sistem tehnic de un altul sau de pământ pentru mai multă stabilitate. III. tr., refl. (fig.) a (se) fixa pe o bază solidă. (< it. ancorare)

Sursa : neoficial

 

ANCORÁ vb. I. 1. intr. A scufunda ancora în apă pentru a fixa o navă care staționează; (p. ext.) a se opri din plutire. 2. tr. A lega un sistem tehnic de un altul sau de pământ pentru mai multă stabilitate. ** tr., refl. (Fig.) A (se) fixa pe o bază solidă. [< it. ancorare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ANCORA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ANCORA.

Cincinat Pavelescu - Amicului Ion Al. Bran-Lemeny

Cincinat Pavelescu - Amicului Ion Al. Bran-Lemeny Amicului Ion Al. Bran-Lemeny de Cincinat Pavelescu [autorul volumelor de versuri Ancore și Talaz] Îți dau întregul meu sufragiu, Dar spune, zău, fără necaz, Nu crezi că Ancore, Talaz Miros puțin a...

 

Dimitrie Anghel - Aducerile-aminte...

... cimitirele lui străvechi, unde pietrele albe nălucesc noaptea sub palmieri ca niște fantome, ne chema parcă spre dînsul, dar noi rămîneam locului, legați de greaua ancoră a nevoiei. Noi stam locului, și nu călătoream decît cu fantazia, noi rămîneam țintuiți de marginea cheiului trist de unde se deschidea infinitul ...

 

Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona

Dimitrie Anghel - Hipparc şi Didona Hipparc și Didona de Dimitrie Anghel Publicată în "Almanahul Societății scriitorilor români pe 1912", p. 14—20. Fragment Ca o seceră ce-ar intra în răzvrătirea unui lan, astfel se întoarse în sfîrșit și vîntul de sud, în norodul tulburatelor valuri, și culcă snopii de apă pe întinderea mării. Domolite, unul după altul, talazurile, cu ritmice mișcări împingînd spre țărm sfîșiatele dantele de spumă, veneau să cînte subt fereastra atelierului lui Hipparc. În port, lîngă cheiul vechi, galerele se legănau la soare, și cîntece vesele urcau de pretutindeni de pe punți. Pînze albe se desfășurau ici-colo și se umflau în vînt, zgomote de lanțuri ce trăgeau ancorele grele de la fund se auzeau sunînd, licăriri de lopeți ce plîngeau mărgăritare de apă. În bătaia soarelui se aprindeau în aer. Geana curbă a orizontului chema aiurea, blîndul cîntec de ape momea cu graiul lor înșelător, imensa mișcare de unde ce nu stau o clipă locului îndemnau pe cei ce stătuse la adăpost cît timp înfricoșatul Eol își trîmbițase mîniile, să-și întindă din nou încercatele pînze și să plece în căutarea norocului. Ciocane grăbite loveau ritmînd cîntecele, flamure înălțate zugrăveau frînturi de ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ...

 

Rezultate din Biblie pentru ANCORA

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ANCORA.

Fapte Capitol 27

Fapte Capitol 27 Fapte 26 Fapte Capitol 27 1 După ce s`a hotărît să plecăm cu corabia în Italia, pe Pavel și pe alți cîțiva întemnițați i-au dat pe mîna unui sutaș al cetei de ostași Augusta, numit Iuliu. 2 Ne-am suit într`o corabie dela Adramit, care avea să meargă pe coasta Asiei, și am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic. 3 A doua zi, am ajuns la Sidon; și Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i -a dat voie să meargă pe la prietenii săi, și să fie îngrijit de ei. 4 După ce am plecat de acolo, am plutit pe lîngă Cipru, pentrucă vînturile erau potrivnice. 5 După ce am trecut marea care scaldă Cilicia și Pamfilia, am ajuns la Mira în Licia. 6 Acolo sutașul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, și ne -a suit în ea. 7 Timp de mai multe zile, am mers încet cu corabia, și nu fără greutate am atins înălțimea Cnid, unde nu ne -a lăsat vîntul să ne oprim. Am trecut pe la capătul Cretei, alături ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ANCORA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru ANCORA.

ÎNCĂLȚARE

ÎNCĂLȚÁRE , încălțări , ( 2 ) s . f . 1. Încălțat ^1 . 2. ( Înv . și reg . ; la pl . ) Încălțăminte . 3. Spec . ( Mar . ) Afundarea ancorei în mâlul de pe fundul

 

AFURCA

AFURCÁ , afúrc , vb . I . Tranz . A ancora o navă cu ajutorul a două ancore , având lanțurile cu lungime egală și fixate într - un punct cu o

 

ANCORĂ

ANCORĂ , ancore , s . f . 1. Piesă grea de metal cu brațele ca niște gheare , care se coboară cu un lanț , o frânghie sau o parâmă de ...

 

ANCORATOR

... ANCORATÓR , - OÁRE , - OÁRE , s . n . Dispozitiv folosit la navele cu vele pentru coborârea ancorei ( 1 ) . - Ancoră

 

BOȚ

BOȚ ^2 , boțuri , s . n . Bucată de parâmă sau de lanț care servește la manevrarea lanțurilor unei ancore . BOȚ ^1 , boțuri , s . n . Cocoloș . - Et .

 

DERAPARE

DERAPÁRE , derapări , s . f . 1. Faptul de a derapa . 2. Deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului , valurilor etc . care acționează asupra navei . 3. Deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea

 

FILA

FILÁ , filez , vb . I . 1. Tranz . A răsuci fibrele dintr - un material textil ( bumbac , cânepă etc . ) pentru a - l transforma în fire ; a toarce . 2. Tranz . A răsfira în mână , încet și una câte una , cărțile de joc ( astfel încât să se vadă numai inițialele din colțul din stânga de sus ) . 3. Tranz . A tăia într - un anumit fel șuvițe dintr - un păr prea des . 4. Tranz . A desfășura încetul cu încetul lanțul ancorei , o parâmă etc . ( în momentul acostării sau plecării navei ) . 5. Intranz . ( Despre lămpi cu fitil ) A arde rău , pâlpâind și scoțând fum . 6. Tranz . A urmări în mod discret pe cineva ( fără ca cel urmărit să

 

FORPIC

FORPÍC , forpice , s . f . Compartiment etanș la prora unei nave destinat să limiteze invadarea apei și în care se păstrează lanțul ancorei , vopsele , odgoane ,

 

FUS

FUS ^2 , fusuri , s . n . ( În industria pielăriei ) Unitate de măsură pentru piele , egală cu 929 cm^2 ; bucată de piele având această suprafață . [ Pl . și : fuse ] FUS ^1 , ( I ) fuse , ( II ) fusuri , s . n . I. 1. Unealtă de tors care servește la răsucirea firului și pe care se înfășoară firul pe măsură ce este tors , având forma unui bețișor lung și subțire , îngroșat la mijloc , cu capătul de sus ascuțit și cel de jos rotunjit și înțepenit într - o rotiță . 2. Organ al mașinilor de tors , cu ajutorul căruia se răsucește și pe care se înfășoară firul . II. 1. Nume dat unor părți ale mașinilor de țesut , de depănat etc . care seamănă la formă cu fusul ^1 ( I 1 ) . 2. Nume dat unor părți de mașini , de instalații etc . care îndeplinesc funcția de arbore sau de osie . 3. Trunchiul unui copac de la bază până la vârf , fară crengi . 4. Parte a unei coloane de arhitectură , cuprinsă între bază și capitel . 5. Corpul drept al ancorei , fără brațe și fară inel . 6. ( În sintagmele ) Fus sferic = porțiune din suprafața unei sfere cuprinsă între două cercuri mari care au un diametru comun . Fus orar = fiecare dintre cele ...

 

GRUIE

GRÚIE , gruie , s . f . 1. Macara folosită la bordul navelor pentru ridicarea unor elemente ale navei ( bărci , ancore , scări de bord etc . ) . 2. Suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator , pentru înregistrarea unor imagini în

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...