Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ANALOG, CONTRAPUNCTA, CORESPONDENȚĂ, FICȚIUNE, SIMETRIE, SIMILITUDINE, TRANSFORMA ... Mai multe din DEX...

CORESPONDENT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CORESPONDÉNT, -Ă, corespondenți, -te, s.m. și f., adj. I. S.m și f. 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică, trimițând spre publicare informații din locul unde se află. 2. Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare. 3. (Rar) Persoană cu care cineva este în corespondență. II. Adj. (În sintagmele) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ, cu excepția dreptului de a vota pe viitorii membrii, care este numai consultativ. Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri, egale între ele, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte paralele. - Din fr. correspondant.

Sursa : DEX '98

 

CORESPONDÉNT, -Ă I. s. m. f. 1. colaborator extern al unui ziar care trimite corespondență cu caracter informativ din locul în care se află. 2. persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestora față de școală. 3. cel care poartă corespondență cu cineva. II. adj. care corespunde, corespunzător. o membru ~ = membru al unei academii sau al altei instituții științifice, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca un membru activ, cu excepția dreptului la vot; unghiuri ? = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeași parte a unei secante care intersectează două drepte, un unghi fiind în interiorul dreptelor și altul în afara lor. * (s. n.) echivalent, în cadrul frazei, al unei părți de propoziție. (< fr. correspondant)

Sursa : neoficial

 

CORESPONDÉNT adj. s. 1. adj. v. asemănător. 2. s. v. omolog.

Sursa : sinonime

 

corespondént s. m., adj. m., pl. corespondénți; f. sg. corespondéntă, pl. corespondénte

Sursa : ortografic

 

CORESPONDÉN//T^2 \~tă (\~ți, \~te): Membru \~ membru al unei academii sau instituții științifice cu drept de vot consultativ. 2): Unghiuri \~te unghiuri formate de două drepte paralele tăiate de o secantă și situate de aceeași parte a secantei, unul fiind intern, iar altul extern. /correspondant

Sursa : NODEX

 

CORESPONDÉN//T^1 \~tă (\~ți, \~te) m. și f. 1) Colaborator la o publicație periodică sau la un centru de informații care furnizează știri din localitatea în care se află. 2) Persoană care întreține relații epistolare cu cineva. /correspondant

Sursa : NODEX

 

CORESPONDÉNT, -Ă s.m. și f. 1. Colaborator extern la un ziar, care trimite corespondență cu caracter informativ din locul în care se află. 2. Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia în fața școlii. 3. (Rar) Cel care poartă corespondență cu cineva. // adj. Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca un membru activ, cu excepția dreptului de vot. [Cf. fr. correspondant, it. corrispondente].

Sursa : neologisme

 

CORESPONDÉNT, -Ă adj. Care corespunde, corespunzător. * (Geom.) Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte, unul dintre unghiuri fiind în interiorul dreptelor și altul în afara lor. [Cf. fr. correspondant].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CORESPONDENT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru CORESPONDENT.

Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei

Ion Luca Caragiale - Ştiri franceze chestiunea Dobrogei Știri franceze chestiunea Dobrogei de Ion Luca Caragiale Ziarul franțuzesc les DĂ©bats primește o corespondență din Buda-Pesta, care, cu toate că e datată dinainte de intrarea Românilor în Dobrogea, aruncă oarecare lumină asupra celor din urmă împrejurări politice din Orient, interesându-ne în deosebi. Deși corespondentul ziarului franțuzesc asigură, că toate câte le expune le-a căpătat dintr'un izvor absolut sigur, totuși facem rezervele noastre în privința unor amănunte. De aminteri, corespondența aceasta are destulă importanță pentru a ocupa locul, ce credem de cuviință a-i da. Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondență, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a-și fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la București, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând dela noua graniță până la Tulcea. Apoi Rușii rostiră intenția d'a așeza depozite de arme d'alungul nouălor granițe, dela Silistra până la Mangalia, și în sfârșit șanțuri și valuri de pământ înșirate între ...

 

Ion Luca Caragiale - Concurs și premiuri academice

... cel mai bun cuatren simpatic adresat ilustrului corp — 10 lei. Plus pentru fiecare un abonament permanent la foaia noastră și titlul onorific de membru corespondent al redacției Moftului român. Concurenții vor înainta operele lor la redacția noastră, strada Caragheorghevici 14, în plic sigilat, purtând fiecare un mofto, până cel mai ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ...

 

Ion Luca Caragiale - Națiunea română

... Plevnei, nu mai erau de ajuns corespondențele localizate după gazetele vieneze - veneau prea târziu. Ne-am gândit dar, fiindcă aveam acuma mijloace, să trimetem un corespondent special, întâi la Turnu-Măgurele și apoi chiar la Plevna. De colo până colo am găsit unul - un om cu un nume binecunoscut în societatea ...

 

Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"

Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Despre "Steaua Dunării" de Alecu Russo Ostenit de furtunoasele câșlegi ale acestui an, care nu seamănă a ține toate frumoasele făgăduințe ce bucurase inimile și nădejdile românilor la începutul lui, m-am dus spre țară, pentru a răsufla și pentru a zice ca cel cântec mai moldovenesc decât toate cântecele: Vară, vară, muma noastră, Ia bruma de pe fereastră Și zăpada de pe coastă, Și o fă iar rotăgoală, Să mă mai dau ici de vale, Să mai clănțăi din pistoale; Să mai văd soarele lucind, Să mai văd iarba dând, Codrii înverzind; S-aud copilașii chiuind, Ciobănașii fluierând. Din acest umor carnavalesc, primblat douăzeci și patru ceasuri într-un târg de munte, unde odinioară, în cinstea patriei, am fost locuitor, am făcut mai multe descoperiri, ce simt nevoia de a ți le împărtăși. I. Că numărul abonaților la Steaua Dunării ar fi mare... deși mare... dacă!... Pot oare spune acest dacă?... Nu te vei mânia și supăra ca alți redactori... care nu se mulțumesc a fi numai redactori, dar vor a fi școală, sau cel puțin un eho al școalelor muncite ...

 

Ion Luca Caragiale - Calendar

Ion Luca Caragiale - Calendar Calendar de Ion Luca Caragiale IANUARIE, 31 zile — ziua de 10 ore — noaptea de 14. La 7, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, luna nouă; la 29, pătrarul întâi. Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonați. FEBRUARIE, 28 zile — ziua de 11 ore — noaptea de 13. La 5, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La 6, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 17, pătrarul întâi. Se zice că preasfinții părinți de la sinod vor posti tot postul, daca nu vor mânca dulce. APRILIE , 30 zile — ziua de 13 ore — noaptea de 11. La 6, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

Ion Luca Caragiale - Cum stăm... Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

Ion Luca Caragiale - Cum stăm Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Ion Luca Caragiale - Resbelul

... să fie biruiți. Parlamentul, mulțumit de răspunsul ministrului, a trecut la ordinea zilei, dând guvernului un vot de aferim. De altă parte un corespondent al nostru ne scrie, că la un ziafet ce marele duce Nicolae a dat ofițerilor la pornirea lor din Chișinău, comandirul-duce le ...

 

Ion Luca Caragiale - Un caz literar interesant

... a copiat în La DĂ©bâcle pasaje întregi din opera prințului George Bibescu Belfort, Reims, SĂ©dan, Campania din 70. D. prințul Bibescu, membru corespondent al Institutului Franței, a binevoit să ne dea spre publicare documentele necesare, împreună cu mai multe scrisori pe cari le-a primit ...

 

Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț

... o regulezi să vie de‑a dreptul. Cred că, făcând aceasta, veți avea mulți abonați. Eu pot să-ți recomând de aice un corespondent vrednic, pe d. G. Hurmuzachi, care poate să iae asuprăși orice sarcină națională. Nuvelile de la București cred că le știți înaintea noastră. Noi abia ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORESPONDENT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CORESPONDENT.

ANALOG

... ANALÓG^2 , - OÁGĂ , analogi , - oage , adj . Asemănător ; corespondent

 

CONTRAPUNCTA

CONTRAPUNCTÁ , contrapunctez , vb . I . 1. Intranz . ( Muz . ; rar ) A folosi tehnica contrapunctului . 2. Tranz . Fig . A construi pe mai multe planuri paralele individualizate situații , imagini corespondente

 

CORESPONDENȚĂ

CORESPONDÉNȚĂ , corespondențe , s . f . I. 1. Schimb ( regulat ) de scrisori între două sau mai multe persoane . 2. Relatare a faptelor petrecute într - o localitate , făcută de corespondentul unui ziar , al unei reviste , al unui post de radio , de televiziune etc . II. 1. Raport , legătură între lucruri , fenomene , organe , părți ale unui întreg care se potrivesc între ele ; concordanță , armonie . 2. ( Lingv . ) Raport constant existent între două unități lingvistice . 3. ( Mat . ) Relație între două mulțimi , conform căreia fiecare element al unei mulțimi este pus în legătură cu unul sau mai multe elemente din cealaltă mulțime . 4. ( În sintagma ) Corespondența conturilor = schimbul de scrisori , legătura reciprocă dintre conturi care reflectă aceeași operație economică . [ Var . : ( inv . ) corespondínță s .

 

FICȚIUNE

... FICȚIÚNE , ficțiuni , s . f . Reprezentare produsă de imaginația cuiva și care nu corespunde realității sau nu are corespondent

 

SIMETRIE

SIMETRÍE , simetrii , s . f . 1. Proprietate a unui ansamblu spațial de a fi alcătuit din elemente reciproc corespondente și de a prezenta , pe această bază , anumite regularități ; proporționalitate , concordanță , armonie între părțile unui tot , între elementele unui ansamblu etc . ; distribuție egală , regulată , armonioasă a părților unui tot , a elementelor unui ansamblu ; corespondență exactă ( ca formă , poziție etc . ) între părțile ( opuse ale ) unui tot . 2. Spec . Proprietate a două puncte aparținând aceleiași figuri geometrice sau la două figuri diferite de a fi așezate la aceeași distanță de un plan , de o dreaptă sau de un punct ; proprietate corespunzătoare a două figuri geometrice ; proprietate a două figuri geometrice de a se suprapune

 

SIMILITUDINE

SIMILITÚDINE , similitudini , s . f . 1. Potrivire , asemănare , identitate ( între două lucruri sau două acțiuni ) . 2. ( Fiz . ; Tehn . ) Proprietate a două fenomene de a putea fi puse într - o corespondență parțială sau totală , astfel încât valorile mărimilor caracteristice unuia dintre fenomene să poată fi obținute , printr - un calcul relativ simplu , din valorile cunoscute ale mărimilor corespondente caracteristice celuilalt fenomen . 3. ( Mat . )

 

TRANSFORMA

... a căpăta alt aspect , altă formă ; a ( se ) schimba , a ( se ) preface . 2. Tranz . ( Mat . ) A construi un corespondent , un echivalent al unei figuri date sau al unei valori , schimbând anumite elemente și păstrând altele , potrivit anumitor formule . 3. Intranz . ( La unele jocuri sportive ...