Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DIALECT, JARGON, LIMBĂ, SĂSISM, VERBAL, ACCENT, COCĂ, DECLARA, DIALECTOLOGIE, DIASISTEM ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului GRAI: GRĂI.

 

GRAI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GRAI, graiuri, s.n. 1. Glas, voce. * Loc. adv. Într-un grai = într-un glas, toți deodată. * Expr. A prinde (sau a da) grai = a începe sau a se hotărî vorbească. A-i pieri (sau a-și pierde) graiul = a nu mai putea vorbească (de emoție, de frică etc.), a amuți; a nu mai avea ce spună. 2. Facultatea de a vorbi. * Loc. adv. Prin viu grai = oral. 3. Limbă. ** Fel de a vorbi. 4. Unitate lingvistică subordonată dialectului, caracteristică pentru o regiune mai puțin întinsă; p. ext. dialect. 5. (Rar) Vorbă, cuvânt. - Din grăi (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

GRAI s. v. cuvânt, termen, vorbă.

Sursa : sinonime

 

GRAI s. 1. v. glas. 2. v. limbaj. 3. (LINGV.) (livr.) idiom, (impr.) dialect. (Un \~ regional.)

Sursa : sinonime

 

grai s. n., pl. gráiuri

Sursa : ortografic

 

GRA//I \~iuri n. 1) Facultate a omului de a emite sunete articulate; voce; glas. * A-i pieri (sau a-și pierde) \~iul a) a nu mai vorbi; a amuți; b) a nu mai avea ce spune. 2) Sistem de comunicare între oameni, cu ajutorul limbii; limbaj; vorbire. * Prin viu \~ în mod oral. 3) Mod de exprimare; vorbire; limbă. \~ ales. 4) Unitate lingvistică subordonată dialectului. /Din a grăi

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GRAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 224 pentru GRAI.

Johann Wolfgang von Goethe - Graiul ielelor

Johann Wolfgang von Goethe - Graiul ielelor Craiul ielelor de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Cin' zboară prin viscol așa de târziu În noapte? E tatăl cu scumpul lui fiu. El ține copilul lipit de-al său piept, Veghează asupră-i cu ochiul deștept. — Copile, tu tremuri; ți-e frică; ce ai? — Nu vezi, tată dragă, pe-al ielelor crai, Cu lunga lui coadă, coroană purtând? — Copile, e ceață purtată de vânt. "O, dragă copile, o, vin ca să-ți fac La jocuri frumoase, să-ți fie pe plac. Flori mândre, pestrițe, din plai strânge-vei, Și maica te-mbracă în aur de vrei!" — Ah, tată, ei, tată, auzi ce mi-a zis, Ce craiul în umbră șoptind mi-a promis? — Taci molcom, copile, și fii liniștit E vântul ce-n veștedul crâng a vuit. "O, vrei tu, copile, cu mine să vii? Surorile mele cu drag te-or păzi. Din apă ies ele când este senin Și-n cânturi și-n jocuri te leagănă lin!" — Dar, tată, ah, tată, nu vezi la un loc, Prin negură, ielele prinse în joc? — Văd, dragă ...

 

George Coșbuc - Graiul neamului

George Coşbuc - Graiul neamului Graiul neamului de George Coșbuc Poezia a fost pusă pe muzica compozitorului T. Cerne. Fie-a voastră-ntreagă țară, Și de cereți, vă mai dăm, Numai dați-ne voi graiul Neamului și se sculară Să ne vremuiască traiul Câți dușmani aveam pe lume! Graiul ni-l cereau anume, Să-l lăsăm! Dar nestrămutați strămoșii Tot cu arma-n mâini au stat: Au văzut și munți de oase, Și de sânge râuri roșii, Dar din țara lor nu-i scoase Nici potop și nici furtună. Graiul lor de voie bună Nu l-au dat! Astăzi stăm și noi la pândă, Graiul vechi să-l apărăm; Dar pe-ascuns dușmanii cată Să ni-l fure, să ni-l vândă. Dacă-n vreme tulburată Nu ne-am dat noi graiul țării, Azi, în ziua deșteptării, Cum să-l dăm? Repezi trec cu vifor anii, Ispitind puterea ta, Neam român! Cu ură mare Vor căta mereu dușmanii Graiului român pierzare; Dar să piară ei cu toții: Nu l-am dat, și nici nepoții Nu-l vor

 

Ioan Slavici - Ileana cea șireată

... in casa si in casa la masa, si la masa tocmai in frunte, unde sedea imparatul cand era mire. -Ei! stai! grai lleana. Sa vad mai inainte: esti ce-ar fi sa fii? si numai dup-aceea sa graim vorba si sa gustam pomana si sa incepem ... feciorul de imparat. - Atunci floarea ta este scaiul! zise Ileana cea inteleapta. Poti tu face ca sa cante liliacul in glas frumos? - Ba! grai feciorul eel de imparat. - Atunci ziua ta e noaptea! zise Ileana cea inteleapta. Poti tu face sa rodeasca mar pe iarba lupului? - Pot! grai feciorul de imparat. - El sa fie pomana ta! zise lleana cea frumoasa si sireata. Asaza-te la masa. Feciorul de imparat sc aseza la masa ... mearga sa ceara sau sa ieie si sa aduca. Sosind la curte, Ileana intra in ruptul sufletului in curtea imparateasca si grai catre bucatarul cel mare: - Pentru numele lui Dumnezeu! n-auzi tu cum te striga imparatul? Mergi iute, ca sa vezi ce si pentru ce si ... dar cofita si porni ca sa mearga - si sa vina. Sosind la curte, ea intra in ruptul sufletului in pivnita si

 

Paul Zarifopol - Recreația criticului

Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte diferențieri ale pipăitului originar, ale cărui înfiorări vibrează ascuns în toate simțurile. Dar acestea sunt excese minunate. În curs obișnuit, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului, și se fac scriitori adică, nu se pricep decât să agrementeze acel imperativ sec, anonim și uniform, prin construcții de analogii pe care le cred, ei, plastice sau poetice. Prin această aplicare dinadins, neputincioșii graiului devin tații fecunzi ai banalității. Însă acei ce au talentul graiului net pronunțat scriu, de exemplu, așa: Noaptea era rece ca o casă nouă. Cu această împăcare de mine rămâneam dus cu gândul pe uscatul care se dovedea încet ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând broaște țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în ...

 

Ioan Slavici - Florița din codru

... are sa mai faca. Cand se samti gatita cum se cade, ea se puse inaintea cautatoarei, privi indelungat si cu drag la fata sa, apoi grai: - Frumoasa sunt, oglinda? - Frumoasa, zau, raspunse cautatoarea; pe de o suta și pe de o mie de ori insa e mai frumoasa Florita, pentru ca ... sfarși toate aceste lucruri ii era iertat sa se culce și sa doarma pe trei scanduri de gorun. Imparatul veni, gusta o picatura de vin, grai o vorba cu crașmarita cea frumoasa si-și merse mai departe in cale. Florita - sarmana de Florita! - ea trei luni, trei saptamani și ... fost ea insasi candva. Si apoi, așa cum era, se puse, acuma de-a treia oara inaintea cautatoarei. - Frumoasa sunt, oglinda? - Frumoasa, zau! grai cautatoarea, dar pe de-o suta și pe de-o mie de ori e mai frumoasa Florita, pentru ca ea are fata ca și fagurele ...

 

Alexei Mateevici - Limba noastră

Alexei Mateevici - Limba noastră â†� Imnuri naționale Limba noastră de Alexei Mateevici Actualul imn de stat al Republicii Moldova (începând din anul 1994). Muzica a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942). Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pâinii, Când de vânt se mișcă vara; In rostirea ei bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Limba noastră-i frunză verde, Zbuciumul din codrii veșnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfeșnici. Nu veți plânge-atunci amarnic, Că vi-i limba prea săracă, Și-ți vedea, cât îi de darnic Graiul țării noastre dragă. Limba noastră-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și citindu-le 'nșirate, - Te-nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slava-n ceruri, Să ne spiue-n hram și-acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastra-i limbă sfânta, Limba vechilor cazanii, Care ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Să vorbim românește

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Să vorbim româneşte Să vorbim românește de Bogdan Petriceicu Hasdeu Cugetarea românească Are portul românesc: Nu lăsați dar s-o ciontească Cei ce limba ni-o pocesc. Când românul se-ndârjește Din țărână când mi-l scoți, El îți toarnă românește Un blestem de șapte coți, Când de dragoste s-aprinde El vorbește lin și blând, Încât dorul te cuprinde Dulcea-i vorbă ascultând. Niciodată altă limbă, De pre buze românești, Nu se-ndoaie, nu se schimbă După gândul ce gândești. La mânie, la iubire, La suspin și chiuit, După chiar a noastră fire Graiul nostru e croit. La iubire, la mânie, La chiot și la suspin, România-i România Cu fagur și cu pelin. Sucind limba românească, Stricând graiul strămoșesc, După moda franțuzească, Sau cu modul latinesc, Ne-am strâns mințile cu fracul Și simțul ne-am îmbrăcat Cu haina, de unde dracul Copiii și-a înțărcat. Românimea cât trăiește Graiul nu și-l va lăsa; Să vorbim dar românește. Orice neam în limba

 

George Coșbuc - Non omnis moriar

... cum nouă ne-a trăit Cipariu, căruntul duce, purtând a limbii flamuri, Cătând să lămurească prin vii și mândre lamuri Un grai îmbătrânit. Căci l-a trimis Geniul luminii să-și unească Puterea cu-ale altor bărbați cu suflet plin: Să caute și să afle ... și iar să ne renască Prin grai de la Quirin. Și-acum răsună tonuri lugubre-n tot de-a latul Pământurilor unde un grai găsești și-un port, Că varsă lacrimi șipot tot colțul și tot satul, Că gem la groapă flamuri cernite, ca bărbatul Națiunii doarme mort! Gândirea ...

 

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ...

 

Alexei Mateevici - Fie voia ta!

... deschide ochii! Lasă-ne-o, o, Doamne, vie! N-auzi, mamă?" Ș-a lor lacrimi Și durerea lor nespusă N-ar putea un grai de oameni, Nimeni ca s-o facă spusă... Moartea galbenă ca ceara Stă la căpătâi c-o coasă, Dar și ea simțește lacrimi Că îi ...

 

Alexei Mateevici - Unora

Alexei Mateevici - Unora Unora de Alexei Mateevici Noi nu ne înțelegem: voi vreți a noastră limbă S-o înnoiți, surpându-i temeiurile vechi, Și noua latinie, măcar de-ar fi cam strâmbă, Vă pare totuși cântec, sunându-vă-n urechi. Veșmântul firii noastre din pânză strămoșească Cu tivituri de aur, de vechi argint și flori, Războaie-mpodobite de-o mână meșterească Vă par sărăcăcioase mantale de păstori. Noi nu ne înțelegem: acolo unde bate Izvorul veșniciei, frumoasei nemuriri, -- Vă pare că-i pustie, bordeie lepădate -- Și căutați s-aduceți de-ai voștri trandafiri. Dar trandafirii voștri făcuți-s din hârtie Și miroase a leacuri luate din dugheni, În limbă doftorească a voastră latinie Preface graiul slobod din codrii moldoveni. Noi nu ne înțelegem: din sine limba crește, Nevoie nu mai are de ajutor străin, Din sine-și prinde floare, din sine se-nnoiește, Când nu-i atingi temeiul puternic și bătrân. Destulă înflorire păstrat-a limba noastră Din sânul maicii sale cel vechi și sănătos, Și nu-i mai trebui leacuri și nici boia albastră Să zugrăvească cerul cel sfânt și luminos. Noi nu ne înțelegem: povestea nu-i de-aseară ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru GRAI

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru GRAI.

2 Cronici Capitol 36

... rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir, împăratul Perșilor, care a pus să se facă prin viu grai și prin scris această vestire în toată împărăția lui: 23 ,,Așa vorbește Cir, împăratul Perșilor: ,,Domnul, Dumnezeul cerurilor, mi -a dat toate împărățiile ...

 

Ezra Capitol 1

... rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir, împăratul Perșilor, care a pus să se facă prin viu grai și prin scris vestirea aceasta în toată împărăția lui: 2 Așa vorbește Cir, împăratul Perșilor: ,,Domnul, Dumnezeul cerurilor mi -a dat toate împărățiile ...

 

Fapte Capitol 15

... pus în joc viața pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos. 27 Am trimes dar pe Iuda și pe Sila, cari vă vor spune prin viu grai aceleași lucruri. 28 Căci s`a părut nimerit Duhului Sfînt și nouă, să nu mai punem peste voi nicio altă greutate decît ceeace ...

 

2 Tesaloniceni Capitol 2

... ca să căpătați slava Domnului nostru Isus Hristos. 15 Așa dar, fraților, rămîneți tari, și țineți învățăturile, pe cari le-ați primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastră. 16 Și însuș Domnul nostru Isus Hristos, și Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne -a iubit și ne -a ...

 

Marcu Capitol 14

Marcu Capitol 14 Marcu 13 Marcu Capitol 14 1 După două zile era praznicul Paștelor și al Azimilor. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleșug, și să -L omoare. 2 Căci ziceau: ,,Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă turburare în norod.`` 3 Pe cînd ședea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; și, dupăce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4 Unora dintre ei le -a fost necaz, și ziceau: ,,Ce rost are risipa aceasta de mir? 5 Mirul acesta s`ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei (Grecește: dinari.), și să se dea săracilor.`` Și le era foarte necaz pe femeia aceea. 6 Dar Isus le -a zis: ,,Lăsați -o în pace; de ce -i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine; 7 căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, și le puteți face bine oricînd voiți: dar pe Mine ...

 

Luca Capitol 1

... lor, să ți le scriu în șir unele după altele, 4 ca să poți cunoaște astfel temeinicia învățăturilor, pe cari le-ai primit prin viu grai. 5 În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, și se ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru GRAI.

DIALECT

... DIALÉCT , dialecte , s . n . 1. Ramificație teritorială a unei limbi , cuprinzând adesea mai multe graiuri . 2. ( Impr . ) Grai

 

JARGON

... prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei împrumutate din alte limbi , sau a celor de îngustă specialitate . 2. ( Înv . , azi impr . ) Dialect , grai . JARGÓN , jargoane , s . n . 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale , care reflectă dorința celor ce - l vorbesc de a se distinge de masa ... mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei împrumutate din alte limbi . 2. ( Înv . , azi impr . ) Dialect , grai

 

LIMBĂ

... organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite ...

 

SĂSISM

... SĂSÍSM , săsisme , s . n . Particularitate , termen , construcție etc . proprie graiului sașilor împrumutată de alt grai

 

VERBAL

... VERBÁL , - Ă , verbali , - e , adj . 1. Care se face , se transmite , se comunică prin viu grai

 

ACCENT

... etc . a unei silabe dintr - un cuvânt sau a unui cuvânt dintr - un grup sintactic . 2. Fel particular de pronunțare , specific unui grai

 

COCĂ

CÓCĂ^2 , coci , s . f . 1. Structură a fuzelajului unui avion , formată numai din pereți periferici . 2. Ansamblu format din scheletul unei nave și din învelișul ei exterior . CÓCĂ^1 s . f . Aluat ( pentru produse de panificație , de patiserie ) . CÓCĂ^3 s . f . ( În graiul copiilor sau ca termen dezmierdător cu care ne adresăm lor ) Copil mic . - Creație infantilă . Cf . scr . %koka% , it . %

 

DECLARA

... DECLARÁ , declár , vb . I . 1. Tranz . A anunța ceva prin grai sau în scris ; a spune , a afirma deschis , a face cunoscut . 2. Tranz . A considera , a ...

 

DIALECTOLOGIE

DIALECTOLOGÍE s . f . Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul dialectelor și al graiurilor ( unei limbi ) . [ Pr . : di -

 

DIASISTEM

DIASISTÉM , diasisteme , s . n . ( Lingv . ) Sistem lingvistic desprins din analiza a două sisteme ( graiuri , dialecte ) cu similitudini parțiale ; supersistem . [ Pr . : di -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...