Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FACE, CA, CORNEȚEL, FURCĂ, PENTRU, SINGUR, TATĂ, ÎNGEREA, ÎNGEREL, ÎNS, ÎNSUMI ... Mai multe din DEX...

EL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

EL, EA, ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbeşte) El merge. ** (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) Casa lui. * Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui! 3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. * (În forma i, cu valoare neutră) -i cu bere, -i cu vin. 4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. * (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] - Lat. illum, illa.

Sursa : DEX '98

 

EL pron. dânsul, dumnealui, (pop.) dumneasa, (înv.) nusul. (\~ m-a invitat.)

Sursa : sinonime

 

el pr. [pron. iel], g. lui; d. acc. lui, neacc. îi, i (i se ), i-, -i, -i- (dându-i-se); ac. acc. el, neacc. îl, l-, -l, -l- (lua-l-ar); pl. ei [pron. iei]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le-, -le, -le-, li (li se ), li-, -li-; ac. acc. ei, neacc. îi, i-, -i, -i- (lua-i-ar)

Sursa : ortografic

 

EL ea (ei, ele) pron. pers. 3 1) (substituie numele persoanei despre care se vorbeşte) \~ învață. A fost și \~ la țară. 2) Soț (respectiv soție). 3) (formele de genitiv lui, ei, lor au valoare posesivă) Cartea lui. A lor a fost inițiativa. 4) (formele de dativ lui, ei, îi, i, lor, le, li se folosesc cu funcție de complement indirect sau atribut) Fusul îi scapă ei din mână. 5) (formele de acuzativ îl, l, o, îi, i, le se folosesc cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. Pe el îl caută. 6) (formele i și o se folosesc cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. /<lat. illum, illa

Sursa : NODEX

 

el [pron. iel] pr. m., g. lui, d. acc. lui, neacc. îi, i, i- (i-am dat), -i (dându-i), -i- (dându-i-se); ac. acc. el (prep.+ el), neacc. îl, l- (l-a dat), -l (dându-l), -l- (da-l-ar); pl. ei [pron. iei]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le- (le-am dat), -le (-le), -le- (dându-le-o), li, li- (li-i ), -li- (dându-li-se); ac. acc. ei (prep. +ei), neacc. îi, i- (i-am dat), -i (dându-i), -i- (da-i-ar)

Sursa : DOOM 2

 

el (-ei), pron. - Pronume personal de pers. 3, sing. m; ține locul persoanei despre care se vorbeşte. - Mr. el, megl. ?el, istr. ?e. Lat. ?lle (Diez, I, 161; Pușcariu 764; Candrea-Dens., 531; REW 4266), prin intermediul unei forme vulgare *?llus; cf. it. el, ello, egli, fr. il, sp., port. él. - Gen. lui ‹ ?llu? (pl. lor ‹ ?ll?rum), dat. îi ‹ ?ll? (pl. le ‹ ?llis), acuz. l ‹ ?llum, nom. pl. ei ‹ ?lli. Vocala inițială are, ca aproape toate e inițiale, un timbru ușor palatal; ar fi însă o greșeală fie transcrisă ie, cum face Scriban. Lui se folosește și ca art. propriu al gen. la nume proprii (vulg. lu) și, prin extindere incorectă, la mai multe substantive comune care desemnează persoane. Acuz. l în poziție tare a primit un î proteticîl), care apare numai în textele de la 1630 la 1650 (Găzdaru 30).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru EL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2000 pentru EL.

George Coșbuc - El-Zorab

... George Coşbuc - El-Zorab El-Zorab de George Coșbuc La pașa vine un arab, Cu ochii stinși, cu graiul slab. Sunt, pașă, neam de beduin, Și de la Bab-el ... nu vor mai ieși râzând În calea mea șirag! Copiii mei cum să-i îmbun Nevestei mele ce să-i spun, Când va-ntreba de El-Zorab Va râde-ntregul neam arab De bietul Ben-Ardun! Raira, tu, nevasta mea, Pe El-Zorab nu-l vei vedea De-acum, urmându-te la pas, Nici în genunchi la al tău glas El nu va mai cădea! Pe-Ardun al tău, pe Ben-Ardun, N-ai să-l mai vezi în zbor nebun Pe urma unui șoim ușor ... n-aștepta De două ori să-ți spun! Al tău? Acel care-l crescu Iubindu-l, cine-i: eu ori tu? De dreapta cui ascultă el, Din leu turbat făcându-l miel? Al tău? O, pașă, nu! Al meu e! Pentru calul meu Mă prind de piept cu Dumnezeu Ai inimă ... Dă pașa semn. Să-l dezbrăcați Și binele în vergi i-l dați! Sar eunucii, vin, îl prind Se-ntoarce-arabul răsărind Cu ochii înghețați... ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

... mare. Cu o măiestrie rară el știa să se înșele pe sine însuși. Toate dezlegările pe care i le-nsufla mintea lui sănătoasă și ageră el gândea că provin numai din combinările astrologice, în care el încifra ceea ce nu era în ele. Unde mintea lui proprie nu-i da o dezlegare, acolo nici astrologia cea grecească n-o putea face ... mai frumoasă, dar cu totului alta. Și ceea ce-l jena mai mult era că această lume contrazicea în curentul ei curentului aceluia pe care el și-l pusese ca ținta istoriei omenești. El citise încă-n tinerețe scrieri de-ale enciclopediștilor, dar ei-i insuflase apatie. Dovezile lor îi păreau silite, căci se-ndreptau toate contra unei axiome ... să compuie cărți contra Bibliei . De aceea mirarea lui era mare când vedea că pe zi ce merge tocmai aceste idei se lățesc pe care el le credea ca un pas înapoi al lumii, iar nu unul înainte. De aceea el se-ndoia dacă lumea aceea înaintată la care semenii lui își trimiteau copiii era într-adevăr înaintată. Aceste îndoieli apoi îl făceau să consulte astrologia ... să-și răspundă, de aceea astrologia răspundea lucruri a căror înțeles obscur ...

 

George Coșbuc - Inima mamei

... cald-a ei, Și brațele-i, care-l strângeau cu dor, Azi îl durea îmbrățișarea lor, Și toată vorba mamei îl durea Și silnic el s-a smuls de lângă ea. El a fugit de mă-sa. Abătut, O-ntreagă zi pe lunci el s-a pierdut Și la iubita lui el se gândea, Și la cuvintele ce le-a zis ea: Eu voi iubi pe unul dintre toți; Din pieptul mamei tale, dacă poți ... vei fi! Voiesc un talisman! De voi iubi, Să fiu iubită! Vreau să știu cum ești, Eu cer un sirigur semn, că mă iubești! Și el s-a îngrozit de-acest cuvânt! Ea-și bate joc de ce-avea el mai sfânt, Și, ca d-un demon, el s-a rupt de ea, Dar o iubea nebun, el o iubea Mai mult acum fără-nțeles Vorbea cu sine, și gemea mai des; Și se-ngrozea de gândul că-ntr-o zi Această fată ... știa ce-a cumpărat! Fiori simțea cum îl îneacă reci; Îi răsunau blestemele de veci A mamei, numai șoapte fără glas, El ...

 

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată

... mbărbătă, scoase sabia cu o mână, cu cealaltă ridică clanța de la poartă. Ușa grea trăsnea în țâțâne și se da cu greu împins ă, el sili din răsputeri, deodată îi scăpă din mâini, el se opinti înăuntru și poarta recăzu în urmă-i închisă. Un fior rece îl trecu din creștet pân-în tălpi, se-ntoarse să găsească ușa ... pară palid-albăstrie, ca o lumină de candelă, a cărei zare tremura pe murii negri de piatră... era cât un sâmbure de mac. El se-ntremă înc-o dată, merse pe pipăite spre pară, dar ea fugea dinainte-i. El veni pân jos la scară și dup-o clipă de răzgândire începu s-o urce-ncet răzimându-se c-o mână de perete. El văzu flacăra tot depărtându-se dinainte-i pân-ce ajunse într-un coridor larg și lung... Flacăra parcă plutea în aer departe în coridor, purtată ... pe gură. Deodată toată zidirea veche se cutremură și se nărui în jur împrejur parecă. Pe cavaler îl apucă un leșin la inimă parecă și el căzu la pământ... Când își reveni în fire, el ...

 

Ioan Slavici - Pădureanca

... feciorului său și nici n-avea de ce să nu viseze, fiindcă feciorul său era bun școlar. Într-o bună dimineață se pomenește însă cu el acasă. - Taică, eu m-am gândit să mă dau și eu la plugărie, îi zisese el atunci. Busuioc s-a uitat lung la el, a mai stat pe gânduri, apoi l-a întrebat: - Care va să zică rămâi plugar ca mine; de ce nu mi ... n-are să voiască; dac-o fac, știu că are să-i pară rău odată, iar dacă aștept până ce s-o mai gândi și el, mă tem că o să-mi treacă pofta. „Așa-i! – gândise Busuioc în el – tot mai bine plugar de frunte decât boier de rândâ€�. Însă Busuioc era om însurat, el unul și cu nevasta doi, iar nevasta lui îl avea frate pe popa din Socodor, o avea soră pe preuteasa din Otlaca, mai avea și ... pe gânduri. De mai cu minte era fiul său mai cu minte; acum însă nu era vorba de minte, ci de trecere, și trecere tot el ...

 

Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp

... o să vă paie, Zise ea, zâmbind voios, Roșă-n fața ei bălaie, Dar acela-i mai frumos. Când cu degetul l-arată, Toți la el și-ndreaptă, ochii, Și mulți pinteni zurăiră Și foșniră multe rochii ­ Și din bolta de fereastră, În armura lui albastră, El apare lin din unghi Și la fata cea măiastră El își pleacă un genunchi. ­ Nici nu ai de ce să stărui, Zise ea cu ochi-n vis, Bucuros mâna ți-o dărui, Căci în ... ia barda-n palmă Și copaciul mi-l încarcă, Pân- ce vede că se-nclină, Scârțâind din rădăcină ­ Ș-a cioplit din el țăruș, Pe-a moroiului țărână El l-a-nfipt adânc acuși. De-atunci farmecu-ncetează. Codri cresc și fierul iar e. Împăratul cuvântează: ­ Ăst voinic e cel mai ... a lumilor ecou, Atunci ea vine asemeni Printre stâncele de cremeni, Lângă lacul de smarald, Ca să-și scalde sânii gemeni Unde zânele se scald!" El plecă atunci în lume Și nevasta-n lacrimi lasă, Cu un dor fără de nume Uită țară, rude, casă. Cum trecu numai Crăciunul, El ...

 

Mihai Eminescu - Iconostas și Fragmentarium

... și pipăi pin întuneric s-ajungă la masa pe care distinsese 15 hainele de Domn. — Trebuie să mă duc la Hagar în turn, șopti el monoton, Hagar ! Hagar ! Și nepotul meu Ismail, facă-i Dumnezeu izvor în pustiul temniței, căci dușmanii ei au săcat apa din urcior. Începu să se ... nchiasă pe dos și în teacă băgă un *** vechi. Arăta ciudat acest Domn. Își puse o cucă veche pe cap și se uită în oglindă. El se sperie. „M-am făcut Domn, unsul goimilor, el căruia * i-am vândut fata, D-zeu mă ierte. Îmi trebuiau banii ca să mă duc la Ierușalaim , căci sunt bătrân și Rabbin . Acuma m ... mea în turn, m-oi duce la ea ș-oi cânta un psalm al pruncilor lui Assaph si o voi bucura cu cântecul arfei Sionuluiâ€�. El era nebun. Luă un urcior plin cu apă în mână și merse pe ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor . Dar drumul nu și-l greși . Ajunse ... stele era slabă. Fața ei albă lumina ca a unei moarte din granitul sur al ferestei 2 închisorii. Veni bătrânul în ornatul lui... El ...

 

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant

... Pre Dumitrașco adecă, căci îl avea mai bine,     Nedespărțit de fiii lui, așa îl avea mai bine,     Și de cele ce-i să întâmpla, spre el avea credință,     Numai cu el să sfătuia, făr'dă nici o ferință,     Neavând nădejde dăspre el să aibă răutate,     Căci nepot având pre el, știia o direptate.     Din Țarigrad era născut, a neamului stâlpare,     Din mahala dă la Fener, tocma dă lângă mare.     Și rămâind el acolo sărac, făr'dă părinte,     Nepedepsit și neînvățat, era și fără minte,     Sărac, lipsit, nenorocit, fără dă nici un bine,     El era și desfrânat și fără dă rușine.     Iar niamul lui nu l-au lăsat a fi într-acea rușine,     Ci l-au trimes ... atuncea el mergea.     Și iar curând să înturna, la sate-ș să ducea.     Pre Dumitrașco să aducă nainte siliia,     Și din coconii săi nimic pre el nu osebiia.     Iar nu cu alte ficlenie-i, răpiri și meșterșuguri,     Cum el apoi s-au arătat, cu multe ficleșuguri.     Ce încă pre el să nevoia ca să-l înbogățească,     Căci îl știia că e sărac și vrea să dobândească.     Și nebuniile ce făcea, toate i le tocmiia,     Și ...

 

Mihai Eminescu - Înger și demon

... tristă cu reflectul ei roz-alb Blând o rază mai aruncă ce peste-a lui față trece. Ea un înger ce se roagă - El un demon ce visează; Ea o inimă de aur - El un suflet apostat; El , în umbra lui fatală, stă-ndărătnic răzemat - La picioarele Madonei, tristă, sfântă, Ea veghează. Pe un mur înalt și rece de o marmură curată, Albă ... cu putință. Simți că nimica nu ești Și acele gânduri negre mai nici a muri nu-l lasă. Cum a intrat el în viață! Cât amor de drept și bine, Câtă sinceră frăție adusese el cu sine! Și răsplata? - Amărârea, care sufletu-i apasă. Dar prin negurile negre, care ochii îi acopăr, Se apropie-argintoasă umbra nalt-a unui ... lin pe patu-i; ochii lui orbiți de plângeri Ea-i sarută. - De pe dânșii negurile se descopăr... Este Ea . C-o mulțămire adâncă, nemaisimțită, El în ochii ei se uită. - Mândră-i de înduioșere; Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere; Ah! șoptește el pe moarte - cine ești ghicesc, iubită. Am urmat pământul ista, vremea mea, viața, poporul Cu gândirile-mi rebele contra cerului deschis; ...

 

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații

... făcui ce făcui, Mă luptai pînă zbuiară Și apucai ce putui. Ea, ieșind îngălbinită, L-a-ntrebat că l-a mușcat? El i-a zis: - Fii odihnită, Cu securea am scăpat. Îl mai întrebă ea iară : -Dar vrun cîrnat ai răpit ? El i-a răspuns: - Dară, dară, Vro cinci am căpătuit. - Unde-s, neică? mai sînt încă? Veselă îl întreba. Dar ce-o să-i ... Eu văzînd că toți luară Care-n mîmă le cădea, Abia și într-a mea gheară Asta o putui vedea. După ce făcu el asta Bazagonie atunci Și își fermecă nevasta, Cun momim și noi pe prunci Trecu vreo cîtăva vreme Și la zapciu fu chemat. El iar fără a se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu un ton foarte răstit : - Cum tu ... și dovadă, Oameni buni de crezămînt, Că așa pot o grămadă Să vorbească numa-n vînt. Atuncea zapciul pune Pe pîrîșul la mijloc Și către el zise : -Spune, Cum l-ai văzut ș-în ce loc? - Eu nu-l văzui, el răspunse, Ci numai am auzit. Vecinul lon îmi spuse Cum că ...

 

Petre Ispirescu - Poveste țărănească

... a poruncit să păzim câte unul singur. Și astfel, cum veni seara, se duse la locul de pândă. Și deoarece știa ce-l așteaptă, el își luă cu dânsul armele și se găti bine de luptă. Pe la miezul nopții se pomeni și el cu cineva că vine. Vru el să întrebuințeze armele; dară unde îi dădu ăla pas; căci el se arătă ca o vedenie ieșind ca din pământ, și se luară la trântă. Lupta fu crâncenă, căci duhul necurat, duh necurat era cel ce ... auzul, și deodată se arătă înaintea lui șapte zmei, îl înconjoară, pune mâna pe el, și sfătuiesc cum să-l pedepsească, pentru ce să dea el drumul Agerului pământului, pe carele ei l-a fost închis în crăcătița aceea. Unul zicea să-l taie. Altul să-l spânzure. Altul ... până l-o omorî. Iară cel mai bătrân dintre dânșii zise să-l lase cu viață, căci cine știe la ce le-o fi și el bun, poate că va izbuti el să fure pe fata unui împărat după care umblau ei să o răpească, și nu puteau. Fata aceasta se afla închisă de tată-său într ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 344 pentru EL.

FACE

... un drum sau o distanță . A făcut 2 kilometri . 7. A petrece , a parcurge un interval de timp . Cu el și - a făcut veacul . B. Intranz . I. 1. A proceda ; a acționa ; a se comporta . Fă cum ... spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A zice , a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a se ivi , a se lăsa . 2 ... a fi cuprins de . . . I s - a făcut frică . 4. ( Pop . ) A se întâmpla . Ce s - a făcut cu el ? II. 1. A ajunge , a deveni . Copilul s - a făcut mare . 2. A se preface , a ...

 

CA

... Se compară o noțiune cu ea însăși ) În felul . . . , cum e obiceiul , cum se știe . Tinerii , ca tinerii , se zbenguiesc . 2. În calitate de . . . , fiind . . . El înainte , ca ghid , iar noi după el , ca vizitatori . 3. Cu privire la . . . , în ce privește . . . Ca formă , lucrarea este bine prezentată . 4. ( Explicativ sau enumerativ ) Cum , precum , așa , bunăoară , de exemplu ...

 

CORNEȚEL

... CORNEȚÉL^2 , cornețele , s . n . Diminutiv al lui cornet ^3 . - Cornet ^3 + suf . - el . CORNEȚÉL^1 , cornețele , s . n . Diminutiv al lui cornet ^1 . - Cornet ^1 + suf . - el

 

FURCĂ

... telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie ...

 

PENTRU

... de . . . , în scopul . . . . în vederea . . . Scrie pentru băni . 2. ( Introduce un complement indirect ) În interesul . . . , în ( sau spre ) folosul . . . , în favoarea . . . ; în apărarea . . . Pledează pentru el . 3. ( Introduce un atribut ) Hârtie și plic pentru o scrisoare . 4. ( Intră în compunerea numelor predicative ) Acest cadou e pentru tine . 5. ( Introduce un complement ... Ia ceva pentru durerile de cap . III. ( Exprimă un raport de relație ) Cu privire la . . . , referitor la . . . , în legătură cu . . . S - au schimbat lucrurile pentru el . IV. ( Exprimă un raport temporal , introducând un complement circumstanțial de timp ) Pleacă pentru o clipă . V. ( Exprimă un raport de compensație , de echivalență sau de ...

 

SINGUR

... din proprie inițiativă . 3. ( Precedând substantivul ) Numai unul ; unic . Singurul drum spre oraș . 4. ( Determină subiectul sau obiectul ; uneori ține locul numelui ) ( Eu sau tu , el etc . ) însumi ( însuți , însuși etc . ) chiar cu ( sau tu , el

 

TATĂ

... s . m . 1. Bărbat care are copii ; nume pe care i - l dau acestui bărbat copiii săi când i se adresează sau când vorbesc despre el ori pe care și - l dă el însuși când vorbește cu copiii săi ; taică , părinte , tătân , babacă . 2. ( La vocativ ) Termen cu care se adresează cineva unui copil ( sau unei persoane tinere ...

 

ÎNGEREA

... ÎNGEREÁ s . f . Plantă erbacee cu flori albe ( Selinum carvifolia ) . - Înger [ el

 

ÎNGEREL

... ÎNGERÉL , îngerei , s . m . ( Rar ) Îngeraș . - Înger + suf . - el

 

ÎNS

... ÎNS , ÎNSĂ , înși , înse , pron . 1. ( Pronume personal , azi art . , precedat de prep . " întru " , " printru " ) El

 

ÎNSUMI

... ÎNSUMI , ÎNSĂMI , pron . de întărire . 1. ( Pe lângă un substantiv sau un pronume ) Chiar , tocmai . 2. ( Înv . ) Eu ( sau tu , el etc . ) singur , personal , fără ajutorul altuia . [ Forme gramaticale ; pers . 2 sg . însuți , însăți , pers . 3 sg . însuși , însăși , pers . 1 pl . înșine , însene , pers . 2 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...