Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘEPTEL, ACTIV, ADEMPȚIUNE, COMISIONAR, FILODORMĂ, IMPETRAȚIE, PARȚIAR, PARTE, PROFIT, TANTIEMĂ ... Mai multe din DEX...

BENEFICIU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BENEFÍCIU, beneficii, s.n. Câștig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferența dintre veniturile realizate și cheltuielile ocazionate de acestea. * Expr. Sub beneficiu de inventar = în mod provizoriu, sub rezerva controlului ulterior. - Din fr. bénéfice, lat. beneficium.

Sursa : DEX '98

 

BENEFÍCIU s. v. câștig.

Sursa : sinonime

 

benefíciu s. n. [-ciu pron. -ciu], art. benefíciul; pl. benefícii, art. benefíciile (sil. -ci-i-)

Sursa : ortografic

 

BENEFÍCI//U \~i n. 1) Venit material sau spiritual; avantaj; câștig; folos; profit. * În \~ul cuiva în folosul cuiva. 2) Venit net realizat într-o întreprindere industrială sau comercială. * Sub \~ de inventar în mod provizoriu; sub rezerva unei verificări ulterioare. [Sil. -fi-ciu] /<lat. beneficium, fr. bénéfice

Sursa : NODEX

 

BENEFÍCIU s.n. 1. (În feudalism) Concesiune de pământ făcută de un suzeran unui vasal ca recompensă în schimbul unor obligații (de ordin militar). 2. Folos, profit, câștig (de pe urma unei situații, dintr-o proprietate etc.) ** Venit net al unei întreprinderi. * (Jur.) Beneficiu de inventar = drept de care se bucură un moștenitor de a accepta condiționat o succesiune căreia nu îi cunoaște datoriile care o grevează; sub beneficiu de inventar = în mod provizoriu, sub rezerva verificării. [Pron. -ciu. / < lat. beneficium, cf. fr. bénéfice, it. beneficio].

Sursa : neologisme

 

BENEFÍCIU s. n. 1. (în feudalism) concesiune de pământ făcută de un suzeran unui vasal ca recompensă în schimbul achitării de unele obligații. 2. folos, profit, câștig. o ~ de inventar = drept de care se bucură un moștenitor de a accepta condiționat o succesiune. * venit net al unei întreprinderi; sursă de acumulare. o sub ~ de inventar = în mod provizoriu, sub rezervat verificării. (< lat. beneficium, fr. bénéfice)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BENEFICIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru BENEFICIU.

Nicolae Filimon - Rașela și Ristori

Nicolae Filimon - Raşela şi Ristori Rașela și ristori de Moritz Gottlieb Saphir Primele Tragediene La Expozițiunea Din Paris, De M. G. Saphir; Traducere de Nicolae Filimon Vin de la templul artelor care seamănă mai mult cu un stabiliment de industrie! Vin, în fine, de la casa Rașelei, strada Trudhon nr. 4. Mă dusei la dînsa ca să-i aduc aminte că de două ori pe rînd îmi promisese că va da la Viena o reprezentațiune în beneficiul săracilor. Să vedeți cu ce ocaziune îmi dete acea promisiune. Rașela fusese invitată la Viena ca să dea vro cîteva reprezentațiuni, dar ea nu veni singură, ci întocmai ca Rașela din Biblie: Rașela și Lia, tatăl și fratele său, împreună cu toată turma sau compania artiștilor tragedieni; și cum socotiți că o priimirăm noi? I-am așternut calea cu ghirlande de flori, am salutat-o cu imne de veselie! I-am umplut caseta cu fiorini de argint, nu de hîrtie; iar ea, într-un esces de simtimente de umanitate, promise că va da o reprezentare în beneficiul săracilor. Ultima reprezentare de abonament era deja anunțată, iar eu și săracii nutream o dulce speranță. Însă omul propune și Rașela dispune! Fiindcă o scrisoare ...

 

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei

... general al țării în cestiunea modificării credem că i-ar trebui cuiva multă abnegație, mult devotament patriotic pentru a lua asupră-și, fără beneficiu de inventariu, moștenirea ministerială a d-lui Brătianu. De pe acuma, foaia ministerială radicală începe a pregăti tărâmul opoziției de stradă ...

 

Ion Luca Caragiale - Sonete (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Sonete (Caragiale) Sonete de Ion Luca Caragiale SONET D-lui Agostino Mazzoli, bariton absolut, cu ocaziunea beneficiului său în opera Ernani Ești rege, și, pe tronu-ți, în plină strălucire Apari ca totdeauna, și gat-a ne-ncânta; Supușii te salută, zicându-ți în unire: Talentul e coroana ce sta pe fruntea ta! E sărbătoare astăzi, splendidă sărbătoare. Mai mult ca totdeauna supușii-ți sunt fideli. Coroana-ți, astă-seară, e mai strălucitoare. O! niciodată, rege, nu vei afla rebeli. Da: regii-și pierd mărirea. În piepturi astăzi bate Dorința cea sublimă de sacra libertate. Urăște lumea sceptrul. A fi supus e trist! Decât să servi un rege, durere nu-i mai mare, Dar... lumea se supune, c-o nobilă-avântare, Când sceptrul este arta și regele artist. SONET Unui cavaler de industrie Fals, malonest, venale, hidos ești, cavalere! Prea bine ți-au zis uniiCoțcar Coțcarovici ; Figura ta, ce-nspiră dizgust și desplăcere, Impertinintă, vilă, tot palme parcă cere: Cum dracul fruntea-n lume cutezi să mai rădici? Vestitele-ți scandaluri azi nu mai sunt mistere. De când, ca paraziții, te-ai pripășit p-aici, Nu vezi, când vrei prin lume și ...

 

Ioan Slavici - Propaganda semitică

Ioan Slavici - Propaganda semitică Propaganda semitică de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Propaganda semitică,â€� în Apărarea Națioală, III (1902), nr. 112 (22 Decembrie), p. 1. E cestiune de conservare națională să nu suferim, ca Evrei să ia parte la viața noastră culturală. Sunt acum vre-o douÄ•-zeci de anÄ­ numaÄ­ puținÄ­ dintre noÄ­ recunoșteaÅ­ adevÄ•rul acesta; ceÄ­ cu desăvîrșire mulțÄ­ eraÅ­ de părerea, că intrearea în viața noastră culturală a Evreilor e pentru noÄ­ un mare succes, și EvreiÄ­ “deștepțÄ­,â€� care începuseră să lucreze alăturea cu noÄ­, eraÅ­ îmbrățișațÄ­ cu toată căldura și se bucurau de o particulară încuragÄ­are. Și ar fi riscată afirmarea, că dînșiÄ­ nu eraÅ­ vrednicÄ­ de încuragÄ­area aceasta, căcÄ­ munca lor încordată trebuia să fie luată drept dovadă suficientă, că voiaÅ­ cu tot dinadinsul să-Ä­ fie folositorÄ­ țÄ•riÄ­, pe care o consideraÅ­ ca patrie a lor. In curĂȘnd a ieșit însă la iveală, că EvreiÄ­ sunt lipsițÄ­ de aptitudinile cerute pentru lucrarea comună și ast-fel, chiar voind cu tot dinadinsul să facă binele, sunt osândițÄ­ a face numaÄ­ rÄ•ul. In loc ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artiști și artiste sunt: Margarita Zenoni, prima donna assoluta; Rachele Gianfredi, prima donna assoluta (reangageată); Carolina Ghedini, prima donna contralta assoluta (reangageată); Fani Giovanoli, prima donna; Giorgio Stigelli, primo tenore assoluto; Enrico Giusti, primo tenore assoluto; Francesco Steller, primo baritone assoluto (reangageat); Giulio Colombo, primo baritone assoluto; Nicola Benedetti, primo basso profondo assoluto; Giovanni Capponi, primo buffo assoluto; Enrico Topai, primo buffo assoluto (reangageat); Alessandro Manetta, secondo tenore; Casimiro Biscontini, maestro direttore d’orchestra . Iaca sirenile și Orfeii cari au luat asupră-le misiunea de a ne dilecta urechea și a ne mișca inima în stagiunea viitoare, sau a ne ataca organul acustic și a ne face să ne plîngem banii. O zicem și aceasta, fiindcă am fost prea de multe ori amăgiți în ...

 

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti, reprezentată în beneficiul d-lui G. Stigelli, primul tenore de Nicolae Filimon Abia apăru afișul teatral ce anunța reprezentarea operii Favorita pe scena teatrului nostru, și mulți din amatorii de muzică începură a-și face întrebarea daca opera anunțată este aceea pe care au scris-o Donizetti pentru Teatrul operii cei mari din Paris sau este vreo compozițiune ieșită din pana vreunui maestru fără reputațiune? Dar numele lui Donizetti se vedea de departe imprimat pe afiș și atesta că opera promisă este tocmai acea celebră compozițiune care de optsprezece ani încoace se bucură de cea mai mare favoare în lumea muzicală. Veni apoi întrebarea daca opera o să se cînte bine sau nu, daca punerea în scenă o să fie mai bine esecutată pe scenă decît cum este imprimată pe afiș și daca o să avem decorații noi și balet. „Dar astea nu se pot vedea decît la reprezentare“, răspunse unul dintre dînșii. „E necesariu ca să mergem la teatru să o vedem“, adăogă un altul. „Așadar, la teatru“, răspunseră toți deodată și se îndreptară ...

 

Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru

Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru Articole despre teatru de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Teatrul italian [1] 2 Teatrul romînesc [4] 3 “Ruy Blasâ€� [10] 4 Teatrul romînesc [14] 5 Note Teatrul italian [1] Doi sergenÈ›i este, credem, piesa în care talentele comandorului Ernesto Rossi găsesc cea mai bună ocazie spre a se dezvolta È™i a ni se pune în vedere. Pentru aceea măestul a ales această piesă la reprezentaÈ›ia dată în beneficiul său. Cele dintîi două acte sunt a admirabilă gradaÈ›iune de efecte [2] ; sublim de la început pînă la sfîrÈ™it, jocul maestrului, la încheiare, ajunge la culme È™i ne răpeÈ™te minÈ›ile. Mai presus decît momentul în care Luigi se repede în mare, ca trecînd înot să-È™i facă datoria È™i să moară, mai presus decît acest moment nu e decît entuziasmul publicului. Cununile cad la picioarele marelui actor, întregul public se rădică, teatrul se cutremură sub bravele [3] pline de căldură; deodată, însă, de sus, din galerie, începe a cădea un pohoi de bucăÈ›i de hîrtie asupra oamenilor din parter. Ce-o mai fi ...

 

Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza

Ion Luca Caragiale - Fraţi radicali şi D. Dim. Sturdza Frați radicali și D. Dim. Sturdza de Ion Luca Caragiale După o oarecare viață politică, d. Dim. Sturdza, până la cea din urmă reintrare a d-sale în minister, izbutise să-și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, deși cam veche și tocită, însă sigură în țara noastră, consista în a se face d-sa teoreticește aprigul biciuitor al tuturor greșelilor, neregularităților, mai de multe ori numai închipuite, totdeauna exagerate până la absurd, săvârșite de partidul și de guvernul adversar politic d-sale. Într'o țară ca a noastră, unde când afirmi ceva, nu ți se cere și dovezi, unde spiritul public nu are niciun element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tărâmul științei de stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca să treci de cel mai curat, n'ai decât să ponegrești cu ori fără drept ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra celebrului violonist Paganini Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini de Nicolae Filimon Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greșită și credem că aducem un serviciu lectorilor noștri puindu-i în relațiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcușului său electriză inimile tutulor acelora ce avură fericirea de a-l asculta și ale cărui compozițiuni au rămas și vor rămînea mai mult timp nereproduse de violoniștii moderni din cauza insuperabilelor dificultăți ce știu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. FĂ©tis, arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de comerciu, iar mai în urmă agent de port, îi plăcea cu mare pasiune muzica și trecea de cel mai distinct sunător ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

... față. Dar nu se poate imputa anume ministrului actual; căci d-sa a continuat numai tradițiunile și a primit moștenirea, fără beneficiu de inventar însă, a ministerelor vechi. Când s-ar fi mărginit aci, discuțiunea ar fi foarte simplificată; dar a mers mai ...

 

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 Note I Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români. A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BENEFICIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru BENEFICIU.

ȘEPTEL

... ȘEPTÉL , șepteluri , s . n . Totalitatea animalelor domestice crescute într - o gospodărie , într - o comună , într - o țară ( pentru a obține un beneficiu

 

ACTIV

... etc . 3. ( Despre diateza verbală ) Care exprimă faptul că subiectul săvârșește acțiunea . 4. ( Despre operații , conturi , bilanțuri ) Care se soldează cu un profit , cu un beneficiu . II. S . n . 1. Totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice și juridice . 2. Totalitatea mijloacelor economice concrete care aparțin unei întreprinderi , instituții sau organizații economice ...

 

ADEMPȚIUNE

... ADEMPȚIÚNE s . f . ( Rar ) Luare în posesiune sau acceptare a unui beneficiu

 

COMISIONAR

... COMISIONÁR , comisionari , s . m . 1. Persoană care tratează afaceri comerciale în numele său , dar pe socoteala altei persoane , în schimbul unui beneficiu

 

FILODORMĂ

... FILODÓRMĂ , filodorme , s . f . Sumă de bani pretinsă în mod abuziv de cineva pentru obținerea unui privilegiu , cedarea unui beneficiu

 

IMPETRAȚIE

... IMPETRÁȚIE s . f . ( Livr . ) Acțiune , intervenție prin care cineva obține o favoare , un beneficiu

 

PARȚIAR

PARȚIÁR adj . Colon parțiar ( Jur . ; astăzi ieșit din uz ; în sintagma ) = persoană care lua în arendă o bucată de pământ și împărțea beneficiul cu proprietarul . [ Pr . : - ți -

 

PARTE

... dintr - o moștenire etc . 4. Contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere , la o afacere etc . , dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu ; ( concr . ) cota respectivă care revine fiecărui participant . II. 1. Regiune ( geografică ) , ținut ; loc ; țară . 2. Margine , latură , extremitate a unui lucru , a ...

 

PROFIT

... PROFÍT , profituri , s . n . Ceea ce reprezintă un folos ( material sau spiritual ) pentru cineva sau ceva ; câștig , beneficiu

 

TANTIEMĂ

TANTIÉMĂ , tantieme , s . f . 1. Sumă de bani încasată de membrii unui consiliu de administrație sau de funcționari superiori ai unei societăți comerciale ( din beneficiul net al acesteia ) pentru participarea la conducerea ei . 2. Onorariu procentual cuvenit ( în trecut ) unui autor dramatic , calculat în raport cu încasările realizate la reprezentațiile piesei sale . [ Pr . : - ti -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...