Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:VA, OR, VRUTĂ, ORÂNDAR, ORÂNDUI, ORÂNDUIRE, ORÂNDUIT, ORÂNDUITOR, ORĂ, ORĂDEAN ... Mai multe din DEX...

VREA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VREA, vreau, vb. II. Tranz. I. (Urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv). 1. A fi hotărât, a fi decis ...; a avea de gând ..., a voi, a intenționa. * Expr. Vrea (sau va) zică = a) înseamnă, are semnificația de...; b) (cu valoare de conjuncție) așadar, deci. Ce vrea (sau va) zică asta? = ce înseamnă, ce rost are? Cum (sau ce) va vrea = orice. 2. A pretinde a cere; a aștepta ceva de la cineva. 3. A dori, a pofti; a-i plăcea ceva sau cineva. * Loc. adv. Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând. * Expr. Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie dorești, fie nu dorești. Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă, se spune despre cel care trebuie îndeplinească ceva împotriva dorinței sale. Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bună voie; constrâns de împrejurări. A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva. ** Refl. A dori fie, devină ceva ori cineva. Fiecare s-a vrut mai bun. 4. A consimți, a primi, a se învoi, a fi de acord. 5. (Mai ales în forma negativa) A putea, a fi în stare. Focul nu vrea ardă. ** (Pop.) A fi gata, pe cale sau pe punctul de... Când vru moară își chemă feciorii. II. (Ca verb auxiliar, serveşte la formarea viitorului) Mâine vei merge la teatru. * (Forma de pers. 3 sg. va se substituie tuturor persoanelor sg. și pl. pentru formarea viitorului cu conjunctivul prez. al verbelor de conjugat) Vestitor al unei vremi ce va vie. * Expr. Va fiu (sau fii etc.) = trebuie fiu (sau fii etc.) [Prez. ind. și: (II) voi (pop. oi), vei (pop. ăi, ei, îi, i, oi), va (pop. o, a), vom (pop. om), veţi (pop. ăți, eți, oți), vor (pop. or). - Var.: vroí vb. IV] - Lat. *volere.

Sursa : DEX '98

 

VREA vb. 1. v. dori. 2. v. cere. 3. v. pofti. 4. a cere, a pretinde, a voi. (Iată ce \~ eu de la voi; cât \~ pe ceas?) 5. v. consimți. 6. v. intenționa.

Sursa : sinonime

 

vrea vb., ind. prez. 1 sg. vreáu, 2 sg. vrei, 1 pl. vrem, 3 pl. vor, imperf. 1 sg. vreám, 3 sg. vrea, perf. s. 1 sg. vrúi, 3 sg. vru; conj. prez. 3 sg. și pl. vrea; part. vrut; ger. vrând; aux. ind. prez. 1 sg. voi, 2 sg. vei, 3 sg. va, 1 pl. vom, 2 pl. veţi, 3 pl. vor

Sursa : ortografic

 

A VREÁ vreau tranz. 1) A avea în intenție; a proiecta în gând. Vreau plec. Vreau cânt. * Vrei nu vrei fie dorești, fie nu dorești. Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă se spune despre cineva care trebuie facă ceva împotriva voinței sale. A face tot ce vrea din (sau cu) cineva a avea o mare influență asupra cuiva. 2) A dori i se acorde; a pretinde; a cere. Vrea o explicație. 3) A exista posibilitatea; a fi posibil; a putea. Vrea plouă. [Monosilabic] /<lat. volere

Sursa : NODEX

 

A SE VREÁ vreau intranz. A dori ajungă sau devină ceva sau cineva. Se vrea inginer. /<lat. volere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VREA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2512 pentru VREA.

George Coșbuc - Noi vrem pământ!

... goi, în ger și-n vânt, Ne-ați scos și morții din mormânt; O, pentru morți și-al lor prinos Noi vrem pământ! Și-am vrea și noi, și noi să știm Că ni-or sta oasele-ntr-un loc, Că nu-și vor bate-ai voștri joc De noi, dacă ...

 

Mihai Eminescu - De-or trece anii...

Mihai Eminescu - De-or trece anii... De-or trece anii... de Mihai Eminescu De-or trece anii cum trecură, Ea tot mai mult îmi va plăce, Pentru că-n toat-a ei făptură E-un "nu știu cum" ș-un "nu știu ce". M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne văzum? Deși nu e decât femeie, E totuși altfel, "nu știu cum". De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tăce; Dac-al ei glas e armonie, E și-n tăcere-i "nu știu ce". Astfel robit de-aceeași jale Petrec mereu același drum... În taina farmecelor sale E-un "nu știu ce" ș-un "nu știu

 

Matilda Cugler-Poni - Ce vrei

Matilda Cugler-Poni - Ce vrei Ce vrei de Matilda Cugler-Poni Ce vrei să fac cu mine? Eu nu mă pot schimba Și cum e a mea față Așa-i inima mea. Eu nu pot să plec fruntea Și nu m-oi umili, Chiar împăratul lumii Cu mine de-ar vorbi! De văd o mișelie, Încerc s-o biciuiesc. Iubirea mea-i iubire. Urăsc ceea ce urăsc. Nu pot!... Pot toate-n lume, Să știu că mi-i iubi, Dar mare-ar fi schimbarea. Eu cred că aș muri!

 

Cezar Bolliac - Ai vrea, precum se vede, să-ți mai aduci aminte

... Cezar Bolliac - Ai vrea, precum se vede, să-ţi mai aduci aminte Ai vrea, precum se vede, să-ți mai aduci aminte de Cezar Bolliac Ai vrea, precum se vede, să-ți mai aduci aminte D-acea miniatură a sexului frumos, D-a ei vioiciune, spirituasele-i cuvinte ...

 

Mihai Eminescu - În van căta-veți...

Mihai Eminescu - În van căta-veţi... În van căta-veți... de Mihai Eminescu În van căta-veți ramuri de laur azi, În van căta-veți mândre simțiri în piept.        Toate trecură: Viermele vremilor roade-n noi. Căci nu-i iubire, ură d-asemeni nu-i Și ce rămase umbra simțirei e:        Murmura lumei Netedă, palidă, ca și ea. Nu e antica furie-a lui Achile, Nu este Nestor blândul-cuvântător.        Aprigul Ajax Țărână-i azi, și nimic mai mult. Și unde-i Roma, doamnă a lumii-ntregi, Și unde-s astăzi vechii și marii Caesari?        Tibrule galbăn, Unde e astăzi mărirea ta? Chiar papii mândri cu trei coroane-n cap, Păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâni,        Pulbere-s astăzi. Pulbere sunt chiar vii fiind. Căci nu sărută regii piciorul lor, Căci nu se-nchină lumea la glas de sfânt.        Semnele tainei Mute rămân și îi fac de râs. Chiar tronul papei azi ca o scenă e Și el își face mutrele lui plângând.        Hohotul lumei Lumei întregi îi răspunde-atunci. Căci nu-i s-ardice bolțile de granit, Un Michel-Angelo nu-i să facă iar        Ziua din urmă. Templele vechie pustie rămân. ...

 

Cincinat Pavelescu - Târziu, când vei dormi...

Cincinat Pavelescu - Târziu, când vei dormi... Târziu, când vei dormi... de Cincinat Pavelescu Târziu, când vei dormi sub trandafirul Din cimitirul Unde te vor duce, Ca să rămâi, un nume pe o cruce, S-o veșteji în ochii tăi safirul Ce-ți lumina privirea nențeleasă, Iubita mea mireasă! Eu voi fi mort cu mult mai înainte. Și mă-nfior, gândind că n-o să fie Măcar un gând, un gând în lumea vie, Să spuie iar, cu-a florilor cuvinte Din poezii, divina-ți frumusețe, Căci vai, uitarea neagră o să-nghețe, Când voi dormi în tristul meu sicriu, Chiar amintirea strofelor ce-ți

 

Alexandru Vlahuță - Sonet (Ce mult aș vrea să mai iubesc o dată)

... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată) Sonet de Alexandru Vlahuță Ce mult aș vrea să mai iubesc o dată, Să simt din nou a vieții primăvară, În drumul meu pustiu să mai răsară, Ca din povești, o ...

 

Ion Luca Caragiale - Ultima oră

Ion Luca Caragiale - Ultima oră Ultima oră de Ion Luca Caragiale 1900 Mă aflam în toiul conflictului româno-bulgar, în parcul de la Sinaia. Vreme splendidă, deși prea călduroasă, și o mișcare neobicinuită: pe de o parte afluența trenurilor de plăcere, ale căror bilete, fiindcă lunea cădea între două sărbători, erau valabile până miercuri dimineața; astfel, se-ngrămădea lumea pentru bâlciul de a doua zi marți, sf. Maria, când e și hramul mănăstirii; pe de altă parte, era hotărâtă pentru după amiazi plecarea suveranilor noștri spre străinătate. Fizionomia parcului era destul de caracteristică. Persoanele oficiale - curtea regală era în mare doliu - redingotă și mănuși negre, pălărie înaltă; generalii și ofițerii în uniformă de mare ținută; mult public de elită și lume de jos destulă. Unii steteau la mese în fața bufetului, pe când alții se plimbau în sus și-n jos. Așteptând să-mi aducă o cafea, mă pomenesc bătut pe umăr cu multă discreție... Un amic, reporter de ziar. A venit să asiste la plecarea suveranilor, spre a face cuvenita dare de seamă în ziarul său, un ziar foarte belicos. - Ai aflat? - Ce? zic eu. - Care va să zică, nu știi nimic? - ...

 

Duiliu Zamfirescu - La Orșova

... bând apă din tine, Și să ți se-nchine, Și să-și lumineze fețele lor triste. Nu mai vin. Dar vremea, care schimbă toate, Multe vrea și poate, Multe le preface și le-ntinerește: Pune vis în codri, umbră în poiene, Doruri pe sub gene, Viers și bucurie pune-n tot ...

 

Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie

... ca și cei ce au canoane și cei ce n-au, pentru că aceasta iaste obicinuită creștinilor. Iar după cădĂ©re în păcat, de va vrea acela să se călugărească, doao părți să ție și o parte să-i erți. Iar de va vrea să meargă la obște jâtie, lasă-i lui canon pre jumătate; iar după ce au luat cinul călugăresc și au căzut în păcat, câț ani ...

 

Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia

... creștinului. Așijdirea și la botez. 2. Așijdirea pentru întâmplarea morții să cade preoților carii au enoriile lor aproape să dea unul altuia înștiințare când vor vrea să meargă undeva și va lipsi vreunul din enoriia lui și întracea / norie va veni cuiva ceasul morții, să vie preotul aceiialalte enorii să-l ... în cumpăna morții și preotul ceiialalte enorii fiind chiemat de oamenii bolnavului, pentru ca să-l ispoveduiască și să-l cuminece și el nu va vrea să meargă, ce va pune pricini la mijloc cum că are treabă, sau vrajbă cu preotul enoriei aceiia și de s-ar întâmpla ca să ... pentru aceștea dăm voe ca unde s-ar afla și de s-ar întâmpla nevoe de moarte, sau și fără de nevoia morții de vor vrea să să ispoveduiască și să să cuminece până să vor întoarce iară la locurile lor, să-i ispoveduiți și să-i cuminecați; pentru ca acĂ ... verice sile, au înfricoșare. Și acea scrisoare să o țineți foarte cu seamă bună la voi, veri la carele s-ar întâmpla; ca de va vrea cineva din stăpânii acelor țigani ce s-au împreunat cu voia lor să nu să ție de cuvânt, au în pizmă să facă să-i ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VREA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 206 pentru VREA.

VA

VA ^2 vb . intranz . defectiv ( La prez . ind . pers . 3 sg . ; pop . și fam . ; în expr . ) Mai va = mai așteaptă ; mai este ( mult ) până acolo ; mai trece vreme până atunci . VA ^1 Element de compunere care a servit ( într - un stadiu vechi al limbii ) la formarea unor adverbe ( undeva , cândva ) sau a unor pronume ( cineva , careva ) , cărora le imprimă o nuanță

 

OR

OR ^2 conj . , adv . v . ori . OR ^1 conj . Dar ,

 

VRUTĂ

... VRÚTĂ , vrute , s . f . Voință , vrere . V. vrea

 

ORÂNDAR

ORÂNDÁR , orândari , s . m . ( Înv . , reg . ) 1. Arendaș . 2. Cârciumar , hangiu . - Orândă ^2 + suf . - ar . Cf . ucr . %

 

ORÂNDUI

ORÂNDUÍ , orânduiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) așeza , a ( se ) grupa într - o anumită ordine ; a ( se ) aranja . 2. Tranz . A hotărî , a dispune ; a ridica la o demnitate ; a numi , a desemna ; a investi . 3. Tranz . ( Înv . și pop . ) A decide , a fixa , a stabili . 4. Tranz . ( Înv . și pop . ) A pune la cale ; a

 

ORÂNDUIRE

ORÂNDUÍRE , orânduiri , s . f . Acțiunea de a orândui și rezultatul ei . 1. Așezare , grupare într - o anumită ordine , într - un anumit fel ; aranjare , repartizare , clasare . 2. Învestire . 3. ( Înv . și reg . ) Hotărâre , dispoziție , decizie , ordin . 4. ( Adesea cu determinările " socială " și " social - economică " ) Treaptă a dezvoltării istorice a societății , caracterizată printr - un nivel determinat al forțelor de producție , prin relațiile de producție corespunzătoare acestuia și prin suprastructura generată de aceste relații ; formațiune socială , formațiune social - economică . V.

 

ORÂNDUIT

ORÂNDUÍT , - Ă , orânduiți , - te , adj . 1. Pus , așezat într - o anumită ordine ; aranjat , rânduit . 2. ( Înv . ) Împuternicit , învestit . 3. ( Înv . ) Stabilit , fixat , hotărât ,

 

ORÂNDUITOR

ORÂNDUITÓR , - OÁRE , orânduitori , - oare , s . m . și f . ( Înv . ) Persoană care orânduiește , care organizează ; organizator , [ Pr . : - du - i - ] - Orândui + suf . -

 

ORĂ

ÓRĂ , ore , s . f . 1. Unitate de măsură a timpului , egală cu a douăzeci și patra parte dintr - o zi , cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde ; ceas . 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni , timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva . 3. Lecție ,

 

ORĂDEAN

ORĂDEÁN , - Ă , orădeni , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Persoană născută și crescută în municipiul Oradea . 2. Adj . , s . m . ( Locuitor ) din municipiul Oradea . - Oradea ( n . pr . ) + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...