Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CODINĂ, FIERE, INFERIORITATE, SUB, SUBSONIC, ÎNAPOI, ÎNCHISTA, ȘLIȚ, ȘOLD, ȘPALT ... Mai multe din DEX...

INFERIOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INFERIÓR, -OÁRĂ, inferiori, -oare, adj. 1. Care este așezat dedesubt sau mai jos. ** (Despre ape curgătoare sau despre regiuni de pe cursul lor) Situat mai aproape de vărsare decât de izvor. 2. Care este din punct de vedere numeric mai mic decât altul. 3. Care are un rang, o funcție sau un grad mai mic decât altul. ** (Substantivat) Subaltern, subordonat (într-o funcție). 4. Care este de calitate mai proastă, valorează mai puțin sau are importanță mai mică decât altul. * (În vechea organizare a școlii) Curs inferior = ciclu de învățământ cuprinzând primele patru clase ale liceului. [Pr.: -ri-or] - Din fr. inférieur, lat. inferior.

Sursa : DEX '98

 

INFERIÓR, -OÁRĂ I. adj. 1. așezat mai jos; de jos. * (despre o parte a unui curs de apă, o regiune) în apropiere de punctul de vărsare; depărtate de izvor. 2. mai mic din punct de vedere numeric. 3. de calitate (mai) proastă; mai puțin bun; mai puțin frumos; mai mic decât alții. 4. care are un grad, o funcție, un rang mai mic decât altul. II. s. m. subaltern, subordonat. (< fr. inférieur, lat. inferior)

Sursa : neoficial

 

Inferiorsuperior

Sursa : antonime

 

INFERIÓR adj., s. 1. adj. ordinar, prost, rău. (Tutun, vin \~.) 2. adj. mărunt, mic. (Funcționar \~.) 3. adj., s. v. subaltern.

Sursa : sinonime

 

inferiór adj. m. (sil. -ri-or), pl. inferióri; f. sg. inferioáră, pl. inferioáre

Sursa : ortografic

 

INFERIÓR^2 \~i m. Persoană care este subordonată alteia într-o activitate de muncă; om care se supune unui șef; subaltern; subordonat. /inférieur, lat. inferior

Sursa : NODEX

 

INFERI//ÓR^1 \~oáră (\~óri, \~oáre) 1) (în opoziție cu superior) Care se află în partea de jos; situat în partea de jos; de (din) jos. 2) (despre cursul unei ape curgătoare) Care este mai aproape de mare decât de izvor. 3) Care ocupă treapta cea mai joasă într-o ierarhie. Situație socială \~oară. 4) Care este de calitate mai proastă; de valoare mai mică; mai puțin important. [Sil. -ri-or] /inférieur, lat. inferior

Sursa : NODEX

 

INFERIÓR, -OÁRĂ adj. 1. Care este așezat mai jos; de jos. ** (despre o parte a unui curs de apă; p. ext., despre o regiune) Situat în apropiere de punctul de vărsare; depărtat de izvor. 2. Mai mic din punct de vedere numeric. 3. De calitate (mai) proastă; mai puțin bun; mai puțin frumos; mai mic decât alții. 4. Care are un grad, o funcție, un rang mai mic decât altul. // s.m. Subaltern, subordonat. [Pron. -ri-or. / < lat. inferior, cf. fr. inférieur].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru INFERIOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru INFERIOR.

Garabet Ibrăileanu - Varia

... Egipetul" acestei istorii. 30. Senzația de clasă nu-i o stare de suflet absolută. Rezultă dintr-un raport. (Admirabilă tautologie!) Un militar de un grad inferior trece în fiecare zi printr-un sistem ecosez de senzații: aci sclav, aci rege asirian. 31. Explicațiile nu modifică niciodată realitățile. 32. Inteligența este un ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ...

 

Cincinat Pavelescu - Unei feministe la un banchet

Cincinat Pavelescu - Unei feministe la un banchet Unei feministe la un banchet de Cincinat Pavelescu Doamna Adina se-ntreabă C-o îndrăzneală uimitoare Într-un articol indecent: Suntem sau nu inferioare?  Depinde, dragă, de

 

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

... a intelectualilor, a început să-și piarză încetul cu încetul clienții, cari consumau altceva decât capuțin. Ar fi lucru oarecum explicabil: omul inferior se găsește foarte strâmtorat într-o atmosferă prea înaltă. Ce să caute un biet mojic de rând acolo unde se strâng persoane de elită?... Din ...

 

Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară

Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară O admirabilă lucrare literară de Ion Luca Caragiale “Dacă nu ești faur, la ce-ți mânjești nasul cu cărbuni?â€� zice o vorbă populară; iar un autor modern, Carmen Sylva, zice: “La bĂȘtise se met au premier rang pour ĂȘtre vue; l’intelligence se met en arrière pour voirâ€�. Onor. d. A. Pencovici, directorul Monitorului oficial, al Tipografiei statului și al Internelor, ține grozav de mult să-l vedem. Să vedeți cum: ne-o spune d-sa însuși. Domnului A. Pencovici îi cere șeful de atelier text pentru Probarul nou al Tipografiei statului, și (cauzele mici produc adesea efecte mari) d. A. Pencovici se transformă deodată și devine dintr-un împiegat conștiințios un și mai conștiincios om de litere. D-sa traduce pentru Probar: Carmen Sylva,Le PensĂ©es d-une Reine. Minunat Probar ! el va conține, peste probele de litere ale atelierului, o probă mai mult de talentele directorului. Considerația superiorilor, stima inferiorilor, dragostea familiei, iubirea prietinilor, astea le-a avut totdeuna onor. d. A. Pencovici; dar astea sunt de ajuns pentru un împiegat; astea nu ajung omului ...

 

Ion Luca Caragiale - Reformă

Ion Luca Caragiale - Reformă Reformă de Ion Luca Caragiale Suntem în epoca reformelor; spiritul public se agită asupra atâtor și atâtor cestiuni, toate vitale, a căror dezlegare nu mai poate suferi întârziere. Una din acestea este și cestiunea bătăii în armată. Dar, deoarece-i vorba să înotăm în cestiuni, caută să spunem că sunt oameni cari pun una prealabilă: a bate pe inferiori pentru nesupunere, nepricepere sau rea-voință, ori chiar numai din răutate, este oare la noi un obicei exclusiv al ostașilor? Unii răspund da; alții răspund nu. Noi până acum nu putem împărtăși hotărât părerea nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe care am căpătat-o dintr-un izvor vrednic de toată încrederea. Odată, Cuza-vodă călătorea cu primul său ministru Mihalache Cogălniceanu, către Turnul Severinului. Pentru întâia oară alesul nației românești trecea Oltul. La o stație, unde careta domnească și caleștile suitei trebuiau să schimbe caii, călătorii noștri deteră peste o scenă destul de neplăcută mai ales pentru dânșii, care, tot drumul până ...

 

Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale

Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale Literatura politică a lui Caragiale de Paul Zarifopol Dând drumul unui năduf, ce ar putea părea vechi și adânc, scrie Caragiale doctorului Urechia, cu data de 27 decembrie 1907, următoarele: Intrarea în viața publică mi-a fost pân-acuma închisă de boierii și de ciocoii noștri pe simpla bănuială instinctivă că n-aș fi amantul destul de fidel al sacrei noastre Constituțiuni. De ce adică astăzi, la bătrânețe, să nu fiu leal, să nu le dau dreptate oamenilor, aratând pe față de ce sentimente sunt animat față de actuala organizare de stat? De ce să nu arăt lumii cum am văzut eu împrejurările sociale și politice la care am asistat și ca istoric, nu numai ca simplu comediante. Și deși mamelucărimea mă va huidui în unison, poate să am norocul ca în mulțimea lumii cinstite, inteligente și dezinteresate, să găsesc câteva aprobări, care să mă plătească cu prisos de necazurile înlungatei mele proscripțiuni. În o scrisoare precedentă către același (9 decembrie 1907), Caragiale anunțase intenția de a scoate o foaie săptămânală în sensul broșurii 1907, cu încrederea că, acum, scrisul său, dezvelind ticăloșia politicienilor, ...

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârşit O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre treapta și teapa lor grosolan falsă și de gust mitocănos. Fusese lungă vreme modă serioasă printre literați și artiști, chiar de bună calitate, să disprețuiască batjocoritor pe erudiți și metoda lor în întregime; acum, în zilele noastre, acest dispreț a fost pedepsit, ironic, prin invazia biografiilor romanțate. Pare, orișicum, că a pregăti meticulos un memoriu pentru a fixa data nașterii unui om considerabil, zămislirea unei opere, vicisitudinile unui capitol sau ale unei strofe este o întrebuințare mai demnă a puterilor mintale, mai isteață, și în care e loc și pentru bunul-gust, pentru tactul și finețea istorică, decât a petici discursuri sau scrisori, a îngăla dialoguri de dragoste pe seama poeților, artiștilor sau personajelor politice ...

 

Paul Zarifopol - Recreația criticului

Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte diferențieri ale pipăitului originar, ale cărui înfiorări vibrează ascuns în toate simțurile. Dar acestea sunt excese minunate. În curs obișnuit, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului, și se fac scriitori adică, nu se pricep decât să agrementeze acel imperativ sec, anonim și uniform, prin construcții de analogii pe care le cred, ei, plastice sau poetice. Prin această aplicare dinadins, neputincioșii graiului devin tații fecunzi ai banalității. Însă acei ce au talentul graiului net pronunțat scriu, de exemplu, așa: Noaptea era rece ca o casă nouă. Cu această împăcare de mine rămâneam dus cu gândul pe uscatul care se dovedea încet ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând broaște țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în ...

 

Garabet Ibrăileanu - Estetice

... talent, căci atunci nu-s impresionante, și prin cele scrise cu talent, căci atunci emoția estetică luptă cu oarecare șanse în contra senzațiilor de ordin inferior. 32. ... nici un moralist, oricât ar pretinde el că zugrăvește pe ,,om", nu zugrăvește în realitate decât pe omul unei societăți din vremea sa și ...

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INFERIOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 260 pentru INFERIOR.

CODINĂ

CÓDINĂ s . f . ( Pop . ) 1. Lână de calitate inferioară , tunsă de pe capul , picioarele și coada oilor . 2. Grâu de calitate inferioară , amestecat cu multe corpuri străine - Coadă + suf . -

 

FIERE

FIÉRE s . f . 1. Lichid amar , de culoare galbenă - verzuie , secretat de ficat ; bilă ^1 . 2. ( Și în sintagma bășica fierii ) Vezicula biliară . 3. Compus : fierea - pamântului = a ) plantă erbacee medicinală cu flori roșietice , rar albe , cu gust amar ( Erythraea centaurium ) ; b ) plantă erbacee inferioară , cu talul târâtor , având pe partea inferioară rudimente de frunză ( Marchantia polymorpha ) ; fiere - de - urs = numele a doi arbuști tropicali și mediteraneeni din care se extrage saburul ; a ) arbust înalt de 3 - 4 m , cu frunze mari și flori violacee dispuse într - un spic ( Alo� ferox ) ; b ) arbust înalt de 1 m , ramificat , cu frunze dispuse în rozetă ( Alo�

 

INFERIORITATE

... INFERIORITÁTE , inferiorități , s . f . Faptul de a fi inferior ; stare a ceea ce este inferior

 

SUB

SUB ^2 prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ) închis , încuiat . A trece ( ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum , niciodată . Sub semnătură = ...

 

SUBSONIC

SUBSÓNIC , - Ă , subsonici , - ce , adj . ( Despre vehicule ) Care se deplasează cu o viteză mare , dar inferioară vitezei sunetului ; ( despre viteza de deplasare a unor corpuri ) care este inferioară vitezei

 

ÎNAPOI

... în spate , îndărăt . 2. La locul de proveniență ; în locul unde a fost mai înainte . 3. Cu o treaptă îndărăt , într - un loc inferior

 

ÎNCHISTA

ÎNCHISTÁ , închistez , vb . I . Refl . ( Despre unele organisme animale sau vegetale inferioare sau despre unele tumori ) A se acoperi cu o membrană sau a se transforma în chist , izolându - se de mediul

 

ȘLIȚ

ȘLIȚ , șlițuri , s . n . 1. Scobitură în formă de șanț , făcută într - o piesă sau intr - un element de construcție . 2. Deschizătură făcută la marginea inferioară sau la mânecile unor obiecte de îmbrăcăminte , având un rol practic sau

 

ȘOLD

ȘOLD , șolduri , s . n . Parte a corpului omenesc situată între mijloc și coapsă ; regiune anatomică corespunzătoare articulației membrelor inferioare cu

 

ȘPALT

ȘPALT ^1 , șpalturi , s . n . ( Tipogr . ) 1. Zaț așezat în formă de coloană lungă , pe copia căruia se fac corecturile tipografice înainte de punerea în pagină . 2. P . ext . Planșetă folosită pentru strângerea , păstrarea și transportul materialului cules , înainte de a fi paginat . ȘPALT ^2 , șpalturi , s . n . Piele subțire , de calitate inferioară , obținută prin șpăltuire și folosită pentru căptușeli și fețe de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...