Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CLONC, CLONCĂNI, CLONCĂNIRE, CLONCĂNIT, DESCLOCI, GĂINUȘĂ, INCUBATOR, PLEIADĂ ... Mai multe din DEX...

CLOȘCĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CLÓȘCĂ, cloști, s.f. 1. Găină care cloceşte sau care a scos pui de curând. * Cloșcă artificială = instalație generatoare de căldură pentru încălzirea puilor de găină obținuți pe cale artificială. * Expr. A ședea cloșcă = a ședea nemișcat, în inactivitate. Fură cloșca de pe ouă sau fură ouăle de sub cloșcă, se zice despre un hoț foarte abil. ** Fig. Om leneș, inactiv. 2. (În expr.) Cloșca-cu-pui = numele unei constelații din emisfera boreală; pleiadele, găinușa. - Bg. klo?ka.

Sursa : DLRM

 

CLÓȘCĂ, cloști, s.f. 1. Găină (sau, p. gener., pasăre) care cloceşte sau care a scos pui de curând. * Cloșcă artificială = incubator. * Expr. Fură cloșca de pe ouă sau fura ouăle de sub cloșcă, se zice despre un hoț foarte abil. (Adverbial) A ședea (sau a sta) cloșcă = a sta nemișcat sau inactiv. 2. Compus: Cloșca-cu-Pui = numele unei constelații din emisfera boreală; Pleiadele, Găinușa, Păstorul-cu-Oile. - Din bg. klo?ka.

Sursa : DEX '98

 

CLÓȘCĂ s. 1. (ORNIT.) (Transilv.) clocă, (Transilv, Ban., Olt. și Bucov.) cloță. (O \~ cu pui.) 2. cloșcă artificială v. incubator. 3. (art.) v. gaia. 4. cloșca-cu-pui v. uliul-și-porumbeii.

Sursa : sinonime

 

clóșcă s. f., g.-d. art. clóștii; pl. cloști

Sursa : ortografic

 

CLÓȘ// \~ti f. 1) Pasăre care cloceşte ouă sau îngrijește puii. * A fura ouăle de sub \~ (sau \~ca de pe ouă) a fi un hoț abil. A sta (sau a ședea) \~ a) a sta fără lucru; a trândăvi; b) a nu se mișca din loc; a sta nemișcat. 2) fig. Om leneș, inactiv. 3): \~ artificială instalație pentru încălzirea puilor de incubator. 4): \~ca-cu-Pui constelație din emisfera boreală; Găinușa. [G.-D. cloștii] /kloțka

Sursa : NODEX

 

clóșcă (-ști), s.f. - 1. Găină care cloceşte. - 2. Femeie leneșă, codașă. - 3. Constelația Cloșca-cu-Pui. - Var. (înv.) clocică. - Mr. cloce, cloță. Sl. (bg., rut. klo?ka), cf. alb. klo?kë, klotšis, tc. kuluçka, iud. sp. klôcka (Cihac, II, 62; Meyer 190; Conev 54; DAR). Face parte din aceeași familie expresivă a lui cloci, cf. sb., slov. kvo?ka, pol. kwoczka și rom. clocă. - Der. cloșcar, s.m. (codaș, leneș); cloșcărie, s.f. (ogradă, curte de păsări; trăsură veche și incomodă), al cărui al doilea sens pare a fi o asociere hazlie cu droșcă; cloșniță, s.f. (curte de păsări).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CLOȘCĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru CLOȘCĂ.

Vasile Alecsandri - Horea și Cloșca

Vasile Alecsandri - Horea şi Cloşca Horea, Cloșca-s la un loc Ș-au aprins un mare foc Și cântă voios în joc: ,,Pe cel câmp pustiu și-ntins Arde-un foc de noi aprins. Las' să ardă și să crească, Ca-i în țara ungurească! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Ungurean, musteață lungă! Zis-am morții să te-ajungă! Zis-am parăi să te ardă, Zis-am crucii să te piardă, Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Ungurean, câine turbat! Multe-n lume ți-am răbdat, Dar venit-a timpul meu Ca să mă răzbun și eu! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Cum răcnesc jivinele! Cum s-aprind slăninele! Cum ard toate satele De-și curăț păcatele! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! M-am suit la munte-n zori Ș-am prins fulgerul din nori, Și de sus din înălțime L-am izbit în ungurime! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc!" Horea, Cloșca, la un loc, Părăsiți de-al lor noroc, Ard, cântând voios în foc! Acest cântec, de o formă mai regulată și mai corectă, l-am pus ...

 

Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan

... odaia unde era cloșca închisă, se făcu pai de mătură și intră înlăuntru pe gaura încuietoarei; apoi, făcîndu-se iarăși om, zise cloștii: — Fă, cloșcă, vino cu mine! Cloșca începu să strige: — Sări, luminate împărate, că mă ia Roman Năzdrăvan. Zmeul veni numaidecît cu paloșul în mînă, dar Roman ... nu este nimeni în casă, scoase biciul de la brîu și trase cloștii o bătăiuță țeapănă. Roman se făcu iar om și zise: — Fă, cloșcă, vii tu cu mine ori ba? — Viu, răspunse cloșca. Atunci Roman luă cloșca cu pui cu tot ș-o dete împăratului, zicîndu-i: â ...

 

Emil Gârleanu - În curtea mea

Emil Gârleanu - În curtea mea În curtea mea de Emil Gârleanu Curtea mea e la țară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curții se încinge un gard de cătină, iar pe cătina în care vrăbiile stau împănate ca albinele în roi, se țese, de cu primăvară până-n toamnă, tulpina de rochița-rândunicii . Pe de margini, din loc în loc, ca la o azvârlitură de piatră unul de altul, se înalță plopi bătrâni, fuse uriașe pe care se deapână vântul; pe vârfurile lor țin acoperământul, — cerul. Tufe de pomușoară și de agrișe dau, înăuntrul curții, adăpost păsărilor mele. Căci am păsări multe și felurite. De ici, din portița încununată cu iederă, hai să le privim. Ai auzit cucurigul ? Răsare soarele. Cocoșul acela negru e ceasornicul curții mele. Iată-l pe culme, țanțoș, cu pintenii arcuiți, cu platoșa penelor oțelii, gata ca de luptă. Parcă vrea să-și arate bărbăția cârdului celuia de claponi din fața lui, — găini care nu se ouă, ale căror pene lungi și moi îi prefac într-un fel de sălcii plângătoare printre păsări. A, uite-o, harnica ogrăzii! Repede-repede, sfârâindu-i piciorușele în ghetele galbene pe nisip de iute ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica de joi

Ion Luca Caragiale - Cronica de joi Cronica de joi de Ion Luca Caragiale I Alaltăieri, în faptul zilii, mă deștept tresărind: bate cineva foarte nervos la geam. Știu cine e și ce veste-mi aduce. E cumnatul meu, un tânăr funcționar la C.F.R. și poet liric în momentele-i pierdute. Soția sa e însărcinată — a doua naștere; la cea dântâia, acum un an și jumătate, a avut impierioasă nevoie de forceps. Desigur, mi-aduce poetul vestea că au început durerile unei nașteri mai grele decât a unei poeme lirice. De cu seara ne-am înțeles să ne dea de știre la primul semnal al multașteptatei ușurări. Fusese o sarcină din cale-afară grea; pe lângă asta, teamă de un nou joc de forceps, apoi socoteala greșită a termenului, dezmințit de întârziere, toate contribuiau să irite nerăbdarea familiei și mai ales a femeii. De două săptămâni, tot așteptam zadarnic... E curios cum întârziarea sosirii momentelor grele inspiră mai multă nerăbdare decât a sosirii momentelor plăcute. La prima ciocănire în geam, sar din pat. Nu m-am înșelat. Deschid geamul. Au început durerile! Un fior rece, produs desigur ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII

... curajul de-a le putea ținea. Ades și a minciunii am suferit urâtul; M-am chinuit în sine, și ca o cloșcă mută N-am zis măcar: iubite, mai cruță-al meu auz! Când dimpotrivă altul ce-a zeilor favor I-a dat ...

 

Costache Bălăcescu - Iarăși la Meidan coconu Drăgan

... semne că nu știți bine Cine-i Coconu Drăgan ? Întrebați-mă pe mine Că-l știu ca p-un bou bălan. Drăgan Ploscă, Sin Stan Cloșcă, Brat Micilă, Zet Mircilă, Vnuc Voicilă-ot Tătărăi, Biv ceauș za armășăi, Este din copilărie-i Un om foarte însemnat, Și din fire, din pruncie ...

 

Emil Gârleanu - Filozoful

Emil Gârleanu - Filozoful Filozoful de Emil Gârleanu E mare, negru ca întunericul; numai vârful labelor sunt albe, ca și când lumina zilei i le-ar fi pătat într-adins. Din capul cu fruntea puternică, mare, ochii verzi înfloresc noaptea ca două scântei. E cel mai frumos motan al târgului. Dar de frumusețea lui nu-și dă seama, — de bărbăția lui însă, da; pentru aceea, în ceasuri de veghere, când i se pare că-și zărește chipul în talerul lunii, și-și vede înfățișarea bărbătească, simte un fior ce-i străbate prin spate și-l ondulează, de mândrie, până-n vârful cozii. Trăiește singur. Ziua stă ascuns cum poate și unde poate. Ziua doarme; numai când sosește ceasul prânzului, care îi vine singur în labă, se trezește, morocănos. Căci mâncarea nu l-a ispitit niciodată. Să bei și să înghiți aer când ți-e sete de înălțimi amețitoare, aceasta e adevărata hrană, dar aceasta-i o taină pe care numai el o știe. Când ziua fuge din fața nopții, el pornește; atotstăpânitor, pășește, măreț, peste acoperămintele întregului târg. Se plimbă de la un capăt la altul al mahalalelor, căci n-are dragoste deosebită pentru nici un colț. ...

 

George Baronzi - Tiranul și poporul

... acru-n călimar; Tufă-n pungă, brînză-n bete Și-alte muște pe perete, Moși Pe groși, Progres de ploscă Și negoci de piei de cloșcă; Libertăți de pușcărie, Drepturi mari la sărăcie, Privilege la hoție Și brevete de sclavie..." Bieții oameni îl credea, Ușile îi deschidea Și tiranul cînd intra ...

 

George Topîrceanu - La Paști (Topîrceanu)

... ciocnește cap în cap Și ne zvârle coaja-n stradă... - Ce rușine! - Ce dezastru! - Preferam să fiu omletă! - Eu, de m-ar fi dat la cloșcă, Aș fi scos un pui albastru... - Și eu unul violet... - Eu, mai bine-ar fi să tac: Așa galben sunt, că-mi vine Să-mi ...

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ...

 

Ion Luca Caragiale - Inovațiune

... lucru ce eu crez că n'o să se găsească): ŤBine, nene, toate sunt bune, înțeleg vin artificial, pâine artificială, ou artificial, pui artificial, cloșcă artificială - dar Moftartificial, cum are să fie ? Ce ? e destul să te faci că strănuți ca să și miroasă ? - Ei bine, amicii mei, nimic mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CLOȘCĂ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CLOȘCĂ.

CLONC

CLONC , ( 1 ) interj . , ( 2 ) cloncuri , s . n . 1. Interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt care imită strigătul cloștii , ciorii , corbului etc . 2. S . n . Instrument auxiliar de pescuit cu ajutorul căruia se produc în apă zgomote care gonesc peștii spre plase sau cârlige . [ Var . : clónca interj . ] -

 

CLONCĂNI

CLONCĂNÍ , pere . 3 cloncănește , vb . IV. Intranz . ( Despre unele păsări , mai ales despre cloști ) A scoate strigăte caracteristice speciei ; a cloncăi . [ Prez . ind . pers . 3 și : clóncăne ] - Clonc + suf . -

 

CLONCĂNIRE

CLONCĂNÍRE , cloncăniri , s . f . Acțiunea de a cloncăni ; strigăt caracteristic scos de unele păsări , mai ales de cloști . - V.

 

CLONCĂNIT

CLONCĂNÍT s . n . Faptul de a cloncăni ; strigăt caracteristic scos de unele păsări , mai ales de cloști . - V.

 

DESCLOCI

... DESCLOCÍ , desclocésc , vb . IV . Tranz . A face ca o cloșcă

 

GĂINUȘĂ

GĂINÚȘĂ , găinușe ( găinuși ) , s . f . 1. Diminutiv al lui găină . 2. Numele mai multor păsări sălbatice de munte sau de baltă . 3. ( Astron . ; art . ) Cloșca - cu - Pui . 4. Cărăbuș , corlă . 5. ( La pl . ) Plantă veninoasă cu tulpina lungă și subțire , cu flori mici albe , situate în vârful tulpinii ( Isopyrum thalictroides ) . 6. Plantă din familia rozaceelor cu tulpina scurtă și cu flori albe ( Potentilla micrantha ) . [ Pr . : gă - i - ] - Găină + suf . -

 

INCUBATOR

... special amenajată , de clocire artificială , pentru asigurarea condițiilor de temperatură , umiditate , ventilație , întoarcerea ouălor , securitate etc . , necesare dezvoltării normale a embrionului de ou ; cloșcă

 

PLEIADĂ

PLEIÁDĂ , pleiade , s . f . 1. ( La pl . art . ) Grup de stele din constelația Taurului ; Cloșca - cu - Pui . 2. Grup de oameni care activează de obicei în același domeniu și care sunt legați între ei prin concepții și năzuințe comune . 3. Totalitatea izotopilor aceluiași element